[am incercat sa postez TOT materialul... are 60 de pag. si deci nu am reusit... cine simte nevoia sa-l citeasca il trimit pe email; eu sunt < scanave@yahoo.com]
STANDARDE de învăţare şi dezvoltare
pentru copilul de 5-7 ani
STANDARDE profesionale naţionale
ale cadrului didactic
CZU
Experţi naţionali:
Aglaida
Bolboceanu
Cornelia
Cincilei
Expert internaţional:
Mihaela
Ionescu
Au colaborat:
Larisa
Vî V rtosu (UNESCO, Lilia Jelamschi (UNICEF), Petru Jelescu, Nadejda Veli
îrtosu î ş Veliş co (MET), echipa proiectului EFA-FTI
ISBN 978-9975-
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de 5-7 ani /
Programul Educaţional
Pas cu Pas - 102 p.
ISBN 978-9975-
000 ex.
83
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 4
INTRODUCERE
Pentru
toţi cei care contribuiţi la creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copiilor,
standardele
reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile
dumneavoastră
în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării, dezvoltării normale
şi
depline a copiilor!
Adulţii
sunt cei care au un rol decisiv în acest proces, deoarece copiii
depind de
ceea ce adulţii creează în jurul lor, de ceea ce ştiu despre ei şi de
modul în
care aceştia interacţionează cu ei. Perioada copilăriei timpurii este
numită de
către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor
şi
salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest
răstimp.
Acumulările ştiinţi.ce în domeniul psihologiei copilului, neuropsihologiei,
pedagogiei
copilului mic, precum şi experienţa con.rmată în timp
a
programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semni.cativ la
cunoaşterea
mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă.
Aceste
acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare
ale
copilului mic.
1. CE SUNT STANDARDELE?
În cel
mai larg sens, standardele reprezintă un set de a.rmaţii care re-
.ectă
aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă.
Acestea
sunt de.nite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la
naştere
până la intrarea în şcoală, atât în mediul familial, cât şi în cadrul altor
servicii
de educaţie timpurie.
Standardele
de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc:
-
unicitatea copilului;
-
caracterul global şi integrat al dezvoltării lui;
- rolul
activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări;
-
importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului;
- rolul
fundamental al adultului în îngrijirea, creşterea, dezvoltarea şi
educaţia
copilului în perioada timpurie.
Standardele
reprezintă o resursă, un document ce informează educatorii,
părinţii
şi toţi adulţii care participă la creşterea, dezvoltarea şi educaţia
copiilor
asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada
copilăriei.
Ele re.ectă .nalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc
practicile
în acord cu speci.cul dezvoltării copilului în această perioadă
a vieţii,
având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Formularea
standardelor pentru .nalizarea grădiniţei (5-7 ani) în Republica
Moldova
reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa
a ceea ce
copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă, înainte
de
intrarea în şcoală. Întrucât există diferenţe individuale importante între
ritmurile
de dezvoltare ale copiilor, aceste standarde sunt .exibile, permiţând
mici
variaţii de la copil la copil. Însă prin formularea lor, ele orientează
adulţii
în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale
şi
depline a copilului.
Pentru
cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare
reprezintă
un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor
din
unităţile de educaţie timpurie. Ele sunt relevante numai la nivel de grup
de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării
pro.lului de
dezvoltare a copilului. Ele au ca scop evaluarea
nivelului la care se situează
toţi
copiii dintr-o grupă, grădiniţă, raion, sistem. Observarea copiilor în baza
standardelor
şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea
unui
pro.l al grupei de copii, pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare
mai puţin
apelate prin activităţile desfăş ile desf urate în grădiniţă şi, în acest
mod, a
interveni în proiectarea viitoarelor activităţi.
Standardele
de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de
plecare
în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizând resursele umane,
serviciile
oferite şi politicile publice privind educaţia, îngrijirea şi protecţia
copilului
de la naştere la 7 ani. Odată elaborate, aceste standarde au multiple
utilizări:
-
îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe;
-
îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la 1
la 7 ani;
-
îmbunătăţirea pregătirii cadrelor didactice;
-
dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate
părinţilor;
-
evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de
creşe şi
grădiniţe;
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 5
-
monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat
copiilor
de la 1 la 7 ani;
-
îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei
şi
valorii perioadei copilăriei timpurii.
Rolul
principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele
utilizări
pe care le presupun la o educaţie, îngrijire şi dezvoltare cât mai sănătoasă
a
copilului în acord cu ceea ce ne dorim să .e copiii când vor creşte. Ele
se
adresează tuturor părinţilor, instituţiilor care oferă programe de îngrijire
şi
educaţie a copiilor mici, instituţiilor care formează resursele umane ce vor
lucra cu
copiii mici, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie,
îngrijire
şi sănătate. Ştiind cum ne dorim să .e copiii noştri, vom şti mai bine
cum să le
oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările.
2. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA
STANDARDELOR
2.1. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR
Cadrele didactice, părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea,
dezvoltarea şi educaţia copiilor mici utilizează standardele ca
o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în
privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a
sprijini şi a stimula mai e.cient procesul lor de învăţare şi
dezvoltare.
Conţinutul standardelor trebuie să .e adecvat grupei de vârstă a
copiilor, luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al .ecărui copil. Fiecare copil este unic în modul în care creşte, se dezvoltă
şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. Copiii trec prin stadii similare de
dezvoltare, dar în ritmuri diferite.
Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în
acelaşi timp sau la acelaşi nivel de
performanţă. Astfel, conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări
realiste privind dezvoltarea copilului
la
vârsta la care au fost elaborate standardele.
Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt
participanţi activi la învăţare. Copiii nu sunt
recipiente pasive pentru cunoştinţe; ei învaţă prin joc, prin implicare
activă, angajare, explorare şi exploatarea
simţurilor – auz, văz, gust etc. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie
expuşi
unei
game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare, în moduri diferite şi în
contexte diferite.
Conţinutul standardelor trebuie să re.ecte faptul că învăţarea
şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale
şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor,
deoarece
învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan
toate domeniile
de
dezvoltare.
Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de
familie, comunitate şi mediu în dezvoltarea
copilului. Familiile reprezintă un
factor semni.cativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării
copilului
de-a
lungul întregii vieţi a acestuia. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se
dezvoltă şi învaţă în contextul
interacţiunilor
şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de
ei, părinţii, apoi cu
comunitatea
apropiată şi mediul în care trăiesc.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 6
Cadrele didactice, părinţii şi alţi
adulţi care participă la creşterea,
dezvoltarea şi educaţia copiilor
mici utilizează standardele ca
o modalitate de a înţelege mai
bine ce aşteptări pot avea în
privinţa copiilor în raport cu
vârsta pe care o au şi pentru a
sprijini şi a stimula mai e.cient
procesul lor de învăţare şi
dezvoltare.
Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa,
de a realiza progrese în dezvoltare, indiferent
de dispoziţiile lor .zice sau emoţionale, de experienţele
anterioare sau moştenirea culturală. Setul de
standarde
este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii, indiferent de
diferenţele culturale, de statutul
socioeconomic,
de prezenţa unor de.cienţe şi probleme .zice sau de învăţare. Standardele
trebuie să ia în
consideraţie
această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării
copilului.
Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte
moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice.
Importanţa
diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în
standarde.
Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie,
copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin
utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea
de variate contexte şi medii de învăţare.
Contextele
de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea
copiilor mici. Standardele
trebuie
să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele
reprezintă diversitatea
modalităţilor
de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare.
Conţinutul standardelor trebuie să .e orientat de cercetările şi
practicile bune din educaţia timpurie. Întrucât
standardele
sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a
experienţelor educaţionale
ale
copiilor, ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide, riguroase şi realiste
de cunoaştere a dezvoltării copilului şi
familiei.
Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii
mici.
