......evocari uluitoare - USAIN BOLD

969 - aici poti vedea cum a reusit Usain Bold sa castige la Beijing/2008..... cu nou record mondial


958 - aici recordul mondial de la CM Berlin 2009

Comentarii

LAB 7

Impulse & Conservation of Momentum

OBJECTIVES

1. Analyze the force of hitting something hard verses soft using the impulse theorem.

2. Predict and experimentally measure whether conservation of linear momentum is conserved during an elastic collision.

EQUIPMENT

Force & Motion Sensors, Accessory Bracket, Balance, and Dynamics System.

THEORY

Impulse

The change in an object’s momentum (the impulse) can be calculated in two ways:

· Using the velocities before (v₀) and after (v_f) the collision: Dp = mv_f − mv₀

· Using the net force and time duration of the collision: Dp = J = F_avg∙Dt.

The force on an object may vary during a collision. The same change in momentum may result from a short hard collision or a long soft collision.

PROCEDURE

Part 1: Impulse-Momentum Theorem

Use a Motion and Force Sensor to measure the force and speed just before and after a cart collides with a bumper.

a. Level a track; attach a Force (2000 Hz) and Motion (50 Hz) sensor as shown by the instructor with the rubber bumper attached to the force senor. Raise the motion sensor end of the track about 3.0cm so the cart will have approximately the same speed for each trial. Brace the force sensor end of the track against a table clamp so it will not move during the collision. Setup DataStudio to create two graphs, F vs. t and v vs. t.

b. Setup two data tables in Excel:

· v₀, v_f, Dp = m(v_f− v₀), J (= area of F vs. t), and the percent difference between Dp and J

· J, F_ave ·Dt and the percent difference between J and F_ave ·Dt.

c. Prior to each data run, press the tare button on the force sensor. Release the cart (25 cm from the rubber bumper) so that it rolls toward the force sensor and start recording data. Stop recording after the cart has collided with the magnetic bumper.

d. Study the velocity-time graph and determine the velocity immediately (v₀) before the collision and immediately after the collision (v_f). Measure the mass of the cart and compute its change in momentum Dp from the velocity data.

e. Study the force-time graph and determine the impulse by using DataStudio’s integration tool. Now by “eyeing” the F vs t curve, determine the area using F_avg ·Dt where Dt is the duration of the collision.

f. Compare Dp and J and J and F_avg ·Dt using a percent difference. How do they compare?

g. Now place an air balloon over the front of the cart and repeat steps (b) – (g).

h. Plot both impulse curves (on the same graph) and explain the behavior of the force and collision time interval. Does this agree with the impulse-momentum theorem?

	J	Favg ·∆t	% diff
Rubber bumper
Air balloon

	v0	vf	∆p = m(vf + v0)	J	% diff
Rubber bumper
Air balloon

Part 2: Applications of the Impulse-momentum theorem

The power of the impulse-momentum theorem is its ability to estimate the average force (F_avg), velocity and time of how long the force was applied:

a. Measuring impact forces

· Predict which ball, SuperBall verses a clay ball, will hit the ground with a larger impact force when both are dropped from a 2-meter height above the ground?

i. Now drop one ball at a time and measure the impact force by dropping it from a 2-meter height above a force plate sensor.

ii. With these impact force values, with the help of the instructor, estimate the contact time (of the SuperBall and clay ball) with the force plate sensor using the impulse-momentum theorem. Do these times agree with what you expected? Explain with short concise sentences.

· If you were to jump from a step stool onto a force sensor plate, predict which jump would have a larger impact force: a jump where you bend your knees a lot verses not bend very much? Testing your prediction and comment on the impact force values and contact times.

b. Predicting the time to reach a certain speed

Apply an impulse (0.4 N force for a time of ∆t) to a cart and estimate the amount of time (∆t) required to bring the cart from rest (v₀ = 0) to a speed of v_f = 0.60 m/s. Use the impulse-momentum theorem to predict the required time.

c. Measuring the average force of running

Estimate the average force required to change your initial momentum (p₀ = 0) to a final momentum (p_f = mv_f); that is, the force required to accelerate from rest to a maximum speed of v₁.

Measure the times and distances for the two above intervals setup in the table below:

a ≠ 0			a = 0
∆t1	∆x1	∆v1		∆t2	∆x2	∆v2

Using the impulse-momentum theorem determine the average force you exerted during the impulse period:

Application: Usain Bolt holds the world record in the 100-m dash at 9.58 s. Using the graphs of Bolt's performance (http://www.sportsscientists.com/2009/08/analysis-of-bolts-958-wr.html), can you estimate his average force during his acceleration time between 20-meters to 40-meters?

De ce USAIN BOLT ? (rezumat)

Autor - Conf. univ dr. PETRESCU TOMA Mail: toma_p1950@yahoo.com

------------------

CONCLUZII

În urma analizei făcute pe filmul cursei din finala de 100 m masculin la Jocurile Olimpice şi a chinogramei pasului alergător lansat, s-au putut determina câteva concluzii, din care vom enunţa pe cele pe care le-am considerat mai interesante:

1. Valoarea ridicată a timpilor (10.03 locul 8) din Finala Olimpică, arată faptul că toţi alergătorii au avut o pregătire fizică foarte bună şi stăpânesc detaliile tehnice specifice probei.

