02
Către
FRN-
Regulament BEST (un proiect...)
Comentariu
introductiv:
Atât de complicata escaladare a
top-ului, în supremaţia omului sportiv asupra apelor ’bine dresate’ într-un
bazin olimpic de înot.., se rezumă, în fond, la două mari cerinţe:
1/. Foloseşte inteligent formulele BEST şi IPA, care se desprind sugestiv din expresia ’Festina
lente’–Grăbeşte-te ...încet !
2/.Aplică fără excepţie indicaţia -
’cît aer inspiri... tot atât aer
expiri...’, regula de aur a practicării înotului!
Cine înţelege repede răspunsul
motric, bio-funcţional, la aceste două cerinţe primordiale – va dobândi
succes...; cine nu reuşeşte – se va zbate, de cele mai multe ori, în zadar, şi
nu va obţine decât OBOSEALA în toate formele şi fazele ei.
Numai un echilibru cât mai perfect
al actului respirator (egalitatea
cantitativă între aerul inspirat şi cel expirat, repetăm....) îi poate
oferi o primă condiţie, principală, a repetării efortului, în fapt a
condiţionării din ce în ce mai aspre a organismului său pe drumul performanţei
De
curând, la acest aspect, cel de verificare a echilibrului bio-funcţional în
condiţii de efort, firma Polar-Nokia a produs un dispozitiv uluitor de
simplu prin care sportivul are acces instantaneu la verificarea a pulsului, în
apă, în condiţiile imediate terminării efortului. (vezi www..polar.fi)
Definiţii
BEST
!/. *Testarea eficientei biomecanice la inot , în engleză - The Biomechanical
Efficiency Swimming Test ( B.E.S.T.)
are
următoarea formulă =
[‘100 + ‘IPA’] – [‘T’ + ‘M’] = .....pct. Constanta ‘100’, este aleasa
aleator, egală pt. toţi concurenţii – ea ajută la echilibrarea calculului; IPA
devine o constantă periodică, calculată anual – ea oferă caracteristica
individuală a unui corp de înotător aflat în apă ...
Tehnica corecta inseamna eficienta
de miscare in apa verificabilă prin “testarea eficientei biomecanice la inot”(best)
- se calculeaza astfel: adun ‘timpul’(‘T’) cu ‘vaslirile’(‘V’) suma lor o
scad dintr-o altă sumă dată de adunarea valoarii constante (‘k’,aleasa
aleator si este egala cu ‘100’ puncte) +
indicele personal de alunecare (IPA)(ce se calculeaza periodic, anual) - adica
{ 100+IPA } – { Timp +
Vâsliri } = puncteBEST
2/ Obiectivitatea conceptului si a formulei ‘B.E.S.T.’
rezida din urmatoarea logica: ‘adun doua marimi, (timpul / ’T’ +
vaslirile / ’V’) care au sens descrescator, - dupa care, suma obţinută o scad
din suma dată de constanta ’K’ + ‘IPA’} si obtin (facil + repede / mental
way ...) valoarea prestatiei in apa’
3/“indicele personal de alunecare”
(IPA ce poate fi asemuit cu un
kard-anual) este calculat prin formula:
[‘L.’ + (k)] – [Kgr. + q] = ...
pct. IPA; adică:
‘L.’=lungimea maxima
a corpului / în poziţie întins ventral / pluta;
’(k)’= o constantă cu valoare 100 puncte
‘Kgr.’ = greutatea in kilograme
‘q.’ = diametrul în cm. măsurat sub-axilar in expiratie
profunda
4/aplicabilitatea
‘anualkard-(ului)’IPA, este universal valabil si poate fi folosit indiferent de
sex si chiar de varsta subiectilor…,acest lucru este dat de faptul ca
criteriile alese, pentru folosirea sa ca instrument de departajare /organizare
a intrecerilor de inot sportiv , sunt cele induse in selectia naturala:
# cu cat un corp este mai lung (L.),
# cu cat un corp este mai usor, (Kgr.)
# cu cat un corp este mai ingust (q.)
cu atat mai eficient pluteste, aluneca sau inainteaza !