2.2. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
. Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile
lor au cea mai mare
prioritate în implementarea standardelor. Familiile reprezintă primul
şi cel
mai important educator, decident şi suport în viaţa copiilor. Implicarea
familiilor
trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea
standardelor.
. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea
copiilor,
proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile
educaţionale
din familie. Standardele trebuie
utilizate pentru a ajuta micii
copii,
familiile, educatorii şi programele educaţionale să exceleze. Standardele
nu
trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea, excluderea
sau
sancţionarea copiilor, a cadrelor didactice sau a familiilor.
. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au
fost create. Ele trebuie să sprijine
familiile care sunt primele care lucrează
cu
copiii. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea
copilului
sau pentru a eticheta copilul.
. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la
cinci
ani. Pentru ca standardele să
rămână relevante, sistematice, ele trebuie
să .e
revizuite periodic printr-un proces interactiv.
. Implementarea standardelor trebuie evaluată, pentru a se asigura
utilizarea ei adecvată de către familii, unităţile de educaţie
timpurie
şi comunităţi. Rezultatele evaluării
trebuie să conducă la o utilizare
mai bună
a acestora.
. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie
să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate. Familiile, educatorii
şi ceilalţi
adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să .e
familiarizaţi
şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. Ei trebuie
ajutaţi
tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie
la
stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de
către
standarde.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 7
STANDARDELE:
- NU SUNT un ghid exhaustiv al
dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce
serveşte drept parcurs .x al dezvoltării
copilului.
Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului.
- NU SUNT un instrument de evaluare
a copilului, ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare, dar nu sunt
un substitut al acestora. Ele pot
.
utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui pro.l al
grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult
solicitate
prin activităţile realizate de cadrul didactic.
- NU SUNT un instrument pentru a
evalua calitatea activităţii cadrelor didactice.
3. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE
Întrucât
copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei, care
solicită
şi stimulează copilul sub toate aspectele, standardele de
învăţare şi
dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale
copilului.
Prin
interacţiunea cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul .zic şi
.inţe)
copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lor. Fiecare
acţiune a
lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă implică atât
procese
cognitive, operaţii mentale, cât şi trăiri afective şi motricitate. Pentru
a trăi
astfel de experienţe, copilul trebuie să .e sprijinit în dezvoltarea sa sub
raport cognitiv,
socioemoţional şi .zic.
Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate, adică dezvoltarea
unui
domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu, iar
experienţele
de învăţare sunt cu atât mai semni.cative pentru progresul copilului
cu cât
ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. Ritmul
dezvoltării
.ecărui domeniu este diferit de la copil la copil.
Fiecare domeniu de dezvoltare – cognitiv, socioemoţional, .zic
– are o anumită speci.citate şi de
aceea există obiective ale educaţiei timpurii
care sunt
speci.ce unui domeniu, dar a căror realizare
determină
implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de
dezvoltare. De
exemplu,
dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur,
acesta
implică, pe lângă motricitate, coordonare oculomotorie, atenţie şi
reacţii
emoţionale prin modul în care adultul îl ajută, îl încurajează în mişcările
pe care
le realizează, precum şi comunicare cu acesta, numirea obiectelor
cu care
mănâncă şi a mâncării. La fel, dezvoltarea limbajului poate favoriza
sau bloca
interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi.
Structurarea
standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea
speci.cului
acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete,
globale a
copilului.
Fiecare
domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi, după caz, aspecte
speci.ce
ale subdomeniilor. Scopul structurării în acest mod al domeniilor
de
dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor
importante,
a evita suprapunerile, dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere
anumite
dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă
a
pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă.
Domeniile
de dezvoltare pentru care au fost elaborate standardele urmează
cunoscuta
taxonomie a lui Boom şi sunt astfel structurate:
A. Domeniul cognitiv
B. Domeniul socioemoţional
C. Domeniul .zic
Structura
documentului este următoarea:
. Domeniu de dezvoltare
. Subdomeniu de dezvoltare
. Aspect speci.c subdomeniului
. Standard
Indicator
Activităţi/contexte
de învăţare
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 8
4. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU
STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI
CU ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE
Fiecare
standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală
desemnată
de standard. Pentru .ecare indicator sunt sugerate activităţi şi
contexte
de învăţare, pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini
atingerea
aşteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii au menirea
de a
acoperi întregul standard, precum toate standardele trebuie să acopere
complet
întregul domeniu de dezvoltare. Indicatorii sunt speci.ci vârstei copiilor
şi sunt
organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate.
Mai jos
sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi
aspectele
speci.ce, apoi pentru .ecare domeniu în parte este prezentată o
scurtă
descriere a acestuia, care evidenţiază importanţa şi relevanţa lui pentru
dezvoltarea
globală a copilului.
După
.ecare domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului,
urmate de
tabelul în care se realizează corespondenţa dintre standarde, indicatori
şi
activităţi/contexte de învăţare.
Domeniile,
subdomeniile şi aspectele speci.ce subdomeniilor, în baza
cărora au
fost organizate standardele, sunt structurate astfel:
A. Domeniul dezvoltării cognitive
Subdomeniu
A.1.
Limbaj, comunicare, premisele citit–scrisului
Aspecte speci.ce subdomeniului
A.1.1.
Limbaj şi comunicare (ascultare, înţelegere, vorbire, comunicare,
limbaj
expresiv, lexic, gramatică, sintaxă etc.)
A.1.2.
Premisele citit–scrisului (mesaj scris–mesaj vorbit, imagine-cuvânt,
deprinderi
de scris etc.)
Subdomeniu
A.2.
Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea
lumii
Aspecte speci.ce subdomeniului
A.2.1.
Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
A.2.2.
Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
B. Domeniul dezvoltării socioemoţionale
Subdomeniu
B.1.
Dezvoltarea socială
Aspecte speci.ce subdomeniului
B. 1.1.
Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată
B. 1.2.
Interacţiunile cu adulţii
B. 1.3.
Interacţiunea în grup
B. 1.4.
Respectarea diversităţii
Subdomeniu
B.2.
Dezvoltarea emoţională
Aspecte speci.ce subdomeniului
B.2.1.
Dezvoltarea conceptului de sine
B.2.2.
Dezvoltarea autocontrolului
B.2.3.
Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
C. Dezvoltarea .zică; sănătatea şi igiena
Subdomeniu
C.1.
Dezvoltarea .zică
Aspecte speci.ce subdomeniului
C.1.1.
Dezvoltarea motricităţii grosiere
C.1.2.
Dezvoltarea motricităţii .ne
C.1.3.
Dezvoltarea senzo-motorie
Subdomeniu
C.2.
Sănătatea, igiena şi securitatea personală
Aspecte speci.ce subdomeniului
C.2.1.
Sănătatea şi igiena personală
C.2.2.
Securitatea personală
D. Atitudine în învăţare
Subdomeniu
D.1.
Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi
D.2.
Iniţiativa
D:3.
Persistenţa în activităţi
D.4.
Creativitatea
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 9
A. Domeniul dezvoltării
cognitive
Subdomeniu
A.1.
Limbaj, comunicare, premisele citit–
scrisului
Aspecte speci.ce subdomeniului
A.1.1.
Limbaj şi comunicare (ascultare,
înţelegere,
vorbire, comunicare,
limbaj
expresiv, lexic, gramatică,
sintaxă
etc.)
A.1.2.
Premisele citit–scrisului (mesaj
scris–mesaj
vorbit, imagine-cuvânt,
deprinderi
de scris etc.)
Subdomeniu
A.2.
Gândirea logică, cunoştinţe elementare
matematice,
cunoaşterea şi înţelegerea
lumii
Aspecte speci.ce subdomeniului
A.2.1.
Gândirea logică, reprezentări
elementare
matematice
A.2.2.
Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ
Limbajul, comunicarea şi premisele citit–scrisului.
Limbajul,
comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea
globală a
individului
şi convieţuirea în societate.