2. Cu atât mai mult diferenţa de valoare dintre Usain Bolt şi ceilalţi finalişti ne arată că, permanent este loc de mai bine.

3. Valoarea indicelui de frecvenţă a lui Usain Bolt, raportată la gabaritul acestuia (195 cm înălţime) ne arată că şi indivizii înalţi pot realiza frecvenţe mari ale pasului de alergare fără a scădea lungimea acestuia, dacă stăpânesc bine detaliile tehnice .

4. La jumătatea cursei în efort maxim Usain Bolt aleargă cu paşi al căror lungime depăşeşte 285 cm.

5. Amplitudinea detaliilor tehnice cu puţin mai mare decât ale celorlalţi alergători a făcut ca Usain Bolt să câştige circa o talpă la fiecare pas.

Loc	Numele şi prenumele	perform	Paşi/metri	medie pas	indice de frecvenţă
1	USAIN BOLT	9,69	41/99,70	243	3,98
2	RICHARD THOMSON	9,89	44/99,50	226	4,37
3	WALTER DIX	9,91	48/99,00	206	4,81
4	CHURANDI MARTINA	9,93	46/99,80	217	4,57
5	ASAFA PAWEL	9,95	44/99,00	225	4,42
6	MICHAEL FRATER	9,97	49/99,00	202	4,93
7	MARK BURNS	10,01	43/99,00	230	4,35
8	DARVIS PATTON	10,03	45/99,50	221	4,54

Tabelul 1. Indicii biomecanici realizaţi de finaliştii probei de 100 m masculin

la Jocurile Olimpice - Beijing 2008

Deci si Usain Bolt ‚inoata’ 100m plat cu cele mai putine miscari (41) …, are ‚lungimea unitatii de vaslire’ cea mai mare (243cm) si… realizeaza RM de mare valoare (9,69) …

....’’ proba de microfon ...’’

De la Michael Phelps si Usain Bolt la Suetonius … sau invers ?

Ce legaturi pot exista intre aceste nume, personalitati marcante situate in planuri atat de diferite.. ?

Legatura apare, acceptand o nota usor romantica, intre aforismul evocat de Suetonius ( veti vedea care-i acela...) si faptul ca acesti 2 mari sportivi, s-a demosntrat, ca au in practica lor motrica, sportiva, un element izvorat parca din acel aforism. Asocierea, oarecum fortata, este fireasca atat din punct de vedere al ‘gazetariri’ cat si al ‘tehnicialitatii’ in pregatirea sportiva de performanta si nu numai ..., citind, analizand veti intelege la ce ma refer ....

Istoricul latin Suetonius (69 -141 d.Ch.) evoca pe Augustus Imperator ((63.i.Ch – 1 d.Ch) in lucrarea ‘Cei 12 Cezari ai Romei antice’, ca autor al unui aforrism devenit celebru pentru intreaga umanitate - ‘Festina lente’ in sensul primar al acelor vremuri - ‘’este bine sa nu te grabesti daca vrei sa faci un lucru bun’’ ..... (compilat din Dictionarul Larouse illustre)

In timp, intelesul aforimului a fost. Intarit de poetul Nicolas Boileau (1636-1711) care a preferat aforismul sub forma (‘Hatez-vous lentement’ - ‘Grabeste-te incet’). Avand in vedere prioritatea data de timp, vom retine, mai ales forma – ‘Festina lente’ ...

Stimulat de aceste ideile generate de aceste aforisme, intime, mai ades, unui proces de cultura si nu de sport ... dar si plin de devotament asupra faptului ca eu sunt, in fond, un ‘diplomat in cultura fizica’ (ICF 1963), la un moment dat am sesizat o asemanare intre aceste mari 2 planuri, mai ales, in ceea ce priveste munca sportivului inotator dedicat dobandirii unei tehnici cat mai corecte ( sa doresti sa fii un bun inotator fara a avea o tehnica buna este o postura neconforma cu realitatea !).

Prin 1964, in perioada experimentului ‘Viitorul’ ( care isi propunea ‘invatarea concomitenta a tehnicii celor 4 procedee de inot sportiv’) am analizat un material de sorginte germana in care se facea apel la expresia ‘daca vrei sa inoti bine trebuie sa faci miscari rare, lungi iar corpul sa fie bine scufundat’... ??? !!!

In acea perioada m-am rezumat la a cere, mereu, sportivilor sa inoate cu miscari lungi .. dar niciodata nu am putu sa spun ‘cat de lungi’ pot fi aceste miscari

In anii ’70, m-am concentrat spre a scrie o carte, cat mai buna, despre inot iar in acest manual, editat in 1982, s-a conturat mai clar ideia ‘cat de lunga’ sa fie unitatea de vaslire (a) si care este tempoul optim recomandat (b) – dar nu reusisem sa gasesc o expresie precisa a acestui indem, faceam calcule, speculatii, post efort si doar atat....,

Cand, ajuns si eu ..., antrenor federal (1982) m-am opus mereu fortarii copiilor (rezultate bune imediate-plafonare sigura imediata); dupa o sedinta furtunoasa a Colegiului de antrenori, sedinta la care se propuse-se chiar ‘concursuri de frumusete tehnica ’ la copii (alternativa fortarii prin asa zisa ‘specializarea timpurie’ de inspiratie pro-sovietica) am stat si am analizat : in fond care sunt reperele obiective, matematice cele mai importante ale evolutiilor in apa ?