Concluzii:
1/ performanta
la inot, eficienţa biomecanică / hidromecanică …, este dată de Viteza si de
Energia consumată (nr. de vâsliri) in unitate de timp sau distanţă (BEST);
2/ fiecare dintre noi avem o valoare
individuala pentru manifestarea capacitatii de alunecare (IPA);
3/ BEST este calculat cronometrând si
numarând vâslirile;
4/ IPA este măsurat anual si deci are valoare
constantă;
5/ seriile vor fi alcătuite din înotători cu
acelaşi (sau cu valori apropiate) ale IPA, posibil chiar indiferent de vârstă
sau sex (!);
6/ concursurile / clasamentele vor fi
desfăşurate / alcătuite pt. distanţa de 50m (de preferat în bazine
lungi...) la probe individuale si de stafeta (4x50) , la cele 4 procedee (cf.
reg. FINA) + probele de mixt-individual (100m, 200m) pentru cei mai evoluaţi
înotători
7/ la fiecare probă un grup special de
arbitri vor număra ciclurile de vâslire
( deja firma Polar-Nokia are un aparat care masoară numărul paşilor în
alergări..., vine foarte curând momentul când aparatul va fi rezistent la
apă..şamd), evident
numărătoarea mişcărilor se poate organiza în condiţii perfecte (vezi placuţele de acordare a notei la
săriturile în apă..) pentru a nu exista nici o suspiciune;
8/ Toate starturile vor fi executate din apa;
cu interdictia de a inota pe sub apa mai mult de linia cu stegulete aflata la
5,o m (!)(variante);
9/ arbitrii numărători ai ciclurilor de
vâslire vor fi amplasaţi în locuri diferite unii faţă de alţii (pentru a nu se
’consulta’ unii cu alţii..); ei vor indica numărul de vâsliri ridicând
plăcuţele cu numărul de vâsliri doar la semnalul arbitrului general,
evitându-se posibile greşeli..;
10/ calculul BEST este făcut la Secretariat
după Fisa de concurs care va cuprinde, anterior notată - IPA (valoare constanta anuala), Timpul de
Inot realizat pe distanţa de 50m, Numărul de Vâsliri numărate pe aceiaşi
distanşă + numele inotatorului, clubului, antrenorului, vârsta, sex etc.
Obs.:
A. Intrecerile in sistem BEST nu pot
inlocui întrecerile clasice, promovate de FINA încă din 1908. Ele pot fi
folositoare in cazul pregatirii copiilor incepatori si chiar la adultii care
prin natura lor biologica nu pot aspira la performante de elita, de valoare
mondiala – competiţiile Masters etc.
DECI :
Acest nou concept poate face parte, in viitor, din activitatea de inot
sportiv a federaţiei asa cum rezulta ea din ‘FINA Handbook’ , part II -
Constitution and Rules, and Part VIII
‘Masters Rules’, reguli adoptate si de FRN - Inot, avand ca titlu
provizoriu, YMBS –
Young&Masters
BEST Swimming
Iată cum ar trebui inţelese aceste reguli noi:
YMBS 1: concursurile ‘BEST Young&Masters’ sunt
promovate si patronate de FRNPM in spiritul dat regulamentul FINA HANDBOOK,
YMBS 2:
intrecerile sunt organizate, in principal, la nivel local, districtual. In
functie de amploare, pot fi organizate,eventual, si la nivel national,
international - cu probe Individuale sau probe de ştafetă, avand ca unic
criteriu de departajare a celor inscrisi pentru a participa la intreceri,
valoarea egala sau sensibil apropiata a
punctelor rezultate din calculul anual al ‘Indicelui Personal de Alenecare’
(IPA), până la 31 Dec. a.c.
YMBS 3:
Tehnic - regulile BESTSwimming – vor rezulta din prevederile generale cuprinse
in Swimming Rules, part III (pag.127) si cele curpinse la MSW 3 (pag. 353)
evident adaptate, prelucrate (variante), cu urmatoarele excepţii:
YMBS.3.1.
- punctajul IPA (indiferent de varsta si
sex !!!), apreciat la valori egale sau sensibil apropiate, va permite
alcatuirea omogena a seriilor, a repartizarii pe fiecare culoar, in intrecerea
respectiva; sunt admise evolutii avand chiar si un singur participant / probă
concurs.
YMBS.3.2. –
inceperea intrecerii se face numai din apa; pornirea intrecerii cu start din
apa este valabila si in cazul efectuarii schimburilor la stafete
** ** excluderea startului de sus se explica prin nevoia de a oferi
fiecarui concurent posibilitatea de a inota cat mai mult fara a beneficia de
ajutorul startului de sus (variante).
YMBS.3.3.
– in cazul existentei mai multor serii la aceiasi valoare IPA vor fi organizate
semi-finale sau intreceri finale cf. deciziei arbitrului general.
YMBS.3.4.
– la intrecerile de stafete este permisa aflarea in apa, pe acelasi culoar, pe
durata de timp strict necesar efectuarii schimbului de stafeta, a doi
concurenti (cel care preda schimbul/cel
care primeste schimbul), fara ca acest lucru sa reprezinte o interventie
‘unfaire-play’.
