CREDEAȚI CĂ L-AU FĂCUT PENTRU CĂ NE IUBESC?
Cartelul din Carpați
28.02.2016
Bianca Felseghi
E normal ca România să-și vândă și parcurile naționale?
Articolul pe care urmează să-l
citiți a pornit de la o întrebare și de la o informație puțin vehiculată în spațiul public: o fundație cu acționari străini a cumpărat mii de hectare din
Parcul Național Piatra Craiului.
Așa am aflat de
proiectul mamut al Fundației Conservation Carpathia (FCC) – un ONG al
cărui board este dominat de miliardarul de origine elvețiană Hansjörg Wyss.
Începând cu 2010, FCC a cumpărat circa
16.000 de hectare de teren în coada culoarului Bran-Rucăr, într-o zonă despre care
ministrul Mediului, Cristina Pașca Palmer, spunea recent că este cea mai
întinsă arie sălbatică din Europa.
În afară de nedumerirea descrisă
mai sus, am început să auzim tot mai des această sintagmă
- " Yellowstone al
Europei", folosită inclusiv de ministrul Pașca Palmer. Am regăsit-o și în faimosul
documentar "Wild Carpathia", care ne bucurase atâta la
vremea difuzării sale.
Am descoperit astfel că unul
dintre cei mai importanți susținători ai Fundației Conservation Carpathia este organizația britanică care a finanțat acest documentar în
trei părți.
Atunci ne-am pus încă o
întrebare: care a fost scopul acestui material de televiziune?
A fost el expresia îngrijorării
unor personalități cu preocupări ecologiste, în frunte cu Prințul Charles? Sau a servit ca vehicul de lobby pentru a convinge
oameni foarte bogați să investească în proiectul Fundației Conservation Carpathia de a cumpăra cât mai multă pădure în
România?
În acest moment, Fundația Conservation Carpathia deține sau administrează
izvoarele Dâmboviței, munții Leaota, vârfurile
Iezer și Păpușa, mai multe văi și drumuri de acces din Făgăraș.
Dar cele mai valoroase proprietăți ale sale sunt cele 3.500 de hectare de pădure din
Parcul Național Piatra Craiului și alte circa 5.700 de hectare în zona limitrofă Parcului.
Intrare pe o
vale din Argeș în Parcul Național Piatra Craiului. Foto: Raul Ștef
De asemenea, FCC a mai cumpărat
3.300 de hectare dintr-un fond de vânătoare, pe care le administrează printr-o
asociație și prin propriul ocol
silvic privat.
Situl Leaota are 1.393 de
hectare, iar situl Râul Târgului-Râușor-Argeșel are 13.213 hectare . Potrivit Ministerului Mediului, ambele se
află în custodia Fundației Conservation Carpathia (FCC) pe o perioadă
de 10 ani.
FCC are, deci, un patrimoniu
impresionant. E ca și cum ar fi cumpărat o mică țară în țara noastră.
De administrarea acestor
proprietăți se ocupă echipa condusă de Cristoph
Promberger, cetățean german stabilit în România de 20 de ani.
El reprezintă nu doar interesele acestei fundații cu interese multinaționale, ci și 12 firme legate prin serviciile pe care le
prestează.
Încă o dată: cum poate intra în
proprietate străină un parc național sau un teritoriu declarat protejat? Și, la urma urmei, ce mai înseamnă articolul din Constituție care spune că "teritoriul României este inalienabil"?
I. "Valea
durerii și a groazei"
Călătoria
noastră începe în centrul țării, la Brașov. De pe serpentinele care urcă la Moeciu, fața Craiului se lățește în dreapta, într-o
umbră de sfârșit de zi.
Pe stânga,
Bucegii rivalizează la înălțime, iar apusul le accentuează albul crestelor.
"În primul
război mondial au fost lupte pe-aici", avea să ne
spună un general de armată care s-a întors la pensie în zona sa natală –
Dâmbovicioara. Veți face cunoștință cu el un pic mai încolo. Până atunci, să aflăm din gura sa o
istorie militară neștiută:
"Culoarul
Rucăr-Bran era una dintre direcțiile de interes ale armatei austriece
și germane. Apărarea
era pe-aici, de la Fundata încoace. Chiar călare pe pasul Bran-Rucăr.
Ai noștri s-au pregătit vreo
doi ani, au săpat fel de fel de tranșee, lucrări de fortificații, numai că austriecii trimiseseră cu câțiva ani înainte un inginer silvic care se pricepea, topometrist.
Omul a făcut ridicare topo pe toată zona.
Când îl întreba
lumea - ce-i cu tine pe-aici, zicea - sunt turist, mai văd niște poteci.