Achiziţionarea
limbajului şi a deprinderilor de citit–scris reprezintă un proces complex, pe
parcursul
căruia
copiii desluşesc semni.caţia cuvintelor, utilizarea lor, pentru a reda un
înţeles şi a utiliza materialele
scrise.
Prin achiziţionarea limbajului, copiii reuşesc să exprime idei, să le
împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă
ideilor
şi acţiunilor celorlalţi. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează
în fapt un sistem
simbolic
complex, pe care îl va dezvolta şi ra.na pe parcursul întregii vieţi.
Capacitatea
de a comunica e.cient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru
realizarea tuturor
activităţilor
cotidiene. Limbajul, prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte, joacă
un rol fundamental
în
dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere, de gândire, a logicii şi a
raţionamentului. Limbajul nu este
utilizat
de copii doar pentru a transmite altora idei, gânduri, emoţii, dar şi pentru a
recepta, înţelege şi interpreta
ceea ce
îi comunică cei din jur.
Dezvoltarea
limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale speci.ce, care au un
rol determinant
asupra
copilului. Primul context social în care copilul intră în contact cu limbajul
este familia. Pe măsură
ce
copilul creşte, contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai
diverse. Calitatea comunicării
creşte
progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj, materiale scrise şi
interacţiune. Primul pas în
comunicare
este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere.
Limbajul,
comunicarea şi deprinderile de citit–scris sunt puternic intercorelate, de
aceea dezvoltarea
lor
trebuie urmărită în egală măsură.
Dezvoltarea
limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii, a
vocabularului, a culturii
sonore a
vorbirii, a structurii şi formelor gramaticale corecte. Achiziţionarea treptată
a tuturor acestor componente
conduce
la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale.
Copiii
comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Comunicarea lor se
bazează pe achiziţionarea
unui set
important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie
socială,
ascultarea,
înţelegerea, conversaţia verbală. Copilul prin interacţiune se familiarizează
cu multiplele forme
şi
intenţii ale comunicării.
Premisele
citit–scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor
convenţionale
de scris
şi citit. Ele includ receptarea mesajului scris, a materialelor scrise,
conştientizarea mesajului cuprins
în
materiale tipărite, abilităţi de scriere, de comunicare prin mesaj scris.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 10
Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi
înţelegerea
lumii
În primii
ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive
ale
copilului. El ajunge să cunoască şi să înţeleagă mai bine lumea .zică
şi
socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gândire, observare,
imaginaţie,
rezolvare
de probleme. Ia contact cu numerele, cu culorile, cu materiale lichide
şi
solide, cu texturi diferite, cu instrumente diferite. Domeniul dezvoltării
gândirii
logice,
matematice, ştiinţi.ce, precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al
conexiunilor
dintre
fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului, ce
nu se
limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală.
Dezvoltarea
cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă
la
procesele prin care copiii dobândesc capacitatea de a gândi, de a asimila şi a
utiliza
informaţia pe care o receptează. Dezvoltarea capacităţilor psihice se
realizează
prin
interacţiunea copilului cu mediul .zic şi social, prin care copiii construiesc
mental
noi concepte, le descoperă. Totodată copiii învaţă multe lucruri
de la
adulţi şi de la alţi copii. Acest proces de învăţare prin învăţare şi
descoperire
se
realizează pe multiple căi: prin limbaj, gândire logică, reprezentare spaţială,
gândire
creativă, muzicală, implicarea mişcărilor corpului etc.
De aceea
este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi
copiii să
.e solicitaţi să:
-
analizeze relaţii între obiecte, evenimente, persoane (asemănări,
deosebiri,
asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea, gândirea critică,
rezolvarea
de probleme;
-
înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia, operaţiile matematice,
măsurarea,
gruparea, sortarea, ordonarea, operaţii esenţiale
în viaţa
de zi cu zi;
-
înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii; acestea se referă
la
gândirea ştiinţi.că, care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze
cunoştinţele
prin investigaţie şi veri.care;
-
înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător;
care sunt
condiţiile necesare vieţii.
Toate
aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă
a
copilului.
Pentru
domeniul dezvoltării cognitive au fost elaborate următoarele
standarde:
Limbaj, comunicare
Standard
1: Copilul ar trebui să .e capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul
vorbit.
Standard
2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent
şi a
comunica e.cient cu copiii şi adulţii.
Standard
3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat
şi
progrese în vorbire.
Standard
4: Copilul ar trebui să .e capabil să vorbească corect gramatical şi
să
pronunţe corect cuvintele.
Standard
5: Copilul ar trebui să .e capabil să folosească un limbaj expresiv.
Premisele citit–scrisului
Standard
6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.
Standard
7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi de semni.-
caţia
lui.
Standard
8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.
Standard
9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare
gra.că:
desene, semne, forme, pregra.sme.
Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
Standard
10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a
descoperi.
Standard
11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi
numărare.
Standard
12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de
mărime şi
formă.
Standard
13: Copilul ar trebui să realizeze operaţii de scriere, grupare, clasi.-
care,
măsurare.
Standard
14: Copilul trebuie să .e capabil să explice fenomene, să facă predicţii,
să
rezolve probleme.
Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
Standard
15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător
prin
observarea şi manipularea obiectelor.
Standard
16: Copilul ar trebui să .e capabil să numească unele caracteristici
ale lumii
vii (plante şi animale).
Standard
17: Copilul ar trebui să .e capabil să observe şi să descrie caracteristici
ale lumii
inerte.
Standard
18: Copilul ar trebui să .e capabil să descopere omul ca parte a
lumii vii
şi ca .inţă socială.
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 11
A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniul: Limbaj, comunicare, premisele citit–scrisului
A.1.1. Aspect speci.c: Limbaj şi comunicare
Standard 1: Copilul ar trebui să .e capabil să asculte şi să
înţeleagă limbajul vorbit.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
1.
Ascultă şi înţelege indicaţiile şi sarcinile
educatoarei,
conversaţiile din grupă, povestirile
altor
copii.
Adresaţi
întrebări referitoare la sarcinile pe care le are de realizat în cadrul
activităţilor în grupuri mici
sau
individual.
Încurajaţi
conversaţiile, povestirile între copii. Puneţi întrebări despre conţinutul
acestor conversaţii,
povestiri.
Utilizaţi
ghicitori.
2. Pune
întrebări clare despre ceea ce nu
înţelege.
Oferiţi
copiilor în timpul activităţilor posibilitatea de a pune întrebări despre ceea
ce nu înţeleg.
Încurajaţi
dorinţa de a întreba şi ajutaţi-i în clari.carea întrebărilor.
3.
Înţelege conţinutul şi emoţiile (fericire,
tristeţe,
nerăbdare etc.) transmise în poveşti.
Organizaţi
activităţi de dramatizare a poveştilor, povestirilor preferate de copii, în
care personajele
trăiesc
evenimente şi sentimente diverse. Încurajaţi copiii să îşi aleagă ce personaj
doresc şi să-l
interpreteze,
să realizeze o cărticică a personajului.
Organizaţi
activităţi în grupuri mici, în care copiii să aleagă o poveste şi să o
repovestească celorlalţi
colegi.
Realizaţi
„interviuri” cu copiii despre o poveste audiată sau citită.
4.
Identi.că partea de început, de mijloc şi
.nalul
unei poveşti.
Organizaţi
activităţi de audiere a unor poveşti şi oferiţi-le copiilor posibilitatea de a
desena o secvenţă
care să
ilustreze începutul poveştii, mijlocul poveştii şi sfâ i sf rşitul ei.
Lăsaţi
copiii să realizeze lucrări artistice cu secvenţe din diferite momente ale unei
poveşti. Solicitaţi-i
să le
expună în ordinea evenimentelor în spaţiul destinat începutului, mijlocului şi
sfâ i sf rşitului poveştii.
Implicaţi
copiii în realizarea de cărticele după o poveste.
5. Face
diferenţa dintre realitate şi imaginar. Implicaţi copiii în continuarea unei
poveşti fantastice şi discutaţi dacă este real sau nu ceea ce se
întâmplă
în poveste.