YMBS.3.5.
– intrecerile vor fi predilect incepute cu concurenti (serii) care au IPA mai
mic ca valoare, programand serii cu valoare din ce in ce mai mare.
YMBS.3.6.
– Secretariatul concursului va permite, in cazuri speciale (numar mare de
concurenti) ca fiecare culoar sa fie folosit de maximum 2 concurenti care au
egalitate sensibil egala cu valoarea IPA a seriei/finalei. In aceste situatii
numarul arbitrilor va fi sporit in mod corespunzator (variante).
YMBS.4.
- Intrecerea propriu-zisa.
YMBS.4.1. – Intrecerile vor fi
organizate doar pe distanta de 50m şi proba de mixt-individual (de preferat
numai in bazine omologate cu dimensiuni olimpice /acoperite, decoperite). Nu
sunt excluse si intrecerile in bazine de alte dimensiuni
YMBS.4.2. – Intrecerile se
desfasoara doar pe distanta de 50 m. - in probe individuale la procedeele:
liber, bras, spate, fluture/delfin si la probele de mixt-individual (a se ţine cont
de dimensiunile bazinului şi de vârsta, valoare
concurenţilor !).
Stafetele
- 4 x 50 liber, 4x50 bras, 4x50 delfin si 4 x 50 mixt in serii organizate
conform criteriului IPA.
0 stafeta
va fi alcatuita din minimum 3 inotatori cu aceiasi valoare/valori
apropiate IPA(variante).
YMBS.4.3. – Intrecerea individuala,
in cadrul unei serii sau finale etc., se va desfasura conform regulamentului
oficial al FRNPM cu urmatoarele modificari:
YMBS.4.3.1. – Alaturi de
cronometrarea timpului de inot pe distanta de 50m (cu start din apa) vor fi
numarate si ciclurile de vaslire cu bratele. Aceste 2 valori vor fi introduse
la secretariat in calculul formulei BEST astfel: BEST = din valoarea [ K +IPA ] (valoare
constanta minimum pentru un an calendaristic) se va scadea suma numarului de
Secunde realizat pe distanta de 50m plus numarul Ciclurilor de vaslire cu
bratele, punctajul realizat va sta la baza alcatuirii clasamentului – primul
loc - concurentul cu cel mai mare punctaj…, ultimul loc concurentul cu cel mai
mic punctaj. ...
Repetăm - Formula BEST poate fi
exprimata astfel:
BEST = [K+IPA
] – [Timp+Visliri] =puncte.
***** ‘K’. – este o valoare aleasă aleator, adugata in calcule pentru a
pozitiva calculul matematic al fiecarei formule. La probele de stafete vor fi
cumulate de 4 ori aceste trei valori (IPA, Timp/sec.,Cicluri/50m); punctajul
final obţinut de cei 4 înotători va fi împărţit la 4 (variante).
YMBS.4.3.2. – Ciclurile de vaslire
vor fi numarate astfel : la probele de inot liber si inot spate un ciclu va
insemna vaslirea a doua miscari de brate alternative; la probele de inot bras
si fluture/delfin un ciclu va fi reprezentat de vaslirea concomitenta ale
ambelor brate.
YMBS.4.3.3. – Numararea ciclurilor
de vaslire este responsabilitatea unui nou grup de arbitri (1-2 pentru fiecare
culoar), asezati separat unul faţă de altul şi fata de arbitrii cronometrori;
arbitrii numaratori vor fi amplasati deci in locuri diferite unii de ceilalti,
iar fisele lor fi fi adunate, pentru fiecare culoar, la secretariat unde se va
face calcularea punctajului BEST impreuna cu valoarea timpului cronometrat.
****** Numararea ciclurilor de vaslire se poate face in mod liber
(vizual) sau cu un ‘counter’ mecanic/electronic (?) care sa simplifice
contabilizarea mentala si deci a unor eventuale erori (variante).
YMBS.4.3.4. - In toate cazurile (de
cronometrare a timpului sau de numarare a ciclurilor de vaslire) fractiunile de
secunda care se afla sub valoare de 0,5 sec. vor fi scazute din timpul
cronometrat iar cele care depasesc valoare de 0,5 sec. vor fi intregite la
unitatea imediat superioara; aceiasi indicatie va fi aplicata in cazurile
numararii ciclurilor de vaslire, in sensul ca fiecare jumatate de ciclu (la
inot-liber sau inot-spate vaslirea ultima cu un singur brat va fi adaugata la
valoarea finala, idem, pentru inot-bras si inot-fluture, acolo unde se
efectueaza o jumatate de vaslire etc.).
