Thursday, April 16, 2015

IN MEMORIAM: Horatiu Badita.....




 Mai este putina vreme si se implineste vremea de cand Horatiu a plecat dintre noi; 
Horatiu a fost ca si baiatul meu si l-am iubit si ajutat la tot ce mi-a cerut. Am facut-o si in memoria lui Suri, cu care am copilarit si l-am iubit ca era basarabean ca mine, ca Tolea (D-zeu sa-l odihneasc). eram ca o familie in anii aceia care nu semanau cu cei de azi.....
Horatiu  -Era bland, candid, plin de umor si rezistent la toate...., pacat ca D-zeu l-a luat atat de tanar la El........

Horatiu, viata sa, familia, si cei doi copilasi care au raams, crud, fara tata, asa de mici, trebuie ajutati si intelesi in tragedia lor.
Rog, pe aceasta cale, toti prietenii sai sa nu-i uite pe cei doi copii, sa-i aline cat pot, cand pot si sa-l inlocuim pe Horatiu de ziua lor, de alte Sfinte sarbatori.... oameni buni - ajutati ca si voi veti fi ajutati.

Dumnezeu sa-l odihneasca ! Amin...........

{iata lucrarea care l-a ajutat sa devina un profesionist apreciat si de nadejdie in cariera sa...}:
==========================================

MINISTERUL ADMINISTRATIEI si INTERNELOR

Inspectoratul General al Politiei de Frontiera
(I.G.P.F.)
 

E S E U


ORGANIZAREA ACTIVITATILOR

de EDUCATIE FIZICA şi SPORT

în CADRUL UNITATILOR
MINISTERULUI ADMINISTRATIEI şi INTERNELOR





INTOCMIT,
INSPECTOR PRINCIPAL de POLITIE

BADITA HORATIU-NICUSOR,
Diplomat în EFS / ANEFS – 2000



C U P R I N S U L


1.     ORGANIZAREA SISTEMULUI
de EDUCATIE FIZICA SI SPORT.
        
2.     SCOPUL şi OBIECTIVELE
EDUCATIEI FIZICE şi SPORTULUI.

3.      FORME de REALIZARE
a EDUCATIEI FIZICE şi SPORTULUI.
        
4.      ASIGURAREA MEDICALA în ACTIVITATILE
de EDUCATIE FIZICA şi SPORT.

5.      PRIMUL AJUTOR în CAZUL PRODUCERII ACCIDENTELOR
                                                          în LECTIA DE EDUCATIE FIZICA
                 sau în ANTRENAMENTUL SPORTIV.

6.     DOCUMENTELE de PLANIFICARE, EVIDENTA şi CONTROL
ale EDUCATIEI FIZICE şi SPORTULUI.
        
7.     Bibliografie.


 
1.     ORGANIZAREA SISTEMULUI de EDUCATIE FIZICA şi SPORT.
(EFS)


Scurt istoric:
            Existenta normelor (obiceiuri, traditii) si ulterior, a sistemelor EFS pot fi descrise inca din antichitate. Grecii, în afara celebrelor Jocuri Olimpice antice (776 î.H – 394 d.H) închinate cultului lui Zeus si pragmatic – pentru dezvoltarea armonioasa a corpului si a spiritului(‘kalogathea’), amintim de ‘legile lui Ligurg’ care asigurau instruirea si  educarea tinerilor spartani predilect pentru calirea organismului la efort si conditii neprielnice ale mediului (unde zicala ‘viata spartana’). Romanii, la randul lor au educat şi instruit tineretul în spiritul unei vieti militare neiertatoare, care le-a permis extinderea Imperiului in cele Patru Zari...; intre cele doua culturi antice au existat si diferente sau si similitutini – astfel ca specialistii, istoricii au formulat butada –‘daca Romani au cucerit Grecia pe cale armelor…, Grecia a cucerit Roma pe calea culturii ( din care bineinteles face parte si EFS); mai putem aminti de practica gladiatorilor, sclavi, care erau instruiti sa lupte pana la moartea adversarului, in fata Cezarului.
            Decaderea Imperiului Roman, punctual, anul 394 d.H. (anul interzicerii desfasurarii J.O. de catre Imp. Theodosius) au adus societatii umane un gol de mai mult de o mie de ani. Doar cavalerii feudali mai aveau tangenta cu instruirea fizica organizata, restul populatiei fiind lasata sa traiasca în conditii mizere. Spiritul renascentist declansat de Leonardo da Vinci, J.J. Rousseau, s.a., au condus treptat la aparitia ‘sistemelor nationale ale EFS’ – sec. XVIII, in Germania, Franta, Suedia(vezi ‘gimnastica suedeza’). Ca o consecinta a emanciparii activitatilor motrice (EFS) au aparut si primele forme ale sportului, in Anglia, apoi treptat in USA, si celelalte tari europene. Sportul modern a avut un debut ‘profesionist’ (pariuri sportive), apoi, notiunea de ‘amatorism’ s-a impus in fata ‘meseriei de a face sport pe bani’ ( în ultima perioada, apropiata noua, ‘profesionismul’ a renascut, mai ales din considerente politice, propagandistice/perioada ‘Razboiului Rece’); opinia publica sportiva este, la ora actuala, dezbinata: educatia fizica este aproape ignorata iar sportul de performanta capata dimensiuni profesioniste (‘bani grei’)  de neimaginat cu cativa zeci de ani în urma…. Viata si cerintele societatii viitoare îşi vor spune cuvantul, mai ales ca sedentarismul si tehnologia avansata fac din fiecare dintre noi nişte fiinte aproape handicapate… In acest context EFS capata o importanta deosebita pentru noi toti..