Atunci asa am ‘raspuns’ : ‘ numarul de secunde... si numar de miscari....; imediat am remarcat ca ambele, este de preferat, sa aiba sens descrescator (daca tineam sa respect aforismele amintite si incercarile anterioare ‘grabeste-te incet’ sau ‘inota lung si scufundat’) si chiar daca reprezentau domenii diferite, puteam sa adun ‘mere cu pere= fructe’; timpul, experienta din ‘confruntari’ m-a dus si la un al 3-lea reper ... dar ds. el vom vorbi in continuare....

DECI: - Am adunat cele doua valori (secunde+vasliri) iar scorul obtinut imi permitea sa spun ca inotatorul ‘X’ a realizat o eficienta de [a+b], de ex.

30 sec +20 miscari = 50 puncte .. dar imediat am remarcat ca acest ‘50’ poate fi realizat si daca inoti 32 sec.+18 miscari samd. Iar cautarile au continuat......

Ulterior am inteles ca in felul acesta nu tineam cont de particularitatile inoatorului iar ideia de eficienta devenea sterila. Asa ca am gasit al 3.lea reper - o alta forma de exprimare a eficientei in functie de particularitaile individuale – IPA, adica Indicele Personal de Alunecare’

[ IPA este rezultatul cautarii, ca un detectiv sau spion, in experineta celor din DDR. si in general a scolilor de inot occidentale, din Franta, mai ales. In studiile franceze, analiza performantei era facuta cu f.multe elemente, cele mai multe greu de obtinut, controlat (‘ Un autre regard sur la performance’ C. Fauquet, R.Martinez,P.Deleaval, 1987, CE Strassbourg). Din ‘vegherea’ celor din DDR am remarcat un lucru cert, de ordin practic – cand erau la defilare, toti inotatorii din echipa DDR erau egali ca inaltime spre deosebire de echipele altor tari., ciudat nu – elocvent – ‘acolo’ se intampla ‘ceva’ ... ]

Greutatea experimentului francez si batatoare la ochi a omogenitatii taliei inotatorilor germani au inclinat balanta atentiei mele spre DDR. Cu prima ocazie, la una din obisnuitele consfatuiri cu invitati din DDR, am intrebat cum se explica aceasta egalitate aproape milimetrica a taliei... ; am remarcat ca interlocutorul meu, antrenorul sef al echipei olimpice a DDR (nu-i maI retin numele, Max...???), parca nu ar vrea sa vorbeasca ds. acest subiect.... A vrut sa scape de mine si mi-a aruncat ‘este vb. ds. Numarul Froude’ ... si cu asta s-a terminat raspunsul...

Trece putin timp si cineva , imi pune in mana o carte ‘Proiectarea navelor mici’ (Zgrumala, Bidoaie) - de fapt cred ca aceasta carte mi-a fost adusa de unul dintre parintii copiilor care veneau la bazin, probabil agasat de intrebarile mele, adresate tuturor celor cu care ma intalneam –‘ce-i cu Numarul Froude’ ?

in carte am aflat cine-i Froude acesta si ce-i cu numarul sau / rog a se retine, in acei ani nu exista Internet, Google, Wikipedia s.a., cartea o mai am acasa si m-am ferit s-o inapoiez proprietarului, o tin in biblioteca la loc de frunte

Lectie succcinta ds. Mecanica fluidelor / cap. al Mecanicii care se ocupă cu studiul legilor de echilibru sau mişcare a fluidelor, precum şi cu acţiunea lor asupra corpurilor solide cu care vin în contac ….

Despre - NUMĂRUL FROUDE- REYNOLDS s.a. ….

Sunt nume cu rezonanţă în lumea navigaţiei, în speţă legate de mecanica fluidelor care, desigur, că îşi poater avea loc şi în legătură cu evoluţiile înotătorilor.

Preocupările ştinţifice certe ale constructorilor de nave despre mecanica fluidelor (*) încep a fi cunoscute încă din ani 1800.

Lor le-au fost adăugate şi lucrările lui Froude şi Reynolds. Aşa s-a ajuns la formularea numărului Froude care rezultă din calcularea formulei:

, adică: Viteza ambarcaţiunii (alias - corpul sportivului …) este împărţită la radical din Acceleraţia Gravităţii înmulţită cu Lungimea ambarcaţiuni / corpului inotatorului in cazul nostru…

Deci daca noi am dori sa calculam ca o similitudine Nr. Froude la inotator vom imparti Viteza realizata (m/sec) la radicalul sumei rezultate din adunaera Acceleratiei gravitatii (9,8 m/s) cu Lungimea corpului. Acest calcul este relativ greu de facut pe marginea bazinului, asa ca Nr. Froude, reprezinta in fond, un domeniu de cercetare care ne trimite spre alte elemente.

