 |
Mi-a facut placere sa scriu si sa ma framant pentru inot, prin el eu m-am realizat satisfacator in viata..., accentuez - ca nu am facut rau nimanui (cel putin asa stiu eu...), nu am carcotit asa ca sa ma aflu in treaba (spre folosu-mi..), am muncit cca. 66 de ani pe marginea bazinului..,fara a avea o singura zi de concediu DAR toate zilele trecute asa au fost ca un lung si placut concediu; nu am reusit sa adun aur olimpic dar stiu ca cca 20 mii de copii (si adulti chiar) pot merge la apa fara sa se inece, am mai reusit sa starnesc 'intrecerea' intre noi antrenorii cand prin 'metoda concomitenta' am avut rezultate deloc scontate de altii, am fost mereu 'omul federatiei' si am avut satisfactia de a ajunge si antrenor federal (numirea mea este o poveste care numai mie mi se putea intampla...); am colectie de ghinioane: iata unul - cand de 23 Ag.1958 trebuia sa devin Maestru al sportului... pe mine si pe altii ca mine ne-au dat afara din sport...(fiind militar in termen am fost mutat la UM 0168/unitate de munca MAI)  Cred ca daca as gasi un scenarist de film... zau ca ati putea viziona o lunga pelicula e film care va v-a incanta prin rasturnare de situatii si suspans..., poate ca de acum incolo sa ma apuc a scrie eu scenariul (punctul culminant ar fi faptul ca eu, in 1984- antrenor federal..., am reusit sa ma descotorosesc de Secu.., chiar cu 'armele' lor..., de atunci, din vara lu'84, nu am mai auzit de ei (cine vrea toata povestea ii ofer si un set de fotografii interesante, care pot adeveri totul in locul a 1000 de cuvinte asa cum se spune ...) |
54 de postări, publicată ultima dată pe 08.03.2016
=======================================================
Linkuri de la alte 'bloage'(atentie:se deschid doar pe Google):
DESPRE INOT - Postari (cca.50%, restul fiind preluari cu autori straini...)
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/despre-inot-cu-mircea-olaru-phed-postari.html,
SWIMMINGPEDIA - Postari
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/swimmingpedia-partea-i.html,
SWIM-SYNERGY - Postari
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/swimming-synergy.html,
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/swimming-synergy.html,
========================================================================
CURRICULUM VITAE
Name : OLARU,
forname - MIRCEA, romanian ;
Diplomat – teacher :
phisical education / swimming coach
BIRTH DATE/PLACE: 16 Mai 1936, Bolgrad (later Romanien
Basarabia);
FAMILY: wife: Olga Olaru (1947), informaticien at RNC/
Internet National Center of Romania
Daughter: Ana Maria Gunsel/Olaru (1969): Prof. lecturer at
Cukurova Univ. Adana Turkey
POSTAL ADDRESS:
@mail scanave@yahoo.com
EDUCATION + ACTIVITY:
[Graduate (9,20%)
A.N.E.F.S Bucharest -1963 , 1st
degree ph.ed. teacher (1982)]
1963 – Resercer al Central Institute of Sports-Research, Buc., Romania;
1968 – Swimming trainer at Sports School Club Nr 1 PAJURA
Bucharest; coach ctg:1-st/’70;
1974 – Swimming coach at
I.Y.I.K Istanbul, Turkey;
1976 – Swimming coach at National Swimming High-school in
Bucharest, Romania;
1982 – Federal coach al Romanian Swimming Federation (elected
by the vote of coaches!)
1986 – Swimming trainer al Sports school Club nr 1 Buc ,
Romania;
1990 – Counselor trainer of the Turkish Swimming Fed.,
Ankara, Bolu, Kastamonu, a.a.;
1995 – Prof. asociat at Univ. Ecologica Bucuresti, swimming
manual lessons, seminars;
1998 – pensioned: after 37 age-old in coaching-sport areea
with aprox. 25.000 subiect learn-swimming, many
generations of romanian champions (I was federal coach responsable to
degree of the best romanian swimmers, lake: Carmen Bunaciu, Anca Patrascoiu –
JO Los Angeles/1984, also, for Tamara Costache: she was first WR of 50m free in Madrid CM / ‘86 with 0.25,28;
also I coached with great succesfuly some turkysh swimmers, for ex. 1974: 200 IM male – 2.14, 00 or 100m
Breastroke- 1.10,00, two swimmers;
1999 – I start to make know in the swimming-world the
my ‘BEST-formul’/’Biomechanical Efficiency Swimming Test’ (she can be calculate
very easy BEST = 100 – (Time+Strokes), one new practical methode to testing and
clasification of the swimming-efficiency matter, also,***
In Sept.
/ 99, I imaginate one other formul
‘Personal Gliding Index’ / PGI = L – ( Kg. +
Q)
this mean: L= the Body lenght in gliding position (with the
arms stretched forward); Kg.= Weight; Q = Nr. of Cm. between the under-armpit
circumference (or other antropomophic measurmeants - angle, degree s.a –see
Froude, Reynolds Nr.in hidrodinamics laws).
