Anexa
nr 5
Mobilitate specială la înot sportiv
Mobilitatea este calitatea prin care
înotătorul reuşeşte să execute mişcările cu amplitudine unghiulară mare prin
acţiunea voită a sportivului (mobilitate
activă) sau / şi cu intervenţia unor forţe exterioare (mobilitate pasivă) a unui partener, asistent, maseur etc..
Formele active statice (poziţia de
start) sau dinamice (ridicarea umărului peste luciul apei)
sunt în strânsă legătură cu coordonarea tehnicii (cât mai corectă) şi cu capacitatea de efort (anduranţa, atenţia, răbdarea)
Mobilitatea
pasivă se manifestă doar pe uscat, graţie aplicării unei forţe exterioare,
prin care se atinge gradul maxim de amplitudine în articulaţia respectivă.
Diferenţa
dintre mobilitatea activă şi cea pasivă este considerată ’rezerva de mobilitate’importantă dăcă
se estimează evaluarea de perspectivă
In concordanţă cu cu efortul
specific unei probe sau distanţe de concurs putem vorbi despre
’mobilitate-viteză’ sau mobilitate-forţă’ ş.a. forme care pot fi programate judicios
în cadrul unui ciclu săptămânal etc.
Exerciţiile următoare se adresează,
îndeosebi, înotătorilor sportivi pe două mari direcţii: dezvoltarea mobilităţii
articulare specifice (a) şi în
paralel extensii, întinderi ale musculaturii marcate de efort (b) pentru o cât mai mare relaxare şi
revenirea la un tonus muscular adecvat pentru noi reluări de efort.
Reţineţi:
1
Inaintea începerii programului se va asigura o bună încălzirea a întregului
sistem muscular, articular; evident înaintea începerii antrenamentului în apă.
2.
Menţinerea mobilităţii optime se face prin exersare zilnică !
3.
Exerciţiile de întindere vor fi prilejuite de exerciţile speciale destinate
dezvoltării forţei, intercalându-le printre acestea.
4.
Atunci când se lucrează cu partener sau asistent, maseur etc. exerciţiile
trebuie atent dozate, supravegheate spre a preveni riscul unor accidentări;
astfel:
Faza
activă – de mobilitate :atât cât permite mobilizarea naturală (cca. 3-5
sec.)
+ faza pasivă – de întindere musculară: adică aplicarea progresivă a
forţei externe de către partener, asistent etc. (cca 6-9sec.) după care, punct
final + o singură arcuire energică care nu trebuie să producă dureri; în
cazul apariţiei de dureri exerciţiile vor fi oprite şi medicul sportiv va fi
imediat consultat.
5.
Fiecare exerciţiu care solicită o articulaţie sau un grup muscular distinct va
putea fi repetat de 3-4 ori în acelaşi interval, zi.
6.
Acest regim nu se va executa înaintea concursurilor (1-3 zile)
1 
2 
Mobilitatea unui viitor înotător
supus unei acţiuni de selecţie se poate testa foarte uşor prin solicitarea de a
executa aceste poziţii; un viitor bun înotător le va efectua cu uşurinţă.
3 
4 
Mobilizarea activă poate fi
completată de mobilizarea pasivă (cu partener)
5 
Mobilitatea umerilor este un
punct cheie a unui bun înotător; la fel şi cea a şoldurilor
7 
8 
Intinderea musculaturi gâtului
şi a coloanei vertebrale – a muschiului trapez şi a jgheburilor vertebrale
foarte solicitate la înot
Mobilizări active completate de
cele pasive în articulaţia scapulo-umerală
Mobilizarea pasivă a
articulaţiei labei piciorului: prima pentru mişcările de înot crwawl, spate,
delfin.., a doua pentru bras
Mobilitatea umerilor exersată în
poziţie simetrică specifică la înot
ANEXA 5 B
Alte
tipuri de exerciţii destinate dezvoltării mobilităţii
(* grafica din Swimming
Manual, FINA TSC ; 1988, Seul)
(* grafica din Swimming
Manual, FINA TSC ; 1988, Seul)
(* grafica din Swimming
Manual, FINA TSC ; 1988, Seul)
Anexa 5 C
Exerciţii selectate din
lucrarea
Muskelkraft durch
Partenerubungen,
W.Gain, J.Hartmann,
Sportverlag Berlin, 1985
Mobilitate
la umeri si coloana
Mobilitate
cu învingerea rezistenţei
Diverse
prize de mobilizare a umerilor
Suite
de exerciţii de forţă - supleţe
’Roaba’
No comments:
Post a Comment