Din studii recente (Hoerner, 1965) rezultă că calcularea - Numărului Froude-Reynolds optim la corpul uman este 0,42; si ca el poate fi atins de sportivii care au Talia înaltă şi pot astfel înainta cu Viteze ridicate (alte valori, duc la rezultate scăzute ale acestui număr etalon) (a),

0 altă concluzie se referă la cerinţa de a avea corpul cât mai mult timp menţinut într-o poziţie bine întinsă, asigurînd astfel Lungimea optimă a acestuia (constructorii de nave au o expresie sugestivă: ’Lungimea ... fuge !’ – adică corpurile lungi şi înguste pot dezvolta viteze mari cu efort micşorat).(b),

idem, înaintarea la o adâncime de cca 20% din lungimea a unui înotător oferă o reducere considerabilă a rezistenţei de înaintare (c), vezi cerinta de sorginte germana – inoata scufundat..!!

deci –

creşterea vitezei de înaintare prin scăderea rezistenţei frontale se realizează prin poziţionarea corecta, optimă a corpului în adâncimea apei (1).;

Idem, în cazul deplasării în apă , se stie ca Rezistenţa ei creste în progresie geometrică (!) faţă de Viteza de înaintare ce poate creşte doar în progresie aritmetică (d), deci toate aceste considerente indeamna sportivul să fie preocupat spre aş controla poziţia corectă, stabilă de înot şi, evident, de a vâsli pe traectoriile cele mai corecte pentru a realiza, fara oboseala, un raport optim intre viteza sa si rezistenta apei; acest raport va arata care este eficineta inotatorului la inaintarea prin apa (2)..

Ca orice corp scufundat în apã (cu referire la nave despre care existã studii şi cercetãri minuţioase, vezi nr. Froude, Reynolds ş.a.), corpul înotãtorului întâmpinã doar o rezistenţã echivalentã cu Rezistenţa cu care apa se opune deplasãrii la o vitezã datã (de actualitate sunt studii care arata ca exista si alte forte frenatoare, care fac ca in spatele unor proieminete ale corpului sa apara turbioane a caror evolutie este opusa sensului inaintarii… si de aici, costumele noi de inot care fac ca aceste proiemintele sa fie cat mai estompate, iar apa sa ‘curga’ fara a crea o prea mare frecare…, asta-i – marea performanta este studiata minutios si chiar cu multe sacrificii..

Teoretic deci, aceastã rezistenţã este compusã din 'Rezistenţa de presiune'(Rp) şi 'Rezistenţa de frecare'(Rf), ambele componente se manifestã diferit în funcţie de forma corpului şi viteza de deplasarea acestuia. Studiile fãcute pe diferite tipuri de forme au condus la stabilirea unui 'Coeficient de rezistenţã'(Cr).

În cazul corpului uman, variabilitatea acestei forme in similitudine cu corpul unei ambarcatiuni mici… (static, dar şi dinamic, mai ales), corect apreciat, poate da elementele unui 'Indice personal de rezistenţã la înaintare' sau de 'glisare' IPA

IPA, admite, la modul general, cã pentru stabilirea, calcularea acestuia este necesarã mãsurarea principalelor dimensiuni, care, ca şi în cazul navelor, simplificând analogia, este vorba despre Talie (Lungimea navei) şi Diametrul biacromial (forma carenei vasului) si cu cât raportul acestora este mai mare cu atâta 'Coeficient de rezistenţã'(Cr). este mai mic şi deci pozitiv.

Raportul dintre dimensiuni (Rd) (Talie/Diametru) dă o valoare teoretică a 'Coeficient de rezistenţã'(Cr). pe diferite tipuri de forme de inotator intalnite in bazin - aşa cum rezultã din tabel:

Raportul între lungime / lãţime= Rd = talie/diametrul axilar

şi

Coeficientul de rezistenţã = Cr (cf. Nr. Froude)

Rd. Cr.

-------------------------------------------------

2,o 0,20

3,o 0,10

4,o 0,08

5,o 0,06

10,o 0,083

20,o 0,0094

-------------------------------------------------

Prin aplicarea legilor similitudinii de la modelul hidrodinamic al navei la modelul corpului înotãtorului selecţionat (relaţii între viteza de înaintare şi forţele de rezistenţã, proprietãţile apei, vâscozitate, densitate, apă stabilã/agitatã etc.) corpul uman se poate încadra ca fiind situat între un Rd = 3,0 - 5,0.

Regula nr. 1 a poziţiei faţã de înaintare în cazul calculãrii rezistenţei este, am evidenţiat anterior.., datã de expresia 'lungimea fuge...', ceea ce înseamnã cã cu cât corpul (talia) este mai lung cu atât mai mari sunt şansele de a înainta cu vitezã: de ex. - în cazul unui biotip de 160 cm cu diametrul biacromial de 50cm (biopitul tronconic) Rd-ul va fi de cca. 3,2 (adicã un Cr. de 0,10) dar în cazul unui biotip de 190cm. cu diametrul 45cm (biotipul ‘cilindric’ ca de creion)- Rd-ul va fi de cca. 4,2 (adicã un Cr de 0,079, valoare foarte convenabilă înaintării).

Urmãrind evoluţia biotipului de înotãtor selecţionat pentru sportul de mare performanţă, în timp, se remarcã o schimbare de fineţe dar semnificativã: de la tipul de înotãtor cu umerii largi şi talie medie (spate tronconic, ‘tarzan’) spre tipul deosebit de înalt cu umerii mai înguşti (trunchiul cilindric sau al formei de 'creion').