Discutaţi,
explicaţi şi oferiţi-le copiilor posibilitatea de a identi.ca personajele,
obiecte reale din viaţa
cotidiană,
din cărţi, reviste.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 12
6. Face
predicţii pornind de la ceea ce i se citeşte,
ceea ce i
se povesteşte sau de la imagini văzute,
demonstrând
înţelegerea mesajului vorbit.
Solicitaţi-le
copiilor să facă predicţii în anumite momente ale unei povestiri citite sau ale
unor imagini
prezentate,
punând întrebări de tipul: „Şi ce credeţi că s-a întâmplat?”
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a
vorbi coerent şi a comunica e.cient cu copiii şi adulţii.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
7.
Vorbeşte su.cient de clar, pentru a . înţeles
de toţi.
Oferiţi
copiilor oportunitatea de a le povesti altor colegi momente din viaţa lor, de a
împărtăşi
experienţele
trăite de ei.
8. Pune
întrebări şi răspunde la întrebări cu
înţeles.
Oferiţi-le
copiilor oportunitatea de a pune întrebări pe tot parcursul zilei, în toate
momentele şi
încurajaţi
discuţiile dintre copii prin activităţi în grupuri mici.
9.
Răspunde corespunzător şi respectuos într-o
convorbire
sau discuţie cu copiii şi cu adulţii.
Oferiţi-le
copiilor oportunitatea de a comunica atît cu alţi copii, cât şi cu adulţi
(părinţi, personalul
din
instituţie, invitaţi) în diferite momente şi situaţii: la venirea la grădiniţă,
în timpul activităţilor
(organizaţi
activităţi la care să vină părinţi şi alte persoane invitate), la masa de
prânz, la plecare.
Utilizaţi
orice oportunitate din timpul zilei,pentru a solicita formule de salut, de
politeţe şi adresare
respectuoasă:
sosirea la grădiniţă, intrarea în sala de grupă, momentul gustării, utilizarea
în comun a
materialelor
în activităţi în grupuri mici, strângerea materialelor, gustarea, masa de
prânz, plecarea de
la
grădiniţă.
10.
Utilizează limbajul verbal şi non-verbal,
pentru a
comunica în scopuri diferite.
Folosiţi
imagini cu personaje ce re.ectă stări diferite, pentru a stimula formularea de
întrebări şi
răspunsuri
ce implică limbajul atât verbal, cât şi non-verbal.
Propuneţi
un joc prin care copiii adresează verbal întrebări şi răspund prin limbaj
non-verbal.
Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui
vocabular bogat şi progrese în vorbire.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
11.
Vorbeşte utilizând propoziţii simple şi
dezvoltate
până la fraze.
Implicaţi
copiii în activităţi de povestire a unor experienţe din viaţa lor, care au
legătură cu tema activităţilor.
Solicitaţi-le
copiilor explicaţii atunci când realizează o activitate sau un produs.
12.
Cunoaşte semni.caţia cuvintelor pe care le
utilizează.
Puneţi
întrebări suplimentare, solicitaţi explicaţii când copilul vă povesteşte ceva (Dar
de ce s-a
supărat...?,
Dar tu cum crezi că era mai bine? etc.).
Oferiţi-le
copiilor posibilitatea de a-şi exprima gândurile prin desen, modelaj, colaj şi
cereţi-le să vă
explice
ce au realizat.
Numiţi
întotdeauna obiectele din jur.
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 13
13.
Reproduce o povestioară simplă, folosinduse
de
imagini, respectând succesiunea
secvenţelor.
Organizaţi
activităţi de repovestire pornind de la imagini din poveşti alese de copii.
14.
Utilizează cuvinte noi în discuţiile cu ceilalţi. Oferiţi sarcini de grup mic
care solicită utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte, persoane, stări,
acţiuni,
însuşiri etc.) .e pornind de la unele imagini, cărţi, materiale, .e valori.când
contexte din
activităţi
precedente, .e prin exploatarea unor situaţii spontane din activitatea zilnică.
Apreciaţi
utilizarea
de cuvinte noi şi extindeţi discuţiile utilizând aceste cuvinte.
Standard 4: Copilul ar trebui să .e capabil să vorbească corect
gramatical şi să pronunţe corect cuvintele.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
15.
Pronunţă corect şi clar toate sunetele limbii
materne.
Propuneţi-le
copiilor jocuri de pronunţie, utilizând imagini, obiecte, jucării.
Implicaţi
copiii în activităţi de intonare a unor cântece, poezii care exersează
pronunţia sau a
onomatopeelor
unor animale, .inţe.
Încurajarea
jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete, silabe ritmice.
16.
Utilizează corect în vorbire acordul de gen,
număr,
persoană, timp.
Jocuri cu
suport concret (imagini, obiecte) care solicită utilizarea acordului
gramatical: copilul bea apă/
copiii
beau apă, maşina e albă/maşinile sunt albe, mama e tânără/tata e tânăr etc.
Valori.caţi
povestirea după imagini, explicarea unor experimente, explorarea unor obiecte
vii şi nevii,
pentru
utilizarea acordului gramatical.
Valori.caţi
orice moment al zilei, pentru a solicita formularea de propoziţii simple sau
compuse
punând
accent pe acordul gramatical. Modelaţi exprimarea corectă a copilului printr-o
exprimare
corectă a
dumneavoastră în întrebări, răspunsuri, comentarii, observaţii.
Standard 5: Copilul ar trebui să .e capabil să folosească un
limbaj expresiv.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
17.
Modulează volumul, tonul şi ritmul vorbirii
în
funcţie de context şi scop.
Oferiţi
copiilor oportunitatea de a se implica în jocuri simbolice, în care copiii
interpretează roluri
diferite.
18.
Recită expresiv poezii şi interpretează roluri
ale
diverselor personaje.
Plani.caţi
permanent activităţi în Centrul de joc simbolic, puneţi la dispoziţia copiilor
recuzită pentru
interpretarea
diferitor personaje.
Încurajaţi
copiii să se înveţe reciproc poezii.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 14
A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniul: Limbaj, comunicare, premisele citit–scrisului
A.1.2. Aspect speci.c: Premisele citit-scrisului
Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea
sunetelor limbii.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
19.
Recunoaşte sunetul cu care încep cuvintele. Valori.caţi permanent unele momente
de rutină, cerând copiilor al căror nume începe cu un anumit
sunet să
aranjeze tacâmurile pe masă sau să împartă anumite materiale.
20.
Recunoaşte două sau trei cuvinte care încep
cu
acelaşi sunet.
Puneţi la
dispoziţia copiilor jucării, materiale, imagini ce denumesc obiecte, .inţe,
animale, fenomene
ce încep
cu acelaşi sunet.
Implicaţi
copiii în jocuri de recunoaştere a obiectelor, materialelor care încep cu
acelaşi sunet.
21.
Construieşte rime din cuvinte familiare. Audiaţi poezii cu rimă şi cântecele
scurte. Încurajaţi construirea de rime prin asocierea lor cu mişcarea
ritmică,
cu dansul. Încurajaţi compunerea de poezii şi cântecele scurte.
Organizaţi
jocuri cu rime: numiţi prima silabă a cuvântului, iar copiii o vor găsi pe cea
de-a doua: masă,
ca-să,
pan-tof, car-tof, etc.
Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris
şi de semni.caţia lui.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
22.
Recunoaşte textul scris în toate contextele
unde îl
întâlneşte.
Oferiţi-le
copiilor un mediu în care textele scrise sunt prezente în toate spaţiile.
Atrageţi-le atenţia
asupra
lor şi citiţi împreună cu copiii ce scrie.
23.
Înţelege că limbajul scris exprimat prin
imagini
şi cuvinte conţine informaţie.
Utilizaţi
reţete de bucate scrise de membri ai familiei şi utilizaţi-le în sala de grupă,
pentru a găti
împreună
cu copiii.
Oferiţi-le
copiilor cărţi cu imagini, diapozitive, dia.lme, postere şi discutaţi despre
mesajul transmis de
acestea.