Conform Teoriei EFS se apreciaza ca:

Sistemul EFS este organizat pe doua directii principale, complementare:
-          activitatea de educatie fizica ( a copiilor, tinerilor dar nu numai…);
-         activitatea sportiva de performanta (pe diferite discipline sportive, cu candidati proveniti din elita celor care practica regulat EFS.).

Deci – putem vorbi despre - ‘sportul pentru toti’ – sportul de masse (fitness-ul, alergarile, practicare sub forma de intretinere, agrement a diverselor discipline) şi ‘sportul de performanta’ (de nivel national sau de nivel mondial).

Astfel,

EFS-ul  cu componenta ei principala ‘pregatirea fizica generala’ (PFG), alaturi de obiectivele de baza ale EFS - poate cuprinde şi exercitii, mijloace si teme speciale selectate din atletism, gimnastica, jocuri (baschet, handbal, tenis, fotbal) sau discipline ca lupte, judo, înot, schi, patinaj s.a.).

Toate aceste mijloace (de baza si speciale) ale EFS trebuiesc gandite si programate pe toata durata unui an calendaristic ( sau mai multi ani), în functie de sezon si conditiile tehnico-materiale existente în fiecare unitate în asa fel incat nimeni sa nu ajunga în mrejele sedentarismului (chiar daca uneori sedintele sunt prea lungi…), sa se renunte la  fumat sau al altor excese, pentru a oferi organismul acea ‘ratie zilnica de miscare’ devenita obligatorie pentru ‘omul secolului 21’.




II. SCOPUL şi OBIECTIVELE  EDUCATIEI  FIZICE





In ceea ce priveste EFS-ul, ca activitatea temeinic organizata si sistematic desfasurata în scopul:

-          dezvoltarii fizice generale armonioase a componentei bio-functionale,


-          a mentinerii şi întaririi sanatatii,

-          a calirii organismului fata de conditiile neprielnice ale mediului,

-          a formarii si perfectionarii deprinderilor motrice de baza (de ex.- mers, alergare, sarituri, catarari etc.) si a celor speciale (de ex. - mers cadentat, alegari de viteza sau rezistenta, aruncari, sarituri peste obstacole naturale sau catarari în conditii de lupta sau aparare – toate cu indici adecvati ale calitatilor motrice de baza (VIRF=Viteza, Indemanare, Rezistenta, Forta),

-          a formarii, dezvoltarii si perfectionarii calitatilor moral volitive ( cinstea, corectitudinea, rezistenta la frustari, ambitia, tenacitatea, perseverenta),

trebuie sa retinem ca toate aceste obiective sunt proprii si militarilor, salariatilor angajati M.A.I., regasiti in diferitele sectoare si compartimente ale organigramei , avand in vedere ca in noile  conditii de activitate, capacitatile fizice si intelectuale vor fi din ce in ce mai mult solicitate (activitatea anti-infractionala, operativa sau de strategie, de organizare judicioasa a muncii etc.).

Obiectivele EFS sunt deci:

-          cele legate de sfera biologica

Desvoltare fizica armonioasa, intarirea sanatatii, calirea organismului.