Nu l-a băgat
nimeni în seamă. Așa că armatele lor, când au venit de la
Bran încoace, n-au trecut pe la noi, ci s-au dus pe la Zărnești și au făcut o
întoarcere asupra armatei române, care se apăra aici. Au venit pe valea Dâmboviței, pe dincolo de
Piatra Craiului. Și așa am fugit într-o dupamiază".
Se întâmpla acum
100 de ani, în 1916.
La intrarea în
Podul Dâmboviței, prima localitate
din partea sudică a Pasului, zeci de statui turnate în poziții mult prea firești par să fie sosii în
nemișcare ale nevestei lui
Lot, care nu s-a îndurat să nu se uite în urmă ca să vadă prăpădul.
Oamenii de
piatră străjuie curțile, drumul sau câte-o căpiță franjurată de vânt. De aici începe accesul, pe niște văi înguste și întunecoase, spre Parcul Național Piatra Craiului, latura Argeș.
"Valea durerii și a groazei" - așa i-au spus ostașii, atât cei români, cât și străinii,
drumeagului care se afundă înspre izvoarele Dâmboviței.
Și Valea începe aici, din ultima răscruce cu drum de pământ
bătucit unde, la lumina farurilor, ne-am oprit să deslușim indicatoarele.
Erau doar frânturi de cuvinte,
răzuite de timp. Pe când ședeam, ca ardelenii, și cugetam - din negura înserării, dinspre Sătic, ne-au săgetat
cu ochi de led două camioane încărcate cu lemn.
Părăseau arealul protejat al
Parcului.
Ne-am întors a doua zi, pe
lumină, învinși de neprietenia locului, de oamenii puțini și de casele pustii.
Prin aceste părți ale muntelui, Fundația Conservation
Carpathia, înființată în 2012, cumpără orice petic de pădure de
la localnicii împroprietăriți după 2004.
Mașini de teren inscripționate cu însemnele FCC patrulează prin Pasul Rucăr, prin
Dâmbovicioara, Dragoslavele sau în zona barajului Pecineagu. Atmosfera de aici
poartă o sămânță din asediul RMGC la Roșia Montană.
De data aceasta, corporația este o Fundație.
II. Cine este domnul Wyss?
Într-un interviu publicat de
site-ul ecologic.rec.ro, directorul executiv al FCC,
Christoph Promberger, vorbește despre finanțatorul care a pus la
bătaie sume considerabile pentru a achiziționa cât mai multă
pădure în Parcul Național Piatra Craiului.
Numele lui este Hansjörg Wyss.
S-a născut în Elveția și trăiește în statul american
Wyoming . Are 80 de ani și o avere estimată de revista Forbes la 6,1
miliarde de dolari. Anul trecut, era pe locul 240 între cei mai
bogați oameni.
"Acest om, Hansjörg Wyss,
s-a îmbogățit în America. Când s-a
retras din afaceri, a investit foarte mulți bani într-o fundație care a finanțat multe proiecte
legate de protejarea naturii în America", spune
Promberger.
El povestește că Wyss a venit în România "cu avionul lui
personal", însoțit de sora sa Hedi.
"Am urcat într-un elicopter,
iar eu i-am arătat zona Piatra Craiului", mai spune directorul executiv
al FCC.
Lacul Pecineagu de pe Valea
Dâmboviței. Izvoarele Dâmboviței se află în
proprietatea FCC. Fotografie aeriană publicată pe pagina personală a lui Alex
Găvan, consilier al ministrului Mediului.
"Am mers mai departe spre
Munții Făgărașului și, la întoarcere, domnul Wyss ne-a spus că zona este superbă, că
are un potențial extraordinar pentru conservare și că este dispus să ne ajute, dar cu două condiții.
Prima condiție a fost suprafața, care trebuia să fie mai
mare, zona Parcului Piatra Craiului fiind insuficientă pentru ceea ce el voia
să facă, un
Yellowstone european. A doua condiție a fost să mai găsim și alți finanțatori, pentru că el nu finanțează singur niciun proiect.
Nu aveam pe nimeni altcineva, dar
bineînțeles că i-am răspuns că vom găsi și alți finanțatori. Am început să
creăm o rețea și am înființat Fundația
Conservation Carpathia, prin care
am contactat diverse organizații interesate de
astfel de proiecte.
Până la urmă am reușit să convingem alte trei persoane destul de
bogate, care s-au oferit să susțină financiar
proiectul nostru."
Christoph Promberger
Potrivit Memorandumului de înființare a Fundației Conservation Carpathia, membri fondatori
sunt - alături de Hansjörg Wyss și de sora sa Hedwig
Elisabeth Wyss (care reprezintă Fundația Temperatio din Elveția) - Peter Bennett, fondator al fundației Rainforest Concern, Markus Jebsen, fratele
directorului general al grupului Jebsen & co, Toby Aykroyd, vicepreședinte la Wilderness Foundation, Paul Lister, fondatorul The
European Nature Trust (TENT), și soții Kristine ș
...