Antrenaţi
copiii în activităţi de construcţii, punându-le la dispoziţie imagini şi mesaje
scrise pe care le
pot
utiliza.
24.
Recunoaşte unele litere şi cuvinte familiare
în texte
scrise.
Puneţi la
dispoziţia copiilor în mod curent materiale scrise, cărţi şi încurajaţi
recunoaşterea de litere şi
cuvinte
pe care copiii le-au mai întâlnit.
Valori.caţi
toate oportunităţile de expunere a copiilor pe marginea materialelor scrise în
toate centrele
de
activitate şi în sala de grupă.
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 15
25.
Demonstrează că ştie că o propoziţie
e formată
din cuvinte, că într-o propoziţie
cuvintele
se separă prin spaţiu şi că un cuvânt e
format
din silabe şi litere.
Oferiţi-le
copiilor materiale scrise cu propoziţii scurte, cartonaşe cu cuvinte,
alfabetar. Încurajaţi
formarea
de cuvinte şi propoziţii.
26.
Recunoaşte unele semne convenţionale
folosite
în scris.
Puneţi la
dispoziţia copiilor cărticele cu dialoguri şi încurajaţi curiozitatea copiilor
în privinţa semnelor
convenţionale.
Încurajaţi utilizarea semnelor convenţionale în scrierile copiilor.
Discutaţi
despre prognoza meteo şi identi.caţi semnele convenţionale. Utilizaţi hărţi
geogra.ce
pentru a
identi.ca semne convenţionale geogra.ce, semne rutiere etc.
27.
Recunoaşte diferenţa dintre o poezie şi un
text în
proză.
Încurajaţi
copiii să realizeze cărticele de poezii sau de poveşti în cadrul activităţilor
tematice. Oferiţi-le
oportunitatea
de a alege ce vor să scrie: o poveste/povestire sau o poezie?
Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte
şi pentru citit.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
28.
Demonstrează interes pentru cărţi şi poveşti
citite cu
voce tare.
Valori.caţi
momentele de activitate în grup mare sau grup mic, de pregătire pentru somn, de
relaxare
prin
lecturarea unor cărţi potrivite vârstei copiilor.
29.
Demonstrează că ştie să folosească o carte. Acordaţi-le în .ecare zi copiilor
timp în care să poată „citi”. Propune ”. ” ţi-le copiilor sarcini în grup mic
sau
individuale
care solicită utilizarea cărţilor de poveşti, enciclopediilor, revistelor etc.
Indicaţi
detalii ale cărţii precum prima copertă, ultima copertă, autorul, anul
apariţiei, cuprinsul,
numărul
de pagini etc.
30.
Doreşte să răsfoiască şi să citească
independent.
Oferiţi-le
zilnic copiilor posibilitatea de a-şi alege o carte preferată şi de a se
retrage într-un loc liniştit al
sălii,
pentru a o răsfoi şi citi.
Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi
de comunicare gra.că: desene, semne, forme, pregra.sme.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
31. Utilizează
forme şi desene familiare, pentru
a reda
gânduri, idei, sentimente.
Propuneţi-le
copiilor sarcini care implică exprimarea în scris a unor gânduri, idei,
sentimente: să
deseneze
ce le-a plăcut mai mult dintr-o poveste, să realizeze un a.ş care să invite
părinţii la un
eveniment
etc.
Încurajaţi
activităţi în pereche, în timpul cărora un copil „dictează” şi celălalt
„scrie”.
32.
Utilizează pregra.sme, pentru a reda
gânduri,
idei, sentimente.
Încurajaţi
copiii să realizeze mici cărticele despre personaje preferate, despre animale
preferate, în care
să scrie
gândurile şi sentimentele lor.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 16
33. Scrie
propriul nume sau alte nume, cuvinte
simple.
Propuneţi-le
copiilor să realizeze felicitări, invitaţii adresate persoanelor din familie
sau persoanelor
cunoscute,
pentru a participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de naştere a
acelor persoane.
Realizaţi
împreună cu copiii etichete pentru diverse locuri şi materiale din sala de
grupă.
34.
Explorează, în timp ce scrie, corespondenţa
dintre
sunet şi litera scrisă.
Scrieţi
împreună cu copiii cuvinte în timpul activităţilor în grupuri mici sau al
sarcinilor individuale.
Scrieţi
pe .ecare lucrare realizată numele copiilor şi rostiţi-l împreună cu aceştia.
A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare
matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii
A.2.1. Aspect speci.c: Gândirea logică, reprezent ă, reprezent ă ări elementare matematice
Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a
investiga şi a descoperi.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
35.
Experimentează pentru a descoperi relaţiile cauzale
(dacă..., atunci...) dintre fenomene.
Oferiţi-le
copiilor posibilitatea de a experimenta: să pună gheaţă în apă, pentru a vedea
cum se
topeşte,
să pună lăstare în apă, pentru a vedea cum dau rădăcină, să pună zahăr, ulei,
fă r, f ină în apă etc.
36.
Experimentează pentru a descoperi relaţiile temporale
(mai târziu, peste puţin timp, azi,
mâine)
dintre fenomene.
Realizaţi
experimente, în care factorul timp este important: dezgheţul, dizolvarea,
deshidratarea,
îngrijirea
unei mici răni, uscarea unui perete, a unui burete, a unei vopsele etc. Atrageţi
atenţia asupra
relaţiilor
de timp.
DEZVOLTAREA SOCIOEMOŢIONALĂ
„Oamenii
sunt .inţe sociale. În toate etapele vieţii, oamenii interacţionează unul cu
celălalt. A învăţa cum
DEZVOLTAREA FIZICĂ; SĂNĂTATEA ŞI IGIENA
Sănătatea,
condiţia .zică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în
procesul de creştere
şi
dezvoltare a lor în perioada timpurie. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă
procese complementare, chiar
dacă
creşterea se referă la anumite schimbări de ordin .zic, precum creşterea în
greutate, în înălţime şi a
dimensiunilor
corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate ţine de schimbările care
parcurg un mod
gradat de
progres de la schimbările simple la cele mai complexe. Deşi paşii schimbărilor
sunt mai mult sau
puţin
aceiaşi pentru toţi copiii, ritmul schimbărilor prezintă o puternică
variabilitate individuală.
Dezvoltarea
.zică normală, sănătatea, motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces
de învăţare
şi
reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos.
Mişcarea şi dezvoltarea
.zică au
o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. Sănătatea .zică aduce
energie, echilibru şi disponibilitatea
de
implicare în experienţe de învăţare.
Dezvoltarea
motricităţii este strâns legată de dezvoltarea limbajului, a proceselor
cognitive, a competenţelor
sociale
şi emoţionale. Atât motricitatea grosieră, cât şi cea .nă, precum şi
coordonarea senzo-motorie
reprezintă
modalităţi de cucerire a mediului înconjurător, dar şi de descoperire şi
cunoaştere a propriului
corp.
Capacitatea copiilor de a implica, a coordona şi a controla muşchii şi părţile
corpului în realizarea de
mişcări
de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp, exerciţiu şi sprijin.
De la mers, alergare, sărituri,
căţărări,
rostogoliri până la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea
instrumentelor de
scris, de
desen, de tăiere sau deprinderi de a se îmbrăca şi deprinderi alimentare toate
acestea reprezintă un
proces
plin de încercări, dar şi reuşite, dacă i se oferă copilului suportul de care
are nevoie. Conştientizarea
simţurilor
şi utilizarea lor, motricitatea şi coordonarea oculomotorie reprezintă bazele
unui comportament
funcţional
al copilului.
Ceea ce
însoţeşte o dezvoltare .zică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă
personală şi a celor
de
securitate personală. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă
sănătos. Deprinderile de
somn,
spălat, nutriţie, îmbrăcare şi activitate .zică se dezvoltă de la naştere şi
constituie repere importante
în
prevenirea îmbolnăvirilor.