Tipul tronconic este mai puţin eficient hidrodinamic decât cel cilidric (mai ales in probele de viteza) vezi biotipul generaţiei Matt Biondi, J.Montgomery, Al.Popov şi mai ales M.Gross care depăşeşte ca talie 2.0m, iar in anii 2000 il avem pe acest Michael Phelps care tinde sa se asemene cu tipul cilidreic ( analiza antropomortica pt MP ar da date interesante pt viitorul antrenor de inot…)

Problema discutatã ţine de domeniul atat de divers al selecţiei şi ea trebuie încã odatã sã convingã cã angrenarea în pregãtirea sportivã de performanţã a unor biotipuri inadecvate va limita covãrşitor producerea rezultatelor de excepţie.

(grafica din INOT-Manual meodic, M. Olaru, ed. Sport-Turism, 1982, Buc)

[ Ilustrare sugestivă a principalelor biotiupuri recunoscute la practicarea înotului sportiv de mare performanţă]

-----------------------------

( *cap. al Mecanicii care se ocupă cu studiul legilor de echilibru sau mişcare a fluidelor, precum şi cu acţiunea lor asupra corpurilor solide cu care vin în contact)

----------------------

---------------------------------

Asa, dupa aceste ratonamente, am gasit formula IPA – logica acesteia este –

dintr-o constanta cu sorti siguri de a nu se schimba usor (am ales Lungimea corpului in pozitia de pluta ventrala)... am scazut suma Numarului de kilograme (de dorit a fi cat mai putine..! vezi Froude.) adunata cu Numarul de cm. ale circumferintei superior toracale, avand bratele ridicate / ca la croitor (si acesta circumferinta de dorit a fi cat mai mica / vezi notiunea de inotator cu biotipul ‘ca un ‘creion’ in opozitie cu biotipul ‘trapezoidal’, a la Tarzan)

Deci eficienta unui inotator oarecare, acum, se poate calcula matematic

– din valoarea fixa, stabila a IPA (plus o konstanta aleasa aleator, veti vedea dece...) scad suma [ Nr. Sec. + Nr.de cicluri de vaslire ], adica

Indicele Biomecanic al Eficinetei la Inot (the Biomechanical Efiiciency Swimming Test / BEST) poate fi calculat dupa urmatoare formula

[ IPA + ‘k’ ] – [ Timp + Vasliri ]

De unde IPA = (Lungimea maxima din pluta ventrala +K) – (Kg.+Cm.Q), cu mentiunea ca ‘K’ este o valoare aleasa aleator , de ex. 100 pct., pentru a obtine, in orice situatie data de diversitatea de biotip, numai valori finale pozitive (+)

Trecand de la teorie la practica... ce-am remarcat... –

cei care doresc sa inoate repede dar cu grija de a folosi cat mai putine miscari, treptat, isi imbunatatesc tehnica !!! Wow ...

[ Acest lucru practic l-am experimentat, ( eu mereu experimentez, of)..., in Turcia, la clubul din insula Heybeliada (HSSK). Spre deosebire de ‘cei mari’, adultii, colegii mei de antrenorat..., copii au inteles imediat care-i problema, ce li se cere.

Astfel intrega echipa de acestui club anonim, aflat pe pozitia penultima in clasamentul de 16 echipe la juniori... a devenit in decursul a numai 3 luni de antrenamente ocupanta locului doi (pe locul 1 se afla echipa de copii a angajatilor a ‘USA- Embassy’ - Izmir, no comment ]

Asa, din 1993, mi-am dat seama ca in cazul BEST+IPA teoria se confirma in practica si am stiut ca, probabil, asta-i ‘piatra filozofala’ a inotului ‘festina lente’

In 1995 am cumparat de la Human Kinetics, UK, o editura sportiva de prestigiu, doua carti de inot, a lui Dick Hannulla si Emmett Hines ....

Spre surpriza mea, Hines scria ds. acelasi lucru – ‘inoata repede cu cat mai putine miscari’ (Golf Swim, sugestiva exprimare...).

Am inceput sa corespondez cu Emmett.. ; primele reactii au fost contradictorii.... si am inteles ca Emmet este si el surprins ca ‘altul’, din fundul Europei, ii poarta gandurile....

Eu nu am facut nici un atac de orgolii... dece... deoarece stiam 100% ca conceptul meu este mai bun, mai coherent decat al lui Emmet ; dupa o ‘lupta’ de cca 5 ani. am comnsiderat ca subiectul nu are finalitate, ’fiecare cu a ma-sii’ cum spunem noi romanii..

DAR

Iata ca vine 2008, la cca.10 ani de la ‘incetarea ostilitatilor’ cu Emmett, si apare Michael Phelps si pe alt palier Usain Bold….; dintr-un interviu tv. al antrenorului Bob Bowman, cel care l-a pregatit exceptional pe Michael, apare ca ei sunt interesati de a avea un numar scazut de miscari / scurtez argumentare , din video clipul attasat se va intelege totul…)(a) iar un studiu facut asupra lui Usain Bolt (OC+WR la 100m plat) reiese cam acelasi lucru (vezi attas)(b)

<>

- acest mod de a aborda peformanta, la inot este clar cheia succeselor, iar ‘cheia’ am cam decoperit-o eu in perioada ‘cortinei de fier’ care nu prea se avea bine cu occidentul.. si mai este ‘ceva’ – ‘cheia mea’ nu se prea potrivea cu timpurile acelea (’80).. dece ... deoarece, atunci, consideram ca ar fi o minune sa am un aparat (electronic, mecanic samd) cu care sa pot numara miscarile de inot fara a avea de-aface cu erorile arbitrilor...