YMBS.5. – La intrecerile BEST nu se
omologheaza recorduri. Punctajul, locul in clasament (in serie, in finala)
reprezinta o valoare momentana si simbolica pentru reusita fiecarui participant
in parte (sau a echipei de stafeta din care face parte). Rezultatele pot fi
supuse analizei în cazul acţiunilor de selecţie !
YMBS.6. – organizatorii unor
intreceri BEST pot stabili baremuri de participare privind punctajul IPA;
aceste baremuri sunt informative / orientative si nu pot exclude dorinta
personala a unui concurent de a participa la intrecere, indiferent de valoarea
IPA, la un moment dat.
YMBS.6.1. – Fiecare participant este
recomandat sa aibe un document oficial
din care sa rezulte, ca o ligitimatie sportiva, numele, adresa, avizul medical
si, mai ales - punctajul IPA (eventual si o lista de reusite la alte
competitii).
DECI:
I.
Anterior intrecerii
In scopul
alcatuirii seriilor de concurs in mod egal si echitabil, element important in
cazul intrecerilor preconizate de acest nou concept – fiecarui inotator i se va
calcula, anual (until 31 Dec.), -
‘Indicele Personal de Alunecare’ (IPA) dupa o formula ce are la baza
interpretarea unor principii ale hidrodinamicii, respectiv valoarea Numarul
Froude-Reynolds; seriile vor fi alcatuite din concurenti care au valori egale
sau apropiate ale acestui indice (actiune in sarcina secretariatului de
concurs).
MODEL:
Program
tehnic pe 4 reuniuni / 2 zile de
concurs; concurs municipal.
Denumirea competiţiei
.....................
Sponsor
.........................................
Data
.....................................................
Locul, bazinul
.......................................
Termene de înscriere
...........................
Şedinţa tehnica
....................................
Accesul la încălzire
..............................
Secretariat + brigada
de arbitrii =
Ziua 1-a; reuniunea 1-a
Ora de terminare a
încălzirii.................
Ora primului
ştart..................................
a-50 m delfin (serii distincte
baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
b-O proba de concurs mixt-individual
(serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 delfin
(serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
Ziua 1-a, reuniunea 2-a
Ora de terminare a
încălzirii.................
Ora primului
ştart..................................
a-50 m spate (serii distincte
baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
b-Repetare a probei de concurs
mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 spate
(serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
Ziua 2-a, reuniunea 3-a
Ora de terminare a
încălzirii.................
Ora primului
ştart..................................
a-50 m bras (serii distincte baieţi/fete,
grupe de vârstă etc)
b-O altă probă de concurs
mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 bras (serii
distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc
Ziua 2-a, reuniunea 4-a
Ora de terminare a
încălzirii.................
Ora primului
ştart..................................
a-50 m liber (serii distincte
baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
b-Repetare a probei de concurs
mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 liber
(serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
---------------------------
Punctaj, clasamente:
*In fiecare serie, la fiecare sportiv
- se vor cronometra Timpul individual de înot şi se vor numara Ciclurile de
vâslire.
Aceste date, impreuna cu punctajul
IPA (dacă se decide aplicarea acestuia...) se vor introduce in formula de
calcul a punctajului BEST =
[100+IPA] – [Timp+Cicluri vâslire] =
( în caz că nu se
foloseşte constanta IPA – punctajul se va calcula doar din konstanta K)
*Clasamentul fiecarei probe (pe sexe,
pe grupe de vârstă) vor fi alcatuite cf. celui mai mare punctaj realizat de un
înotător sau de o ştafetă
*Punctajul la ştafete va fi realizat
prin cumularea punctajelor individuale realizate de cei 4 sportivi – totalul
urmând a fi împărţit la 4
*In funcţie de preferinţele
secretariatului şi a arbitrului general se pot alcătui clasamente cumulate pe
nume de sportivi, de antrenori, pe
cluburi, grupe de vârstă etc.
------------------------
PREMII
*Fiecare proba va fi premiata cf.
clasamentului realizat de secretariat
*Calculul material-financiar a
premiilor alocate are la baza urmatorul sistem:
din valoare contabila alocata probei
(100%) :
-
40% primeşte antrenorul sportivului care a ocupat locul I;
-
30% sportivul ocupant al locului I;
-
20% sportivul ocupant al locului 2;
-
10% sportivul ocupant al locului 3; clasamentul va fi calculat pana la valoarea
primilor 10 clasaţi; pentru restul participanţilor nu se intocmesc clasamente
dar numele lor se afiseaza la protocolul final al competitie(nume, prenume,
vârstă, club, antrenor)
------------------------------
Organizatorul:
1. Asigura
condiţiile generale de desfăşurare a competiţiilor (buget);
2. Activează
permanent pentru atragerea de sponsori, publicitate;
3. Poate
institui o taxa modica de participare a fiecarui sportiv inscris in competitie.