Vulnerabilitatea copiilor
datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii
deprinderile de securitate
personală. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase, în
care prin manipulare sau
mişcare se pot accidenta, răni sau se pot îmbolnăvi. De asemenea, copiii
trebuie să înveţe când, cum
şi cui să ceară ajutor atunci când au nevoie, trebuie să înveţe să respecte
anumite reguli în diferite
contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol.
Pentru
domeniul dezvoltării .zice, al sănătăţii, igienei şi securităţii personale au
fost elaborate următoarele
standarde:
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 32
Standarde: Motricitate grosieră
Standard
1: Copilul ar trebui să .e capabil să menţină echilibrul corpului
Standard
2: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi controleze părţi ale corpului
şi
stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.
Standard
3: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi coordoneze mişcările cu un
scop al
mişcării.
Standard
4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre
corpul
lui şi obiectele care se mişcă; dintre corpul lui şi obiectele stabile.
Standarde: Motricitate .nă
Standard
5: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze mâinile şi degetele
pentru
scopuri diferite.
Standard
6: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi
gesturile
pentru a transmite un mesaj.
Standarde : Dezvoltare senzo-motorie
Standard
7: Copilul ar trebui să .e capabil să demonstreze utilizarea simţurilor
(văzul,
auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul.
Standarde: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei
Standard
8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a
sănătăţii
şi igienei personale.
Standarde : Dezvoltarea securităţii personale
Standard
9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate persoă.
C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea
C.1. Subdomeniul: Dezvoltarea .zică
C.1.2. Aspect speci.c: Dezvoltarea motricităţii grosiere ăţii grosiere ăţ
Standard 1: Copilul ar trebui să .e capabil să menţină
echilibrul corpului.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
122. Îşi
păstrează echilibrul în timp ce se întinde,
se
învârte în jurul axei corpului şi se ghemuieşte.
Încurajaţi
efectuarea mişcărilor în diferite momente ale zilei. Dansaţi cu copiii,
realizând mişcări de
rotire,
de aplecare, de întindere, sărituri.
123.
Păşeşte peste un obstacol fă te f ră a-şi pierde
echilibrul.
Prevedeţi
su.cient spaţiu pentru mişcare. Realizaţi împreună cu copiii, utilizând
cuburile şi piesele mari,
un traseu
în clasă, pe care trebuie sa îl parcurgă trecând peste mici obstacole
construite de ei.
124.
Merge înainte şi înapoi ţinând un obiect în
mână.
Organizaţi
cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. ă”. ă” Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile
auzite.
Standard 2: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi controleze
părţi ale corpului şi stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
125.
Execută mişcări corespunzătoare ale corpului
pentru a
prinde o minge.
Oferiţi-le
copiilor posibilitatea de a executa mişcări cu obiecte, acompaniate de muzică;
implicaţi-vă
personal
în „dans”.
DEZVOLTAREA FIZICĂ; SĂNĂTATEA ŞI IGIENA 33
126. Urcă
şi coboară scările ţinând un obiect cu
ambele
mâini.
Antrenaţi
urcarea şi coborârea, (1) fă rea, f ră a se ţine de palier, (2) având un obiect
mic într-o mână, (3)
ţinând un
obiect cu ambele mâini.
127.
Utilizează muşchii mari pentru a manipula
obiecte
(minge, balon, tricicletă).
Organizaţi
jocuri cu mingea, tenis pentru copii etc.
128.
Îndeplineşte activităţi ce solicită mişcările de
bază:
mers, fugă, sărituri, escaladări, căţărare.
Stimulaţi
copiii să efectueze mişcări grosiere în scopuri practice în viaţa cotidiană (să
aducă un
obiect
repede, să sară pentru a ajunge obiectul la înălţime, să folosească scara
etc.).
Organizaţi
jocuri de mişcare în aer liber în .ecare zi (dacă vremea permite).
Standard 3: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi coordoneze
mişcările cu un scop al mişcării.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
129.
Poziţionează corpul şi membrele în mod
corespunzător,
pentru a imita ceva sau pe cineva.
Organizaţi
jocuri de imitare .delă a mişcărilor unor animale, a unor mişcări de dans.
Încurajaţi
copiii să
reprezinte personaje din poveşti şi din ambient prin mişcare.
130.
Loveşte mingea, dând-o înapoi. Propuneţi-le copiilor rostogolirea mingii mari;
exerciţii cu mingea mică. Jucând împreună cu copiii
cu
mingea, demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei.
131.
Demonstrează coordonarea părţilor propriului
corp în
realizarea unor mişcări.
Propuneţi
jocuri de imitare a mişcărilor, de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor.
Încurajaţi
imitarea de mişcări ale animalelor, ale personajelor din poveste, crearea
diverselor forme
cu
ajutorul corpului (un pod, un cerc, un pătrat), crearea de forme cu ajutorul
degetelor (un cerc
din
degete etc.).
Valori.caţi
mişcarea în jocurile cu subiect pe roluri, în convorbiri; încurajaţi copiii să
utilizeze
mişcarea
în descrierea obiectelor, vietăţilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.
Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient
de relaţia dintre corpul lui şi obiectele care se mişcă şi cele stabile.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
132. Sare
peste câteva obstacole mici în alergare. Valori.caţi ocaziile oferite de
cotidian, pentru a antrena săriturile.
Organizaţi
jocuri cu sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe loc (cu elan); sărituri
cu ajungerea
obiectului
suspendat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţimi cu aterizare
moale pe saltea; sărituri
de pe un
picior pe altul.
133.
Prinde mingea când îi este aruncată de la
mică
distanţă.
Propuneţi-le
copiilor jocuri cu aruncarea–prinderea mingii; prinderea–transmiterea mingii;
aruncarea
mingii (a
altui obiect) în ţintă verticală, orizontală.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 34
C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea
C.1. Subdomeniul: Dezvoltarea .zică
C.1.2. Aspect speci.c: Dezvoltarea motricităţii .ne ăţii .ne ăţ
Standard 5: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze mâinile
şi degetele pentru scopuri diferite.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
134. Ţine
în mână un creion şi desenează
linii
drepte şi de diverse forme.
Prevedeţi
timp în .ecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii .ne,
valori.când situaţii de rutină:
aranjarea
mesei, aranjarea jucăriilor, pregătirea materialelor distributive pentru
anumite activităţi etc.
Oferiţi
copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură; încurajaţi-i să se
implice în activitatea cu astfel
de
materiale şi instrumente.
Propuneţi
sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând
instrumentele de scris.
135. Ţine
foarfeca şi taie în linie. Propuneţi-le copiilor activităţi de decupare pentru
confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor
preferate.
Exersaţi
regulile de utilizare a instrumentelor, asigurând copiilor un mediu securizant.
136.
Utilizează independent cu uşurinţă
materiale
pentru a picta, modela.
Elaboraţi
împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte, linii, pete, aplicaţii din
frunze, ornamentarea
obiectelor.
Propuneţi-le
copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor.
Implicaţi
copiii în activităţi plastice (modelare, punctare, haşurare. etc.);
experimentaţi împreună diverse
instrumente
(desen executat cu degetele, buretele, vata, pensula, markerul, creioanele,
creta etc.);
137.
Utilizează independent cu uşurinţă
vesela
pentru a mânca.
Oferiţi
copiilor seturi de jucării: veselă, mobilă, haine pentru păpuşi şi timp pentru
a se juca cu ele.
Demonstraţi
prin exemplu propriu modele de utilizare a veselei.
138. Îşi
pune singur panto.i şi îşi leagă
şireturile
la panto..
Exercitaţi
abilităţile copilului de autoservire în .ecare situaţie potrivită. Demonstraţi,
în caz de necesitate,
copilului
acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşească.
Standard 6: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze muşchii
mici ai feţei şi gesturile pentru a transmite un mesaj.
139.
Poare reda expresii ale feţei cu
semni.caţii
diferite: zâmbet, supărare,
uimire,
bucurie, oboseală.