-          cele legate de sfera psiho-motrica

Formarea corecta a deprinderilor de baza (mers, alergare etc), a deprinderilor speciale (din sfera mijloacelor diferitelor sporturi), prevenirea instalarii unor deficiente fizice (cifoze, lordoze), educarea calitarilor fizice (viteza, rezistenta, forta) si motrice (indemanarea).

-          cele legate de sfera intelectuala, moral-volitiva

- Largirea fondului general de priceperi, aptitudini fizico-psihice legate de practicarea sporturilor dar mai ales a celor legate de specificul profesiunii noastre (darzenia, perseverenta, luciditatea, promptitudinea, reflexele).
- Dezvoltarea unui manunchi de cunostiinte si priceperi necesare in suita activitatilor independente de luare a deciziilor, conducere in specific politienesc (prelucrarea informatiilor) si a deprinderii de autocontrol pentru formarea obisnuitei de a exersa EFS – ‘miscarea = hrana zilnica a corpului si sufletului’ (N. Kiritescu – ‘Palestrica’, Ed. Casei Scoalelor, 1942)


 


III. FORME de REALIZARE
a EDUCATIEI  FIZICE şi SPORTULUI

Ca activitate de baza in formare unui om normal si sanatos – EFS_ul este organizat si se desfasoara prin mai multe forme de activitate:

1.      Lectia de educatie fizica – proces instructiv-educativ obligatoriu mai ales la categoriile de varsta aflate in plina crestere dar si la acele categorii care trebuie asi desavarsi, perfectiona calitatile.

2.      Activitati cu caracter complementar selectate din suita diverselor discipline sportive – fara a se urmari intrecerea sau ‘recordul’.

3.      Programul unitar al activitatilor sportive cunoscut ca ‘sportul pentru toti’ cu forme colective sau individuale de realizare.

4.      ‘Gimnastica de inviorare’ – executata zilnic, dimineata, dupa ora de trezire in unitatile militare cantonate, in institutiile de invatamant ale MAI si cu participantii aflati la cursurile desfasurate prin scoaterea temporara de la locul de munca.

Antrenamentul sportiv – presupune pregatirea pentru intrecere si ‘record’, la diferite ramuri/discipline sportive; el se realizeaza conform unor ‘linii metodice’ care si-au dovedit eficienta:

1.      Antrenamente de tip standard (pregatire fizica generala) sau
2.      Antrenamente de tip specializat ( perfectionarea  tehnicii procedeelor de lupta etc.).

Fata de EFS, ‘antrenamentul sportiv’ este apreciat ca un mod eficient de sustinere a cerintelor generale, iar invers – EFS-ul pentru ‘antrenamentul sportiv’ reprezinta conditia principala care faciliteaza practicarea unui sport la parametrii ceruti de intrecere, chiar daca ele sunt de nivel local sau de ‘mare performanta’.







IV. ASISTENTA şi ASIGURAREA MEDICO-SPORTIVA
în ACTIVITATEA DE EDUCATIE FIZICA  şi a SPORTULUI.


Este o activitate ce urmeaza controlului medical general ce precede angajarea in unitatile MAI a angajatilor si salariatilor ministerului nostru.

In speta,
La inceptul fiecarui an sau ciclu de pregatire al EFS, instructorii vor prezenta  grupei de pregatire sau a intregului personal – masurile generale de siguranta si de prevenire a accidentelor in toate formele de activitate EFS (aceasta este o masura legala, care trebuie indeplinita ritmic contra semnaturii de luare la cunostinta singura recunoscuta de instante etc.).

Accidentele pot avea la origine o multitudine de cauze, cum ar fi:

-          nerespectarea particularitatilor individuale, a nivelului/gradului de pregatire a participantilor care sunt prezenti in lectie;

-          nerespectarea particularitatilor organizarii si desfasurarii formelor EFS in functie de specificul acestora (obligativitatea ‘incalzirii’, a respectarii principiilor metodice ale pregatirii, adica principiul accesibilitatii, a  lucrului unitar in grup si a lucrului individualizat, a continuitatii prin repetare sistematica, principiul sistematizarii, principiul gradarii efortului si complexitatii exercitiilor etc.).

-          ignorarea caracteristicilor tehnice a materialelor ajutatoare desfasurarii lectiei ( accesorii destinate lucrului individual, obiecte din seria aparatelor sportive etc.).