4. Toate
aceste date vor fi inscrise in protocolul final al concursului
5. Asigura
inregistrarea in memoria calculatorului a fiecarei evoluţii şi a rezultatelor
fiecarui concurs.
----------------------------
Observaţii:
Comentariu:
Acest
regulament a fost experimentat practic cu rezultate semnificative (a); a fost
agreeat de Comisia metodica a Federatie
Romane de Natatie (B) si a fost aceptat formal de Colectivul tehnic de
pregatire a lotului ns. olimpic (C)
Performantele
actuale la inot, in fata oamenilor obisnuiti, a începătorilor şi mai ales a
celor în vârstă sunt prea inalte, greu
de atins; recordurile, in ultimul timp, sunt corectate din ce in ce mai rar (!)
si multi dintre simpatizanti, debutanti abandoneaza, in principal pentru aceste
doua motive:
Primul
– dificultatea de a se supune rigorilor pregatirii in mediul schimbat (apa)
care presupune minimum 4-5 ore pe zi de pregatire generala si speciala de inalt
nivel; oamenii nu mai au atat timp de a practica inotul asa cum a fost el
conceput acum 100 de ani si, tot asa, oamenii, tinerii nu mai au, din pacate,
interesul de a ‘jertfi’ energie si timp
stiind ca, in final, performantele lor vor fi mediocre….
Second
– se remarca , pe plan personal, individual ca exista o dificultate reala de a
invata absolut corect+controlabil tehnica celor 4 procedee (sau poate a doar
unuia…) in compania efortului maximal
(!), in timp util (!!) si in maniera ceruta de perfectiunea ‘elitei’(!!!)
Limitele
de efort si abilitate biomotrica a noilor recorduri presupun o prestatie extrem
de elevata; incepatorii invata sa inoate dar nu reusesc, decat cu greu, sa
atinga ceea ce numim cu totii, tehnica corecta, perfectiunea, maiestria, de
miscare. Toate cele cca. 30 de probe de inot sportiv cu performantele lor
(mondiale, olimpice, nationale sa) sunt accesibile doar unui grup mic de
semenii nostri, o ‘elita’ cu care toti ne mandrim, fara discutii (!) dar, ca
orice ‘elita’ si statistica ne-o arata -
ea provine dintr-o masa enorma de abandonuri si refulari…….
Ori
acest lucru ar trebui sa-l evitam ( sa nu avem ‘eroi nefericiti’…) si nu suntem siguri ca organizarea clasica,
intr-un viitor apropiat, va putea remedia, singura, acest neajuns ?!
Tehnic
vorbind noul concept are cateva instrumente cu care poate fi pus in practica,
iata-le:
Pentru a reusi introducerea acestui
nou sistem de intreceri si chiar de
antrenament ar fi necesara o enumerare de argumente care in finalul va da
adevarata dimensiune a acestui proiect:
( 1) O egalizare obiectiva intre concurenti ( astfel se vor evita intrecerile intre
paticipanti cu gabarite somatice diferite; la lupte, box, judo exista asemenea
interes – categoriile, de ex…); ori pentru acest aspect, important, noul
concept solicita ca fiecare inotator sa fie testat anual pentru a I se calcula ‘Indicele Personal de Alunecare’ (IPA), a
carui valoare constanta ne va permite sa organizam seriile de concurs in
termeni de egalitate aproape perfecta intre concurenti ( este
chiar posibil, in viitor, ca seriile sa fie alcatuite fara a tine cont de criteriul
de varsta sau chiar de diferentele dintre sexe daca exista egalitatea valorii
acestui indice) IPA, are
corespondent si la alte discipline sportive si este intalnit in forme
specifice, in care abordarea stiintifica face parte din conceptul uzual de
pregatire de mare performanta (canotaj, ciclism, bob alpin sa).