Ori, tocmai aceste limite acum sau rezolvat:

- ‘firma www.polar.fi. - a realizat un sistem duplex care iti da toate informatiile ds.efort.., o minune a tehnicii sec. 21, iar

- firma Speedo a realizat ‘Speedo Counter wach’ care numara vaslirile in apa … !!!!!!!

Ei, acum vine ‘unhappy-end’-ul : firma Speedo, din motive legate de lipsa cumparatorilor acestui produs… retrage din fabricatei si de pe piata ceasul

Si eu vin, acum si spun celor de la Speedo – fraerilor – nu ati stiut ca aveati in mana ‘ceasul inotului’.Ati gresit, nu ca l-ati retras.. , poate ca era firesc in economia asta de piata.., ati gresit ca nu ati stiu despre formula si conceptul BEST ‘made in Romania’ si consecintele acestui nou concept !!! Iata ca acum unul dintre cele mai elocvente exemple ale perfectiunii la inot, acest M.P. este preocupat de acest aspect…

Dar totul se poate repara – aratati la toti simpatizantii inotului cum se antreneaza MP (1) sau cum alearga UB (2) si convingeti cumparatorii ca numarul miscarilor conteaza mult, enorm, in dobandirea eficientei maxime

Dobandirea nu este usoara... se face la fel de greu ca si un record mondial sau 8 medalii de aur cu record mondial ... dar se face.!!!.. Totul este sa ai acest biet numarator de miscari si sa-ti doresti suprematia.

Iata cum de la Suetonius am ajuns la MP si UB... care au ‘ascultat’, fara sa stie, (oare.. ?) de indemnul lui Augustus Imp. – Festina lente !

< p-o sa... si v-am spus ‘povestea’ me >>

M. O. 8 04 09, Buc, Romania

PS/ Iata condensate definitiile BEST

Definiţii BEST, Les Definitions du BEST,

The BEST Definitions, Der BEST – Definitionen

!/. Tehnica corecta inseamna eficienta de miscare in apa… “testarea eficientei biomecanice la inot”(best) se calculeaza astfel: adun ‘timpul’(‘t’) cu ‘vaslirile’(‘v’) suma lor o scad dintr-o valoare constanta (‘k’)(aleasa aleator = ‘100’) + indicele personal de alunecare (ipa). adica - { 100+ipa } – { timp + vasliri } = ...... p.best

1. La tehnique corecte de la nage implique l’efficience du mouvement dans l’eau.

’’Tester l’efficience / l’efficacite biomecanique dans l’eau’’ [ The Biomechanical Efficiency Swimming Test – B.E.S.T. ....] ce calcule comme suit:

- aditioner le temps (’T’) au les mouvement (par 50m) (’M’), la somme se deduit d’une valeur constante (’K’)[choisie aleatoire, par ex. = 100 point] + l’Indice Personel de Glisse (I.P.G.) c’este a dire, la formule:

[100 + IPG ] – [ ’T’ + ’M’] = ...

offre le meilleur resultat, (points BEST).

1/The corect swim-technique means the efficiency of the movements in the water; it can be calculated by this way: add the number of the seconds and the number of the stroke-cicles (by 50m) and this sume will be extracted from the other constant sume provided from adition of the one constant value (K) (100) plus the Index of the personal Gliding (IPG)

!/. *Die korrekte Technik setzt eine effiziente Fortbewegung im Wasser voraus...”Testen der biomechanischen Effizienz beim Schwimmen” (best)

Diese wird wie folgt berechnet: wir addieren die zwei Werte (Zeit und Züge); die Summe wird aus einer Konstante „k” abgezogen ( „k” wird per Zufall ausgewählt = „100”) + persönlicher Gleitindex (pgi).

D.h. – { 100+pgi } – { Zeit + Züge } =....... p.best

2/ Obiectivitatea conceptului si a formulei ‘b.e.s.t.’ rezida din urmatoarea logica: ‘adun doua marimi, (timpul / ’t’ + vaslirile / ’v’) care au sens descrescator, - dupa care, le scad din constanta {‘100’ + ‘ipa’} si obtin (facil + repede / mental way ...) valoarea prestatiei in apa’

2. La logique du BEST et son objectivite:

J’additionne deux valeurs, deux quantites , le temps T. et le mouvement M. (des cicles de bras – pour Libre et pour le Dos 2 bras alternative, pour Brasse et pour Papillon une cicle concomitente, seulmant), les valeur qui ont un sens (desirable...!) decroissants et apres je deduis de la valeur constante (anterieur calcule) [ ’100 + IPG’] et j’obtiens (tres facile et vite / by mental way...) la valeur de la prestation dans l’eau.