Propuneţi
jocuri de imitare a mimicii, de redare a dispoziţiei şi caracterului
personajelor din poveşti şi
.lme, din
imagini, poze.
Executaţi
împreună cu copiii mişcări însoţite de numărători, pronunţări de sunete, cânt.
DEZVOLTAREA FIZICĂ; SĂNĂTATEA ŞI IGIENA 35
C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea
C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea .zică
C.1.3. Aspect speci.c: Dezvoltarea senzo-motorie
Standard 7: Copilul ar trebui să .e capabil să demonstreze
utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul, gustul) în
interacţiunea cu
mediul.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
140. Demonstrează
conştientizarea simţurilor
în
acţiuni (recunoaşte obiectele ascunse prin
atingerea
lor, fă f ră să le vadă, execută mişcări la
auzul
unor comenzi, recunoaşte mirosuri etc.).
Organizaţi
jocuri de recunoaştere a formelor, materialelor, sunetelor prin implicarea
simţurilor (auz,
pipăit,
miros): Ce-i ascuns în s î ăculeţ?
141.
Schimbă ritmul, direcţia, viteza mişcărilor
la
semnale de natură diferită (culoare, sunet,
simboluri
gra.ce).
Utilizaţi
în jocuri exerciţii de tipul „stop-start”.
Propuneţi
jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal, la schimbarea ritmului muzicii;
jocuri cu
schimbarea
direcţiei şi vitezei de mişcare.
C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea
C.2. Subdomeniul: Sănătatea, igiena şi securitatea
C.2.1. Aspect speci.c: Sănătatea şi igiena
Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de
păstrare a sănătăţii şi de respectare a igienei personale.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
142.
Demonstrează independenţă în exersarea
deprinderilor
de igienă personală (se spală şi
se şterge
singur pe mâini, îşi acoperă gura cu
mâna când
strănută, când tuşeşte, foloseşte
independent
toaleta, foloseşte batista).
Oferiţi
zilnic copiilor posibilitatea de a-şi exersa deprinderile de igienă personală.
Încurajaţi copiii care
le
respectă şi amintiţi constant de importanţa respectării lor.
143.
Demonstrează interes pentru participarea
în
activităţi .zice zilnice.
Oferiţi
zilnic copiilor su.cient timp pentru activităţi în aer liber şi mişcare.
STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU
COPILUL DE 5-7 ANI 36
144.
Respectă reguli ale alimentaţiei sănătoase. Organizaţi activităţi de preparare
a unor salate şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. Discutaţi despre
.ecare
aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii
sănătoase.
145.
Demonstrează abilităţi elementare de
prevenire
a bolilor.
Jocuri cu
păpuşile „De-a medicul”, „De-a cabinetul”. Transpunerea ”. ” într-o posibilă
situaţie-problemă de
îmbolnăvire
a unei persoane imaginate şi discuţii despre măsurile de prevenire a bolilor.
146.
Respectă igiena vestimentaţiei. Observarea vestimentaţiei celor din jur şi a
anotimpului în care este purtată. Propuneţi jocuri cu
imagini
de corelare a vestimentaţiei cu starea timpului.
147.
Respectă regulile igienei colective. Evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor
între igiena locuinţei şi igiena sălii de grupă. Exersarea prin
joc şi
încurajarea aplicării deprinderilor de igienă colectivă.
C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea
C.2. Subdomeniul: Sănătatea, igiena şi securitatea
C.2.2. Aspect speci.c: Securitatea personală personal
Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de
securitate personală.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
148.
Identi.că situaţiile periculoase. Utilizaţi imagini pentru a ilustra situaţii
de risc (consum de lichide din sticle necunoscute, apropierea
de un .er
de călcat în priză, de .acără etc. ) şi propuneţi-le copiilor să vă spună ce ar
face ei dacă s-ar
a.a
într-o astfel de situaţie.
Citiţi
poveşti, povestiri ce prezintă situaţii periculoase şi discutaţi despre
posibilitatea evitării lor sau a
riscurilor
pe care le presupun.
149.
Relatează unde şi când trebuie să se
adreseze
după ajutor.
Realizaţi
un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc
(medici, pompieri,
poliţisti
etc.).
Elaboraţi
împreună cu copiii scheme, desene ale surselor şi persoanelor cărora li se
poate cere ajutor.
150.
Respectă regulile de comportare pe stradă,
în
transportul public şi în alte locuri publice,
pentru a
evita accidentele, situaţiile periculoase.
Propuneţi
jocuri pentru cunoaşterea semni.caţiei culorilor semaforului, a semnelor
rutiere. Discuţii şi
jocuri de
orientare într-un mediu nou.
Realizaţi
hărţi rutiere cu copiii. Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu,
la magazin, la
medic, la
piaţă şi exersaţi regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.
Invitaţi
lucrători ai poliţiei, medici, pompieri etc.
ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 37
D. Atitudine în învăţare
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
.
STANDARDE
PROFESIONALE NAŢ NA IONALE
PENTRU
CADRELE DIDACTICE
DIN INSTITUŢIILE
DE EDUCAŢ EDUCA IE TIMPURIE
STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42
1. INTRODUCERE
Educaţia
timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării
plenare
şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia.
În
ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel
internaţional
au
furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de
educaţie
timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în
privinţa
succesului şcolar şi în viaţă al copiilor, în special al copiilor provenind
din
familii cu un nivel economic scăzut (Barnett, 1995; Frede, 1995). Investiţia
în
serviciile de educaţie timpurie de calitate se justi.că inclusiv prin dovezile
aduse de
analizele de tip economic (Cuhna, 2005; Heckman, 2000, 2006).
Unele
studii au indicat că:
-
pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie
timpurie
costă mai puţin decât recuperarea şcolară;
- prin
realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie
se
contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei, la punerea bazelor
47.
Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de
dezvoltare, astfel încât să
stimuleze
explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală.
C.2.2. Cadrul didactic creează un mediu .zic
personalizat şşi prietenos ce confer i conferă identitate
grupului de copii.
48.
Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine
pozitivă faţă de
învăţare.
49.
Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând
sensul de
apartenenţă.
50.
Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi
contribuie la spiritul de
comunitate.
STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 52
C.2.3. Cadrul didactic creează un climat social
care promovează învăţarea.
51.
Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a
oferi încredere şi
siguranţă
în exprimarea liberă a acestora.
52. Oferă
multiple situaţii în care toţi copiii să .e auziţi şi apreciaţi.
53.
Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează
învăţarea reciprocă.
54.
Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite,
abordând strategii
adecvate
de soluţionare şi prevenire a con.ictelor dintre copii.
D. Evaluarea învăţării
În calitatea mea de cadru didactic trebuie s calitatea mea de cadru didactic trebuie s Î ă ajut .ecare copil să aibă încredere ă î în sine, l sine, l î ă n lă udâ ud ndu-l când
reuşeşte, sprijinindu-l la nevoie şi căutând
soluţii pentru problemele pe care le ţii pentru problemele pe care le ţ înt î âmpină.
Standard Indicatori
D.1. Cadrul didactic utilizează permanent
observarea, pentru a înregistra date privind
dezvoltarea copilului în toate domeniile
dezvoltării.
55.
Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.
56.
Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul
înregistrat de copii
în toate
domeniile de dezvoltare.
57.
Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării
copilului.
D.2. Cadrul didactic foloseşşte evaluarea, pentru
a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.
58.
Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului
şi a încuraja
învăţarea.
59.
Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora, având ca
unic reper
progresele
anterioare ale copilului.
D.3. Cadrul didactic foloseşte metode şşi
instrumente de evaluare care sunt relevante
pentru activităţile de învăţare realizate de copii
şi adecvate vârstei acestora.
60.
Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor, obiectivelor de
referinţă ale
activităţilor
de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul.
61.
Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care
copilul deţine
anumite
cunoştinţe, manifestă anumite atitudini, deprinderi şi abilităţi, în strânsă
corelaţie cu
domeniile
de dezvoltare ale acestuia.
62.