Repetăm
– Iata cum poate fi calculata aceasta valoare, asemanatoare unui ‘card bancar’,
personal, obisnuit:
-
din lungimea corpului intins-culcat in pozitie ventrala avand bratele si picioarele
perfect intinse /vezi termenul de ‘pluta pe piept’ (* cu umerii adusi cat mai
aproape de urechi+cu labele in flexie plantara pronuntata) se obtine o valoare
stabila, constanta, cel putin pe durata unui an calendaristic, valoare
exprimata in centrimetri (L), la aceasta valoare se va aduga contanta K. (100
puncte); din aceasta valoare (L+K) se va scadea Numarul de Centimetri masurati
la circumferinta subaxilara, in expiratie profunda (C). adunat cu Numarul de
Kilograme corporale (G)
Conform
legilor hidronamicei (vezi Numarul Froude, Reynolds, constructorii de nave au o
expresie sugestiva - ‘lungimea fuge…’), rezistenta frontala opusa de apa, este
data, in principal, de marimea scufundarii corpului (aici sunt responsabile
Kilogramele/Kgr.) si de micimea planului frontal pe care l-ar avea apa de
intampinat la inaintarea corpului (rezistenta frontala poate fi data de
valoarea circumferintei subaxilare care a fost aleasa in mod intentionat la o
forma minima care reprezinta, in felul ei, o limita care poate fi luata in
consideratie/C).
Este
clar ca daca aceste doua repere (G si C) au valori mici – restul ramas dupa
extragerea sumei lor din L+K (stabil) va avea o valoare mai mare si deci va
exprima o capacitatea mai buna de a pluti si inainta prin apa;
Iata
expresia matematica a acestei formule
‘IPA
= [L.+K.] – [G +C] = …. Puncte’, valabile pe o durata de minimum (1) un an.
( 2) O intrecere clasica doar pe
distanta de 50m, este o distanta scurta dar pretioasa dpdv al tehnicii corecte
si a vitezei maxime. Ea permite multora sa se concentreze optim pt. a inota cat
mai repede, corect si fara greseli.
O
particularitate a acestor concursuri cu probe pe distanta de 50m pentru fiecare
procedeu tehnic din cele 4 cunoscute - startul se va da din apa /pt. a le
permite cat mai multe executii de vaslire cu bratele (variante).
( 3) Intrecerea propriu-zisa:odata
seria, seriile alcatuite cf. valorii IPA, concurentii vor lua startul in
conditiile cerute de protocolul FINA, dar pe langa arbitrii cu care ne-am
obisnuit, va mai aparea un grup nou de arbitri; ei vor avea misiunea de a
numara ciclurile de vaslire efectuate cu bratele, evident la fiecare culuar,
pt. fiecare concurent (*lor le va fi ideal-necesar un aparat, un ‘counter’ care
sa inregistreze numarul de vasliri fie manual-mecanic, fie, dece nu –
electronic). La terminarea probei (50m) vor exista deci 3 valori obiective care
vor fi introduse intr-o formula simpla de calcul (chiar mental), dupa care fişa
de concurs poate fi prelucrata de secretariat.
Repetăm - La fiecare culoar, cei
care intocmesc fişa cu rezultate din concurs sau secretariatul competitiei, vor
aplica calculul formulei BEST, adica: - din constanta ‘IPA’ se va scadea suma Numarului de secunde cronometrate in mod
obisnuit adunat cu Numarul ciclurilor de vaslire; Iata fromula - BEST: [ K. +
IPA ] – [Secunde + Cicluri / 50m] = …. Puncte;
aceasta
suma, adunare de valori diferite poate fi totusi matematic acceptata (adunam
‘mere’ cu ‘pere’ = fructe !) deoarece atat numarul de secunde cat si cel al
vaslirilor au sens descrescator, daca cel care evolueaza se incadreaza in
maniera de inot amintita, adica [ ‘cea
mai mare viteza cu cele mai putine miscari !!!’] regim care nu poate fi
performat, este usor de sesizat, doar in compania celei mai corecte tehnici de
inot si de aici satisfactia participarii la asemenea intreceri.
Deci: cu cat suma rezultata din adunarea secundelor
cu cea a numarului de cicluri este mai
mica cu atat restul ramas prin extragere din constanta IPA este mai mare si
deci valoarea obtinuta poate face obiectul alcatuirii clasamentului unei serii,
apoi unei finale a probei, samd.
Punctajul
realizat nu poate fi omologat ca ‘record’, el reprezinta o valoare momentana,
personala, care, in fond, indica randamentul inotatorului si deci abilitatea
acestuia de a inota ‘cat mai repede cu cat mai putine miscari’ – vezi corespondentul la inot a aforismului antic
‘festina lente’. (* la procedeele ‘liber’ si ‘spate’ - un ciclu va reprezenta 2
miscari de vaslire alternative, la ‘bras’ si ‘delfin’ - un ciclu va reprezenta
o singura vaslire concomitenta).
( 4) Nefiind vorba de obiective de nivel
mondial, olimpic, ci de ordin personal
sau local (fara a exclude si organizari, in viitor, la nivel national sau
international …) – se poate estompa tendinta
multora de a apela la droguri (dopping/faire-play) nefiind vorba de
eforturi maximale mari ca intensitate sau volum, cu mare impact la public si
mass-media.