2/The objectivity of the ‘best formula’ results from this new exercise of logic: ‘we add two value (time+stroke), this values have their sense descendent (!)…, and, after we substrate this sum from one constant value (accidentally (k) = 100 + ipg points)’.

in this mod we can obtain (very easy, by mental way) the supreme value of the swimming efficiency.

2/ Die Objektivität des Konzeptes und der Formel „b.e.s.t.” baut auf die folgende Logik auf: „ wir addieren zwei Gröβen, (Zeit + Züge), die einen absteigenden Sinn verzeichnen. Diese werden nachher von der Konstante { „100” + „pgi”} abgezogen. Das Ergebnis (einfach + schnell / mental way...) stellt den Wert der Leistung im Wasser dar.

3/“indicele personal de alunecare” (i.p.a. / este ca un kard-annual) ‘L.’ + (k) – (kgr. + Q), in care - ‘L.’ = lungimea maxima a corpului / pluta ‚(k)’= o constantă cu valoare 100 puncte ‘Kgr.’ = greutatea in kilograme / + ‘Q.’ = diametrul/cm. subaxilar in expiratie profunda – the “index of personal gliding “ (i.p.g.)

3. L’indice de la Glisse dans l’eau (IPG) este une valeur constante, comme un card banquare, qui le calcule annuellement:

’L.’ + (encore une ’K’ de 100 points, aleatoire...!) la somme se deduit d’une autre somme resulte par addition de ’Kgr.’ + ’Q.’, c’est a dire:

[ L. + (K) ] – [ Kgr. + Q ] =

la valeur anuelle plus constante de IPG en points....

’L.’ – longuer maximale du corp entierre

(la possision fondamentale de nage - planche de flotation du corp sur le ventre ou sur le dos verrifie sur terrre);

(k) – une ciffre constante, aleatoire, d’une valeur de 100 points;

’Kgr.’ - Kilogrames du corp, sur terre;

’Q.’ – le diametre en cm. de la cage thoracique en expir profonde, et le resultat de cette formule que l’on nomme – Indice Personel de Glisse (IPG) dans l’eau, avec ses point et d’une valeur constante, annuelle.

3/The index personal of gliding (ipg) is lake a ‘credit card’ (the validity is minimum one year): with this ipg we can organize the series of the race in perfect ‘faire-play’ (indifferent of the sex or age) the competitors with same or appropriate values will be introduce in the same series …the periodical calcul of this ipg formula is found with regarding to the hydrodynamics principle (reynolds+froude),

so: ‘’from the value of the maximum longer of the body (ventral float position)(L.) / in additions with another accidentally value constant (k=100), we will substrate the sum of the nr. of kgr. (weight) with the Q. (nr. of cm. of the circumference of the upper thorax in deep expiration). ‘L.’+(k) – ( ‘kgr.’ + ‘q.’)

3/ „Der persönliche Gleitindex” (p.g.i./ ist wie eine Kreditkarte, die 1 Jahr gültig ist (kard-annual)). „L” = die maximale Körperlänge / ventral float position; „k” = eine Konstante mit dem Wert von 100 Punkten; „kgr” = das Gewicht in Kilogramm / + „Q” = Durchmesser/cm des oberen Brustkorbabschnittes bei tiefer Ausatmung

4/ aplicabilitatea ‘annual kard-(ului)’(ipg – index of personal gliding ), indiferent de sex si chiar de varsta subiectilor…, este data de faptul ca criteriile alese, pentru folosirea sa ca instrument de departajare / organizare a intrecerilor de inot sportiv , sunt cele induse in selectia naturala:

# cu cat un corp este mai lung (l.),

# cu cat un corp este mai usor, (gr.)

# cu cat un corp este mai ingust (q.)

cu atat mai eficient pluteste, aluneca sau inainteaza !

4. L’application (calculation) annuelle du kard IPG –non peliee du sex, genne, et de l’age du suject (!), sont donnes comme une unique critere pour departager / organiser les eventuellle competitions (des series avec une real ’fraire-play’) de concurs de ’excelence tehnique de nage’ par 50m, car ce sont les criteres induits par la selection naturelle:

- plus que le corp est long .....

- plus que le corp est leger....

- plus que le corp est etroit ....

cet corp peut glisse et avance plus bien, plus efficace !

4/The valability of the index personal of gliding (ipg) results from that – all criteria selected to make the series for the challenge was selected from the normal natural selection:

when the longer of the body is big…

when the weight of the body is light...

when the frontal section of the body is small

the float, the gliding and the swimming speed will be more efficiency to advance better with one correct technique !

4/ Die Gültigkeit des „kard-annual” (pgi – persönlicher Gleitindex), unabhängig von Geschlecht oder Alter der Angewiesenen..., ist darauf zurückzuführen: die Kriterien, die ausgewählt wurden, um zu bestimmen, inwiefern die „annual kard” als Instrument zur Unterscheidung von Leistungen oder Veranstaltung von Schwimm-Wettkämpfen verwendet werden kann, gehen auf die natürliche Auswahl zurück:

je länger ein Körper ist (l.),

je leichter ein Körper ist (kgr),

je schmaler ein Körper ist (q.),

desto effizienter wird er schwimmen, gleiten oder sich im Wasser fortbewegen.