-          necunoasterea sau lipsa de prevedere in acordarea primului ajutor in caz de accident (atenta solicitare a pozitiei corpului, membrelor, imobilizare prompta in cazul unor luxatii, fracturi, chemarea urgenta a cadrelor medicale competente s.a.).

Pentru prevenirea accidentelor de orice natura este necesar ca cel ce conduce activitatea sa respecte aceste conditii:

-          sa fie calificat, minimum, ca ‘instructor efs’ (categoria fostilor sportivi) sau absolvent al ANEFS sau alte institutii de invatamant superior.

-          sa aibe un plan conspect ale lectiei care se reflecte cunostiintele de specialitate (teoretice/ practice)-.

-          Sa fie un bun demonstrant care participa direct si nemijlocit la efectuarea suitei mijloacelor selectate in lectie.

-          Sa stie a manui aparatura de specialitate, mai ales a celor care ar putea produce accidente (aruncarea greutatii, haltere, discul,  grenade s.a.)

Tot pentru prevenirea accidentelor trebuie:

-          sa inspecteze atent locul de desfasurare (sala, teren in aer liber etc) a lectiei,
-          integritatea aparatelor si a instalatiilor destinate desfasurarii lectiei,
-          sa informeze de la inceptul activitatii despre eventualele pericole care pot insoti indeplinirea sarcinilor lectiei respective,
-          sa fie prompt si clar in comezi astfel ca participantii sa nu fie derutati sau sa aibe ezitari in efectuarea temei,

Pe parcursul desfasurarii lectiei:

-          executa intocmai planul conspect al lectiei, conspect ce decurge din programa agreata de superiori,
-          demonstreaza si acorda ajutor la executarea diferitelor exercitii,
-          conduce lectia in sensul prevenirii oricaror forme de accident ( asigura dozarea optima a efortului, intrerupe lectia in cazuri fortuite (furtuna, deteriorare materialului, schimbari brusce ale conditilor de mediu etc.),
-          elimina sursele de accidentare prin folosirea nejudicioasa a unor obiecte nepermise in lectie,
-          este exclusa folosirea alcoolului si a fumatului, a alimentelor care ar putea produce disconfort ulterior (guma de mestecat, medicamente etc.),
-          nu permite prezenta in lectie a celor suspectati a fi bolnavi (febra, dureri), evident a celor aflati sub influenta alcoolului si, mai ales, a persoanelor straine de activitate (spectatori ocazionaşli, rude etc).
-          toti participantii la lectia EFS trebuie sa aibe efectuat controlul medical.

Toate aceste cerinte, atent urmarite, vor asigura reusita lectiei si satisfactiile
emotionale asteptate de la participarea la activitatea EFS propriu-zisa.


 
V. PRIMUL AJUTOR în CAZUL
PRODUCERII ACCIDENTELOR în LECTIA de EDUCATIE FIZICA.


In momentul producerii de accidente pe timpul lectiilor de educatie  fizica sau a sedintelor de pregatire, conducatorul acestora trebuie sa ia masuri adecvate acordarii complexului de masuri numit ‘primul ajutor’.

Instructorul care conduce lectia poate acorda ‘primul ajutor’ in masura ce a absolvit, cu atestat, un curs de paramedic, curs organizat de institutiile abilitate prin lege.

Demersul de a acorda ‘primul ajutor’ comporta respectarea unor etape logice, derivate din practica medicala, cum ar fi:

-          culegerea rapida de informatii asupra cauzei care a generat accidentul in sinea lui;
-          manevrarea corpului celui accidentat in cele mai prielnice pozitii care sa usureze acordarea ‘primului ajutor’;
-          sumara verificare a starii generale a accidentatului, mai ales a marilor functiuni (puls, respiratie) si inceperea manevrelor care se impun in cazul dat;
-          in cazul unor raniri cu pierderi de sange si plagi deschise de va cauta oprirea sangerarii in cel mai scurt timp, apoi se va trece la dezinfectarea plagii si aplicarea temporara a unui bandaj asigurator;
-          in cazul unui accident colectiv se va opta rapid spre cei cu starea cea mai precara;
-          cat mai repede posibil se va apela la ‘salvare’ si la serviciile calificate de urgenta sub conducerea unui medic.