( 5) Consideratii economico-materiale:
A/
in acest sistem nou apar arbitrii
‘numaratori’ (min. unul/culuar), de preferat, fiecare dotat cu un
‘counter’. Pentru ei se vor face calcule de buget si accesorii.
‘Counter’-ul
- devine un accesoriu nou la inot si deci exista posibilitatea ca un
intreprinzator sa-l fabrice si sa-l puna la dispozitia inotului (bineinteles cu
profitul financiar respectiv).
B/
probabil ca afluxul marit de simpatizanti a acestor noi intreceri vor duce la
necesitatea dorită de noi toţi pt.
construirea de noi bazine de inot si, iarasi, exista posibilitatea ca mai multi
intreprinzatori sa initieze programe optime evident cu profitul respectiv.
C/
fiind vorba de mai multi inotatori se poate sconta pe o cerere mai mare de
accesorii si materiale personale legate de practicarea inotului.
xxxXXXxxx
Bibliografie
selectiva:
1/M. Sgrumala, I. Bidoaie –
‘Proiectarea navelor mici,
Ed. Tehnica, Buc.
1978, p.17,
2/M.Olaru –
INOT – manual metodic,
Ed. Sport-Turism,
1982, p.184,
3/M.Olaru –
Rev E.F.S. nr 3/1983 p.49
"Testarea eficientei biomecanice la inot'.
4/M.Olaru –
Rev E.F.S. nr. 2/1987, p.27 'Ierarhizarea numerica a
prestatiilor inotatorilor'.
5/M.Olaru –
'Să nu ne temen de apă', Ed. Sport-Turism, 1988, p.90,
sport-book
6/M.Olaru –
Note de curs-inot, Univ. Ecologica Buc., Ed. Universitara,
1991, p. 123
7/M.Olaru –
Afise editate de FRN & Canada Swimming Natation,1995,
color, 4000 ex.
8/E.Hines –
'Fitness Swimming', Human Kinetics, p.27, ('Swimming Golf'),
1995.
9/D. Hannula-
“ Coaching Swimming succesfully’’, p.78 ( Minimum-Nr-.swims),1995
10 / M.Olaru –
Rev.'Stiinta Sportului', ed CCPS, nov 1999, Referat - ‘Un
nou concept in pregatirea inotatoriilor'.
Concept implementat de :
Prof. Mircea Olaru, Bucharest
August 2005 < scanave@rnc.ro>
Rezumat
Concursul, ideia de întrecere a fost
remarcată la englezi, încă de la începutul sec. 19…; erau întreceri cu pariuri
şi pe bani.
Inotătorii sportivi ai vremii erau
profesionişti şi îşi câştigau avutul din asemenea întreceri.
Inainte de a fi debutat sec. XX, în
preajma reînvierii JO moderne, întrecerile de înot aveau o listă de cca 180
tipuri de recorduri (mondiale…), astfel ca înfiinţarea FINA, în 1908, a fost
salutată cu mult élan ştiind ca această noua organizaţie sportivă va pune la
punct multe din subiectivismele anterioare.
Competiţiile de înot sunt într-un
moment de avânt. In anii precedenţi au existat multe dispute pentru
interzicerea omologarii de recorduri (deci şi de organizare a unor competiţii…)
în bazine de 25m; la ora actuală întecerile se desfăşoară în ambele tipuri de
bazine olimpice (50m, 25m) iar genul competiţiilor a crescut: de la cele
olimpice, au apărut cele de rang mondial, apoi, cele de rang continental, mai
nou cele de rang de Cupă Mondială etc.
Este un lucru benefic pentru
dezvoltarea înotului sportiv, interes care, indiferent care ar fi motivaţia
acestui avânt, îndeamnă omul civilizat al sec XXI sa facă mai multă mişcare şi
aceasta în condiţii din ce în ce mai civilizate (igienă, confort, siguranţă)
In acest climat ne exprimăm nostalgic
gândul că şi competiţiile BEST ar putea deveni, la un moment dat, agreate de
mai mulţi simpatizanţi ai înotului şi, dece nu, chiar de FINA.
Noi ne-am făcut datoria de a comunica,
ca simpatizanţi, ca specialişti, ca simpli români…, că acest concept este
autentic şi merită a fi luat în discuţie şi aplicat.
In acest sens am formulat şi Anexa nr.9
care poate fi consultată (dacă ar mai fi nevoie…); iarăşi, din păcate sunt
singurul care pledează pentru BEST. Mai pot spune ca există, apariţii la cca 20
de ani după comunicarea noastra din anii ’80.., acelaşi interes la câţiva
antrenori americani şi nu numai.