****** Numararea ciclurilor de vaslire se poate face in mod liber (vizual) sau cu un ‘counter’ mecanic / electronic (?!) care sa simplifice contabilizarea mentala si deci a unor eventuale erori (variante).

Bibliografie selectiva:

1/M. Sgrumala, I. Bidoaie –

‘Proiectarea navelor mici, Ed. Tehnica, Buc. 1978, p.17,

(Principiul Reynolds – Froude, bibl.: Saunders, N-York, 1957))

2/M.Olaru –

INOT – manual metodic, Ed. Sport-Turism, 1982, p.184,

3/M.Olaru –

Rev E.F.S. nr 3/1983 p.49 "Testarea eficientei biomecanice la inot'.

4/M.Olaru –

Rev E.F.S. nr. 2/1987, p.27 'Ierarhizarea numerica a prestatiilor inotatorilor'.

5/M.Olaru –

'Să nu ne temen de apă', Ed. Sport-Turism, 1988, p.90, sport-book

6/M.Olaru –

Note de curs-inot, Univ. Ecologica Buc., Ed. Universitara, 1991, p. 123

7/M.Olaru –

Afise editate de FRN & Canada Swimming Natation,1995, color, 4000 ex.

8/E.Hines –

'Fitness Swimming', Human Kinetics, p.27, ('Swimming Golf'), 1995.

9/D. Hannula-

“ Coaching Swimming succesfully’’, p.78 ( Minimum-Nr-.swims),1995

10 / M.Olaru –

Rev.'Stiinta Sportului', ed CCPS, nov 1999, Referat - ‘Un nou concept in pregatirea inotatoriilor'.

11/ M.Olaru –

‚’Despre inot… cu Mircea Olaru’,CD+4 postere, ed. SSE, 2007, 1000 ex.

12/ M. Olaru –

referat la sesiunea de comunicari a Univ. Spiru Haret, Buc, 2008

‚’Testarea eficientei biomecanice la inot’

13. E. Maglisho – ‚

’Stroke Counting Drills’’, from Swimming fastes, Hk Book ,2003

Ce spune Bowman in clipul ds. antrenamentul lui M.Phelps:

"Exercitiile de vaslire si timp sunt un mod excelent prin care inotatorul poate sa isi gestioneze lungimea vaslirii, si sa inoate la cel mai inalt nivel de eficienta. Exercitiul nostru pentru delfin presupune inotarea distantei de 50 m si numararea vaslirilor; la sfarsit se compara timpul cu numarul de vasliri - si scopul este de a avea numarul vaslirilor cu 10 mai mic decat timpul in secunde: daca inotatorului inoata distanta in 30 de secunde, numarul de vasliri ar trebui sa fie 20."

Michael Phelps: 18 vasliri, 28.2 secunde

Obs .lui M.Olaru – 13 martie 2009:

Radu, cel care a tradus, cuvant cu cuvant, replica lui B.Bowman, foloseste o terminologie putin diferita de a ns., a antrenorilor romani de inot

Este firesc, nu este un inotator cu mii de km. parcursi.. este un ‘hoby’-ist si mai ales un om cu mult bun simt…

Dar eu am pastrat exprimarea sa originala pt o mai buna intelegere a momentului

Rezulta clar ca eficienta tehnica ii preocupa mult pe americani si de aici incepe performanta ( + multe alte ‘ingrediente’) dar fara tehnica..., de fapt stiti prea bine ce inseamna sa n-ai tehnica...

BEST-ul meu este maniera de a calcula matematic si fara aprecieri subiective, la intamplare – care este valoarea eficientei unui inotaor... nu in comparatie cu altii.. ci in primul rand in comparatie cu ce poate el la un moment dat .... + BEST-ul meu, practicat cu grija in decursul antrenamentelor conduce la perfectionarea desavarsita a tehnicii, ceea ce nu este un lucru de ici de colo... OK ?!

Dar cu antrenori superficiali si incapatanati ca unii dintre noi/voi.... sa mai si numeri bratele.. este prea de tot...; ei, sa stiti ca eu sunt pe cale sa conving firma Speedo pt a relansa ‘pedometru’ (vezi attach Speedo Counter Wach) sub forma unui ceas cu mai multe functiuni, deci si cel mai important – numararea ciclurilor de vaslire care va ‘numara’ el vaslirile in locul vostru..., mai trebuie ‘ceva timp’ si vom avea si acecs accesoriu….

Probabil ca eu ii voi convinge, mai usor decat pe voi, atunci cand vor constata si ei, ca cel mai mare inotator al tuturor timpurilor isi numara ciclurile de vaslire….

Deja exista un sistem duplex (www.polar.fi / receptor la ceas, emitator atastat la piept) care calculeaza in regim waterproff:

– consumul caloric / in timpul efortului,

– frecventa cardiaca,

– cea respiratoare

– in functie de varsta, talie, greutate si sex ;

– Sistemul este produs de firma finlandeza – vezi www. polar. fi.si are un pret atragator (cca 100 euro)

Intre timp au mai aparut la SWIMNOVATE accesoriu Pool-Mate.... in 2 variante, iar la FINIS iarasi un ceas care numara vaslirile inotatorului

Aceste accesorii erau de domeniul SF in 1983 cand am lansat conceptul BEST......

ds. Bob Bowman

ds. Michael phelps