Lectia a continuat cu exercitii obisnuite de lucru cu picioarele; ocazie cu care am realizat ca ochelarii aceia pe care toti ii poarta ca sa amane contactul cu apa... sunt o pacoste; nu-i deprindeti pe copii cu ochelarii de inot, ei vor avea ca o simpla consecinta faptul ca incepatorul nu v-a mai fi atent la lectie ci la ochelari; iata urmaera, Stefan nu a inteles nimic din ce-am dictat eu ca exercitiu, in schimb fratele sau, este adevarat mai mare ca intelegere.., a fost atent si a executat bine cele 8 sau 10 bazine
Stefan, care executat chiar bine exercitiile pregatitoare plutirii, are probleme destul de mari la lucrul cu picioarele; de fapt el, instictiv, a adoptat miscari de picioare care sa-i asigure, mai ales, plutirea in detrimentul inaintarii. Picioarele lui 'amesteca' apa in loc s-o 'bata', s-o 'biciuiasca'; Stefan este mai mic si isi doreste sa scape de 'dictatura' profesorului dar este neaparat nevoie sa inoate bine cu picioarele altfel va fi un inotator slab.
Stefan inca nu reuseste sa foloseasca picioarele pentru as crea inaintare in viteza; se 'agata' de apa, parca, cu picioarele..., dar din cand in cand reuseste serii de miscari care promit ca in viitor va inota mai bine; deocamdata este crispat si nu are simtul inaintarii..
Pt ca am vazut, mai ales la Stefan, ca nu reuseste sa reproduca bine miscare de picioare craul.... am schimbat pozitia, pe spate; asa s-a remarcat clar ca Stefan asta lucreaza cu picioarele in pozitie incorecta, le misca dar pastreaza o pizitie indoita din genunchi; ori, miscarile alternative de picioare [la craul, la spate] trebuie inteles ca au 2 faze; una este 'bataia', 'biciuirea' apei printr-o lovitura [pornita din sold la care amplifica efectul si indoirea din genunchi (a) dar a 2-a faza, 'revenirea' trebuie facuta neaparat cu picioarul intins, de la sold.
Dupa cca 8-10 bazine cu lucru de piciaore [insuficient de bine realizat], am trecut direct la invatarea miscarilor de brate in coordonare cu lucrul picioarelelor - pe uscat. Fiecare din cei 2 prikindei al executat, cu usrinta miscari de brate din mers, reproducand,cat de cat, coordonarea din apa.
in cazul lui Stefan s-a remarcat o precizie neasteptat in executia unor miscari dificle, complexe; cat era el de 'analfabet' la picioare, in apa, aici pe uscat s-o descurcat destul de bine - cel putin 'stia' ds. ce este vorba. Problema bratului intins, langa ureche, este deosebit de importanta; in felul acesta apei nu ii este permis sa ajunga 'pe spatele' inotatorului, unde ar crea o presiune negativa..., din contra - cu bratul bine adus langa ureche apa este obligata sa ajunga sub trunchi si astfel sa 'participe' la plutirea lesnicioasa a corpului; acest exercitiu pe uscat este f. eficient si ajuta rapid la o percere reusita a miscarilor de brate in coordonarea ceruta de tehnica sportiva...
in secventa acesta l-am urmatit mai ales pe Gaby; a inotat destul de corect dar este crispat si mult diferit de cerinta 'suplete' la inot.; timpul si experienta ce-o va capata in apa ii vor fi de folos in viitor....
Pentru a invata mai bine intoarecrea capului [miscare asimetrica, care 'incurca' multe lucruri la craul...] am scos copii din apa si am 'disecat' ce este cu aducerea erechii langa umarul intins si intoarcerea capuylui cu aducerea barbiei spre cellalt umar implicat in vaslire; asa am invatat si corecta inoarcere a capului si momentul optim de 'inspir'..., 'expirul' urmand a fi realizat imediat ce gura, buzele au reintrat in apa.
Ca ultima incercare, am incercat sa mai punctez 'ceva' din elementele importante ale invatarii: nevoia de a avea mereu un suport temeinic din lucrul picioarelor; care acestea se potcnesc, daca corpul isi schimba radical pozitia din cauza intoarceriii crispate a capului, daca nu se respira exact la terminarea vaslirii..., coordonaera este compromisa; este bine sa nu exersati mai departe si trebuie sa va 'intoarceti' inapoi, la primele exercitii pt a fi bine repeatte; apoi experienta isi va spune cuvantul. Cert este ca intr-o singura lectiei, cei 2 copii, incepatori si cam slabuti,zgribuliti de apa rece..., au reusit sa parcurga cat de cat chiar bine suita de exercitii folosita.
Alaturi de acest algoritm se afla o alta mare problema: eu am lcurat o suita de exercitii cu 2 copiii; la acest regim de lcuru mai putea participa inca 10-15 copii...; de ci SELECTIA si ABGRENAREA cat mai multor incepatori este vitala..., dar asta depinde de cu totul alte coordonate si de alti oameni...!!!
Lectia s-a incheiat cu sarituri amuzante... prinderea mingii, ca la fotbal, etc....
Aceasta suita de exercitii, denumita pompos 'algoritm de invatare a inotului sportiv de catre incepatori...', a avut ca intentie oferirea unui exemplu, o abordare din atatea alte posibile; problema cruciala nu este ca acest 'algoritm' a fost 'cel mai bun' etc., ci ca asemenea lectii ar trebui sa participe nu doar 2 copii ci minimum 10-12 / lectie x 3 / sapt. - cca. 80-90 min.; aceasta este problema majora:Selectia si Angrenaera... dar aceste probleme depind mai putin de simplul antrenor ci de organizatorii activitatii, deci de alti oameni. Eu va doresc spor la treaba ! Succes....... M.Olaru 2 Ag. 2011.
facebook = Mircea 'Potter' Olaru
Legat de ideia Selectiei, va scriu o intamplare petrecuta pe cand lucram ca antrenor in Turcia.