Se va evita actiuni care starnesc panica si manevrarea accidentatului la intamplare, masurile pripite si mai ales cele brusce; se va evita ridicarea, la pozitia normal-verticala a celui accidentat iar daca exista o stare de pierdere temporara a cunostiintei – stropirea cu apa trebuie sa fie facuta foarte atent.

 
VI. DOCUMENTE
de PLANIFICARE,  EVIDENTA şi CONTROL
în ACTIVITATEA DE EDUCATIE FIZICA şi SPORT.


Planificarea reprezinta operatia de proiectare-programare in perfecta cunostiinta de cauza a cunostintelor dobandite in studiile anterioare si experienta dobandita ca instructor in EFS.

Prin ea se urmareste aplicarea stiintifica a principiilor instruirii si educatiei pentru folosirea eficienta a mijloacelor EFS in scopul asigurarii, in timp si spatiu, a cresterii generale a posibilitatilor de miscare, pornind de la baza catre motricitatea de exceptie care o cere fie sportul de performanta fie
activitatea practica-utilitara specifica muncii in structurile MAI( politie, brigazi anti-tero, unitati speciale de interventie, paza si protectie etc.).

            Pentru elaborarea adecvata a documentelor de planificare, respectand cerintele si obiectivele de baza si speciale ale EFS, este necesara:

-          o concordanta fireasca intre cerintele deduse din programa de instruire elaborata la nivel de conducere, strategie s.a., cu continutul real al documentelor de planificare (planul anual, de etapa, ciclu de lectii, lectia in sine).
-          Concordanta dintre alegerea temelor si sarcinilor lectiei si continutul de mijloace a acestei in functie de experienta motrica anterioara, varsta, sex, stare optima de sanatate.
-          Idem, concordanta intre temele selectate si conditiile mediului de desfasurare a activitailor EFS (clima, relief, conditii particulare etc.).

Evidenta cuprinsa in documente se refera la partea proprie instructorului si partea in care se noteaza (colectiv, individual) evolutiile cursantilor.

Instructorul trebuie sa fie bine informat si ‘la zi’ cu noutatile in specialitate, preferabil sa aibe o mica colectie de lucrari si, dece nu, sa se straduie sa creeze personal lucrari din specialitate, sa participe la conferinte profesionale si congrese, atunci cand este cazul.

Planul de pregatire trebuie sa cuprinda:

-          elemente de constructie referitoare la organizarea si desfasurarea EFS intr-o modalitatea care sa permita perceptia clara de orientarii;
-          Catalogul exact al fiecarei grupe organizate didactic;
-          Indicatori cantitativi care sa prefigureze continul pregatirii (numar de ore, de km., de repetari etc).
-          Obiectivele generale si speciale a pregatirii (eventual cantificarea lor);
-          Calendarul, orarul desfasurarii lectilor, a verificarilor, a intrecerilor;
-          Evidenta participarii personalului la activitatile EFS;
-          Fise individuale ale fiecarui cursant cu observatiile de rigoare;
-          Rubrici care sa evidentieze indeplinirea sarcinilor sau a obiectivelor de perfromanta (sportiva, profesionala);
-          Date de analiza rezultate din prelucrarea statistica a rezultatelor

Controlul – este faza prin care se verifica evolutia activitatii; el permite o analiza obiectiva a muncii desfasurate si, deasemenea, o anticipare a desfasurarii activitatilor EFS in viitor.

In insittutiile de invatamant ale MAI, controlul se poate sprijini pe urmatoarele documente:

-          programa analitica;
-          planul calendaristic anual si semestrial;
-          propuneri despre proiecte de tehnologie didactica modernizata;
-          orarul, programul ciclic de activitate;
-          registrul comisiei metodice, la catedrele cu mai multi profesori.

Intreaga activitate EFS trebuie sa se desfasoare in baza urmatoarelor documente de organizare, planificare, evidenta si control:

-          calendarul principalelor activitati interne si internationale (pe ramura);
-          regulamentele de organizare si desfasurare a intrecerilor, clasamente;
-           evidentierea stimulativa a participarii personalului la activitatea EFS si a competitiilor, precum si mentionarea, premierea celor cu retzultate.


 VII.        BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

 
1.      LEGEA EDUCATIEI FIZICE şi SPORTULUI Nr. 69/28.04.2000


2.      ORDINUL MINISTRULUI ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Nr. 154 / 03.03 2004
 ===================

 Dumnezeule cel bun si mereu alaturea noua - nu-l uita pe Horatiu......, Amin !