Cadrul didactic deţine un portofoliu al .ecărui copil care conţine date privind
progresele
copiilor
obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare
(.zic,
socioemoţional,
cognitiv, atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor.
STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN
INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 53
D.3. Cadrul didactic utilizează evaluarea, pentru
a plani.ca mai riguros activităţile şi a organiza
mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi
intereselor copiilor.
63. În
baza rezultatelor evaluării, cadrul didactic proiectează activităţi adaptate
nevoilor
individuale
ale .ecărui copil, stimulând progresul copiilor.
64.
Utilizează rezultatele evaluării, pentru a organiza, modi.ca şi adapta mediul
educaţional astfel
încât să
creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor.
D.4. Cadrul didactic solicită ş ă şi utilizează informaţţii
despre experienţele anterioare ale copiilor,
despre sănătate, nutriţie, igienă, despre nevoile
lor, despre comportamentele lor de învăţare şi
progresele lor din discuţţiile cu familia, copilul
însuşi, pentru a evalua progresul copilului.
65.
Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia
(experienţe
anterioare
de învăţare, sănătate, nutriţie, igienă, interese, nevoi).
66.
Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele
activităţii copilului în
creşă/grădiniţă
pentru o evaluare cât mai .delă şi validă a progresului înregistrat de acesta.
E. Dezvoltare profesională
În meseria de educator, niciodat meseria de educator, niciodat Î ă nu poţi crede c ţi crede c ţ ă ştii totul. Fiecare zi
este o provocare, este o întrebare c c î ăreia trebuie să-i
găsesc ră sesc r spunsul...
Standard Indicatori
E.1. Cadrul didactic consultă periodic materiale
de specialitate în scopul îmbunătăţirii
competenţelor sale profesionale.
67. Este
permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică,
privind
educaţia
timpurie din publicaţiile de specialitate.
68.
Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate,
cu scopul de a oferi
copiilor
oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi e.ciente.
E.2. Cadrul didactic participă periodic la cursuri
de formare continuă.
69.
Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale
speci.ce educaţiei
timpurii.
70.
Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire
a
competenţelor
sale profesionale.
71.
Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate
prin cursurile de formare
şi
perfecţionare.
E.3. Cadrul didactic re.ectează permanent
asupra activit activităţ ăţii sale profesionale ii profesionale,
demonstrând capacitatea de a-şi motiva
deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi
practica zilnică în urma analizei rezultatelor
profesionale obţinute.
72.
Re.ectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice, cu scopul de a o
îmbunătăţi.
73. Poate
aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii
sale
profesionale
ca urmare a re.ecţiei asupra propriei practici.
74. Este
capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza re.ecţiei asupra activităţii
sale zilnice şi
a
rezultatelor obţinute.
STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 54
E.4. Cadrul didactic utilizează lucrul în echip n echipă cu
alţţi colegi i şşi speciali i specialişşti, pentru a-şi îmbunătăţi
propriile practici educaţionale şi practicile
familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.
75.
Colaborează cu colegi şi alţi specialişti, pentru a culege cât mai multe
informaţii privind
dezvoltarea
copilului.
76. Se
consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea
asigurării condiţiilor
optime
pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale .ecărui
copil.
F. Parteneriatul cu familia
Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde
de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. Am nevoie de
ajutorul
părinţilor, precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru
a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate.
Standard Indicatori
F.1. Cadrul didactic recunoaşte importan importanţţa
cunoaşşterii mediului familial în care copilul
creşte şi se dezvoltă.
77. Se
informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut,
prin discuţii cu
părinţii
acestuia, în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim
pentru dezvoltarea
acestuia.
78.
Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic, etnic,
cultural, religios a familiilor,
pentru a
asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare e.cientă cu
familiile acestora.
79.
Valori.că experienţele familiale ale copiilor, pentru a re.ecta în activităţile
curente şi în mediul
educaţional
diversitatea culturală a familiilor.
F.2. Cadrul didactic respectă calitatea p părinţţilor
de primi educatori ai copilului copilului, considerând
importante aspiraţiile, interesele şi dorinţele
acestora în privinţa propriului copil.
80.
Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările, dorinţele şi cerinţele lor
privind dezvoltarea şi
educaţia
copiilor.
81.
Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii,
dezvoltării şi educaţiei
copilului,
asigurându-se de bunăstarea acestuia.
F.3. Cadrul didactic consideră fundamentală
comunicarea permanentă cu părinţii pentru
dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea
acestuia.
82.
Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii, pentru a
culege cât mai
multe
informaţii despre copil, despre starea lui de sănătate, despre interesele şi
dorinţele lui, dar şi
despre
problemele acestuia.
83.
Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil
în toate domeniile
dezvoltării,
precum şi despre di.cultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii.
84.
Furnizează părinţilor informaţii, exemple de bune practici, sugestii privind
dezvoltarea şi
educaţia
copilului, pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale.
85.
Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii, reuşind să evite con.ictele
sau să le
soluţioneze
cu rezultate optime pentru copil.
STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN
INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 55
F.4. Cadrul didactic implică permanent familia în
luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea
copilului.
86.
Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea
copilului, în special în
privinţa
acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni
speci.ce.
87.
Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea
unor probleme
de
dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau
prin apelul la alţi
specialişti).
F.5. Cadrul didactic încurajează prin forme
variate participarea p părinţţilor la programul
ilor educaţţional al creşşei/gr ei/grădiniţţei.
88.
Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăş ile desf
urate în grupa de creşă/
grădiniţă,
pentru a observa copiii, a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor
etc.
89.
Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei, valori.când disponibilitatea şi
experienţa acestora,
în
plani.carea şi organizarea unor studii tematice, a unor evenimente speciale sau
a unor sărbători
etc.
90.
Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind
educaţia şi
dezvoltarea
copilului, să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea
activităţilor
realizate
în creşă/grădiniţă.
91.
Organizează periodic întâlniri cu părinţii, pentru a organiza, a dezbate şi a
lua decizii în comun
privind
programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă.
INSTRUMENT
DE EVALUARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
ALE CADRELOR DIDACTICE
DIN EDUCAŢIA TIMPURIE
STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 58
A. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie
Educaţia copilului ţia
copilului ţ începe de la na de la na î ştere. Fiecare copil
este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Mai presus
de toate, să nu uit că
în orice moment el orice
moment el î înva î ţă un lucru nou.
Standard A.1.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi
dezvoltare ale .ecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca
toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial.
1. Recunoaşte unicitatea .ecărui copil şi creează oportunităţi
pentru a progresa, interac ăţi ăţ ţion ţ ând frecvent cu
.ecare, manifestând afecţiune, interes ţiune, ţ şi respect.
• Manifestă
interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii .ecărui copil.
•
Comunică cu familia pentru a a.a despre contextul în care creşte copilul,
relaţiile lui sociale, interesele şi
deprinderile.
•
Interacţionează cald şi cu respect cu .ecare copil, rostindu-i numele.
• Găseşte
modalităţi de a încuraja, sprijini şi aprecia activitatea .ecărui copil.
D U R
2. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi
oferă i ofer oportunităţi pentru exprimarea lor. ăţi ăţ
•
Facilitează integrarea copiilor noi, uşurându-le tranziţia de acasă la
grădiniţă (de exemplu, permite ca
membrul
familiei să se a.e alături de copil, face adaptări la program, permite
copilului să vină cu jucăria
preferată
etc.).
Standard C.1.1.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse
strategii care contribuie la învăţarea activă, la construirea de către copii a
propriilor cunoştinţe, la dezvoltarea deprinderilor şi
abilităţilor.
Standard: C.1.4. Cadrul didactic corelează obiectivele de
referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării, cu sarcinile de
învăţare, cu
formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de
particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare
anterioare.
35. Corelează obiectivele de referinţă ţă din diferite arii
curriculare, pentru a realiza integrarea lor î n activit în ăţile/ ăţ
studiile tematice.
D U R