Eram angajat al un club renumit in Adana [oras care a dat multi inotatori tarii lor dar care nu avea, sa zicem, antrenori renumiti etc.].
In paralel cu activitatea clubului, unde lucrau inca 4 antrenori - 'ajutoarele' mele, se desfasura, separat, un curs de invatare a inotului. Am vazut cum se procedeaza si am remarcat ca majoriattea incepatorilor invatau, mai ales, 'calcarea apei' - nu se inecau si asta era bine.., dar nu inotau, nu inaintau.....
La terminarea unei serii, probabil ca sa ma testeze, enerveze sau mai stiu eu ce.... m-am trezit la bazinul olimpic, venind de la bazinul de invatare, cu nu mai putin de 320 de incepatori, detinatori ai brevetului 'ca sunt inotatori' etc.
La inceput, mi-am pus mainile in cap..., am incercat cu acesti copii (6-8 ani) sa-i impart in 5 grupe, fiecare antrenor cu o grupa; chiar si asa erau f.multi pentru un singur antrenor + 'ajutoarele' mele participau si ele la 'lovitura de stat' contra 'desteptului ala de roman'.....
Dupa un timp cand am vazut si inteles ds. ce este de fapt vb., am chemat toti copii la un coltz al bazinului (320 !!!), la culoarul 1, i-am grupat in serii de cate 4, iar pe 'ajutoare' i-am trimis in tribuna, plina de parinti, sa asiste la lectie.
Nu am facut lectia cu un plan sau 'algoritm'... pur si simplu, fiecare serie de 4 copii intra, la comanda, in apa pe culuarul 1, inota doar picioare cu pluta iar cand ajungeau la capat treceau pe culoarul alaturat (2), apoi pe 3, samd.
Care era 'poanta' - nimeni un se intalnea cu un alt copil care sa-l deranjeze, sa se 'impotmoleasca' si sa nu se mai inainteze.
Toata silinta mea era sa fi organizat seriile cat de cat egale [ca inaltine - fete cu baieti...] iar cand intrau in apa sa inceapa rapid sa inoate; cele 80 de serii [!!!]au intra in cca 15-20 min. in apa dar la un moment dat bazinul s-a umplut cu copii, fiecare inota fara sa aibe altceva de facut decat exercitiul in sine, cand terminau al 8-lea bazin, la culoarul 8, erau deja 'performerii' a 400m picioare, ieseau din apa, o lua de la capat pe culuarul 1 si asa treaba s-a repetat de 5 ori = in total 2000m picioare; zau ca mi-a fost mila de ei, dar copii erau exasperati ca doar invatasera 'calcarea apei' si erau dornici de ceva nou. Lectia a trecut parca intr-un minut iar in tribuna erau aplauze... minus cele de la cele 4 ajutoare.
A doua zi am chemat 'ajutoarele' si le-am spus ca mi-au fost 'de mare ajutor' drept care i-am invitat sa-si gaseasca alte bazine in care sa faca ce vor ei...; si asa s-a consumat lectia cu 320 de participanti care pentru mine a fost un 'record' absolut, dar mai ales aplauzele m-au incurajat sa cred ca am performat bine....
Din acest motiv eu cred ca as putea lucra cu ori cat de mare numar de copii, evident fara a avea un eveniment nefericit.
Un moment asemenator l-am avut, cu multi ani inainte, cand 'numit cu surle si fanfare' - antrenor corodonator la bazinul Floreasca, conduceam lectia prin microfon, in fata a 100 de copii selectati de la toate cluburile iar copii executau sumedenii de exercitii, care mai de care mai neobisnuit, pe latimea bazinului, in viteza maxima, chair si in apnee,...; din acest experiment au rezultat 2 grupe de copii care faceau 'inot de performanta' si care aveau ca experienta in apa doar sezonul precedent de invatare a inotului la Strandul Tineretului.
Experimentul nu a produs recorduri mondiale etc., dar a stimulat pe toti antrenorii nostri sa lucreze mai atent cu copii, sa le creasca potentialul motric in toate cele 4 procedee si asa sa progreseze; din pacate, 'exeprimentul' a trecut in extrema cealalta - la fortarea copiilor, apareau copii minune dar dupa 3-4 ani dispareau iar antrenorii defilau cu vechile trofee dar fara un rezultat de valoare; asa noi am pierdut multe elemente talentate, de perspectiva care - fie ca se lasau prematur de antrenament sau fie nu mai confirmau dupa pubertate; acest teribil concurs numit poliatlon parca era blestemat: copiii, inotau toate probele olimpice, in 4 zile/ 8 reuniuni, din a 7 -a reuniunea adormeau in harmalaia din bazin, se castigau trofee si medalii dar in final fiecare generatie trecuta prin acest filtru ramanea mai saraca si pana la urma disparea.
Acesta este motivul pt care si azi, eu ma opun concursurilor de copii; spun DA acestor concursuri care au amploare mai mica si ca sarcina doar cea mai buna tehnica, fara a miza pe performante de la 7 ani... dar din pacate, la noi se persista in aceiasi greseala, de ani de zile, si avem rezultate slabe + antrenori faimosi, atat !