Spre bucuria noastră, firească,
formulările acestora sunt inferioare proiectului nostrum atât din punct de vedere
al clarităţii dar, mai ales, ca proiectare în mediul nautic.
Timpul va decide şi peste ani se va
afla adevărul despre ‘’piatra filozofală’ a înotului descoperită în …România !
Bibliografie
selectiva
1929
Villepion G. – Nageons, ed. Grasset, , Paris,
1942
Armbruster David, Sr. – Competitive swimming, Mosby, St. Louis,
1943
Const. Kiriţecu – Palestrica, Ed, Casa Scoalelor, Buc.
1951
Kiphuth Robert – Basic swimming, Nikolas Kaye, , London,
1955 Rajki
Bela – A versenyuszas technikaja, Sport Lap, , Budapest,
1962
Drăgan, Mladin – Invăţaţi înotul, Ed.
CFS, , Buc.
1965 Lewin
Gerhard Dr.– Schwimmen, Spoerverlag, , Leipzig
1967
Talbot Don – Swimming to win, Hawthorn books inc, New-York
1969 N.
Dumitrescu, I.Oprişescu – Curs de înot, ed. ICF. Buc.
1969
Carlile Forbes– On Swimming, Pelham Sportss, Lib, , London
1970
Gallagher Harry – On swimming, Pelham Books, , London,
1971
Colwin Cecil – On swimming, Pelham Books, , Lomdon,
1972
Ciobanu, Cerchez, Munteanu – Inot pe înţelesul tutror,Ed Stadion, , Buc.
1972
Gambril Don – Schwimmen, Leistungsport, , Bockenem,
1974
Counsilman J Dr. - The science of Swimming, Prentice Hall Inc
1976
Talbot Don– How to swim faster, Ed. Jack Pollard, Pytsburg
1977
Counsilman J. Dr. – Competitive Swimming Manual, Bloomington Indiana
1978
Oppenheim Francois – Histoire de la Natation, Chiron-Sports,
1978
Popescu Alexander –Schwimmen,BLV Munchen,
1978
Sgrumala, Bidoaie – Proiectarea navelor mici, Ed. Tehnică, , Buc.
1979 Earl
Mindell Vitamin Bible, Warner Books Ed.,
1979 Lewin,
Gerhard, Prof. Dr. - Swimming, Sportverlag (in English), Berlin
1981
Fahnemann Albrecht – Die grossen wasserspielle, Swimmsportverlag,
1981
Fucci, Benigni – Meccanica dell’apparato locomotore, Scuola dello sport,
1982
Dragan, I. Dr. - Medicina sportivă aplicată, Ed. Sport-Turism, , Buc.
1982
Maglischo E. – Swimming Faster, California St. Col,
1982 Olaru
Mircea – INOT manual metodic, Ed, Sport-Turism, , Buc.
1983 Manno
Renato – Teoria dell’allenamento – Nuoto, Scuola dello sport, , Roma,
1988 FINA
– Swimming Manual, Swimming/Natation Canada,
1988 Olaru
Mircea – Să nu ne temem de apă, Ed. Sport-Turism, , Buc.
1989
Dragan I.Prof. Dr. - Selecţia şi
orientarea medico-sportiva, Ed. Sport-Turism , Buc.
1989 Dragan
I. Prof. Dr.- Practica medicinei sportive, Ed. Medicală, Buc-
1989 Olaru
Mircea -Aprecieri asupra recordurilor mondiale la înot, Rev. EFS, Buc. RO
1989
Pursley, D. – Climb to the top, Aquazoid Publk.
1992
Turcas C, Olaru M - Note de curs, Univ. Ecologică , Buc.
1993
Pfeifer Helga – Schwimm – Training im Verein, Sportverlag, Berlin,
1993
Turcas, Zelinschi, Marinescu, Olaru – Curs de Inot, Univ. Ecologică, , Buc.
1994 Neil
Cohen Sports encyclopedia, Bantam Books,
1995
Dragan, Stroescu – Medicaţia la sportivi, ed Cucuteni, , Buc.
1995
Drăgan Ioan & Colab. - Masaj, Recuperare, Ed. Cucuteni, , Buc.
1995
Hannula Dick – Coaching swimming successfully, Human Kinetics, Avon,
1996
Cristea, Sorin – Pedagogie generala, Managementul
1998 FINA Handbook, 1998-2000, FINA Office, , Lausanne,
1999 Hines
Emmett– Fitness swimming, Human Kinetics, Leeds.