PROFESSIONAL ACTIVITY:
1950-1961 : component of the National Swim-Teams: 100m fly-1.06,10 / 1954, Nov.,
Rostock/25m, ex-DDR [the 5ft. Poz.WC In that moment]
1959 – 1963 – student of the National Sport Institute ICF ,
Bucharest, Ro.. grd. 9,20%
1963-1968 : 5 years, experiments a new-methodical line of
the fast+corectly swim teaching - “Research Center” – Viitorul, Bucarest; {{
1970 – publishes 1stt ‘swimming-learning broshure ’
(75.000 ex., color);
1971 - Manual
‘Swimming Lessons’, 120 pg., (10.000 ex);
1982 – Swimming - Methodical Manual’ (5000 ex);
1984 – 2nd ‘swimming-learnig brochure’ (25000 ex);
1988 – 2nd manual ‘Swimming Lesons’ / Don`t be
afraid for the water (5000 ex);
1993 –
Manuals and leson plans (2) for student of Univ. Ecologica- Bucuresti;
1995 – 4 color
posters with “swimm-strokes’ dedicate to explain the BEST new concept,
the all 4 posters in colaboration with Canada Swim/Natation – Trevor Tiffany,
4000 ex..
1999 - mag.'Stiinta Sportului', ed CCPS, Referat -
‘Un nou concept in pregatirea inotatorilor'.
2007 - swimbook ‚Despre inot ... cu Mircea Olaru1
(About swimming... with Mircea Olaru), a small sport-enciclopedia, 1000 ex
Sponsorized by InfoTurism Buchrest, promotional book)
1965-1999: published
tens of scientifical articles, paperin, inventor of some swimming apparatus
....;
*** This 2 new
‘instruments’ (the ‘BEST’ and ‘PGI’ formuls) can be use in one new kind to make testings and
classification among the swimmers in to 50m Events; the all competitors / series, will be
organisates by the one ‘PGI-annual-card’, combinated both: PGI – (T + S) this
is one method to make the control of the moving efficincy and the organisation
in the equall series among the swimmers without age and sexes criterions, only
by the PGI –annual Card who can by easy recalculate in every years....
==============================================
LISTA PUBLICATILOR in Revista EFS si la
Editura Sport – Turism, Buc., pana in 1989….
1963 – Lucrarea de
diploma ICF: GIMNASTICA INOTATORULUI, la Ctd. Teoria EFS (Ion Siclovan) –
GIMNASTICA INOTATORULUI (Notata cu 10/zece, media generala la Examenul de Stat –
9.20%)
1965 – EFS Art. ‘2/1965=
Drumul marilor performante la inot incepe de la primul contact cu apa
bazinului, pg.26
1966 – CNEFS/FRN:
Consfatuire metodica international INOT: "Cu privire la reducerea perioadei de invatare a inotului sportive la
copii si imbinarea timpurie a instruirii cu antrenamentul sportiv", p 39, ,
M.Olaru. C.Vladutza(+), Dr. E Orosz.
De retinut:
Fiecare aparitie, fie in Revista EFS sau la Ed.Sport-Turism etc., va avea un scurt rezumat cu titlul lucrarii si cateva consideratii..., acest lucru inseamna a reciti tot ce-am scris incepand din 1965 deoarece pe acea vreme nu exista inregistrarea pe fond electro-magnetic(net) ; de fapt imi va face placere sa le recietsc, sa vad unde am mai gresit sau unde am scris corect..; stau si eu si ma mir de cat am putut de mult sa scriu..., fiind de la 8,00 am pana la 8,00 pm mai tot timpul la bazin..., ciudat hoby.
{faceti CLIK pentru a le mari}
 |
| Adăugați o legendă Drumul marilor performante la inot incepe de la primul contact cu apa bazinului, pg.26 |
(coperta ii arta pe Aurel Zahan care suteaza, Picky Kroner care apara si Cornel Fratila ca portar)\
Este o premiera, prima data in natatia noastra 'cineva' publica 'ceva'....
Este o premiera, prima data in natatia noastra 'cineva' publica 'ceva'....
Articol solicitat de revista EFS, in urma unui remarcabil succes - "Experimentul Viitorul"., dar el are o poveste,, mai lunga, cu 2 episoade: in 1963, multi colegi au fost repartizati la Scoala Sportiva Experimentala "Viitorul"; atunci era director Prof. Samuel Barany; la 1 sept. ne-am prezentat la club dupa o ultima vacanta de studentie ICF..., Barany ne-a adunat in Sala de consiliu, fiecare s-a prezentat cat mai pe scurt, apoi Barany a rostit doat atat:"ne revedem peste un an"... si asa s-a terminat sau .... asa a inceput meseria de antrenor.
In bazinul Floreasca se pregateau inotatori, poloisti si saritori, era un haos, eu am reusit sa obtin de 3 ori pe sapt. cate un culoar, impreuna cu remarcabilul antrenor Bubi Enaceanu; dar intr-o zi, zabovind pe la bazin am remarcat ca dupa antrenamentul de polo.., baza ramanea goala-golutza si imediat am schimbat orarul, am folosit bazinul lasat de poloisti (fara culoare) si neavand timp de a le mai pune am facut antrenament pe latime..., treptat s-a conturat ca o metoda aceasta forma de pregatire a incepatorilor, pe latime si in viteza..., in care prima: 'lucrul unitar dar in grup cu actiuni de individualizare (adica, comentarii la persoana in timpul pauzelor, expresii motivationale, etc.); dupa 3 luni, copii din grupa experimentala erau primii de municipiu la 'age group' 10 years '...,iar FRN a hotarat, in toamna lui 1984,deci dupa un an..., ca toti copii din Buc., sa faca antrenamente la fel ca cei de la Viitorul, a rezultat ceva 'revolutionar' dar si 'revoltator': antrenorii (10-12) stateau In tribune (ca si intreaga federatie) si asistau la lectia condusa de mine cu cca 100 de copii, lectie condusa prin microfon. iar ca lucru erau zeci de exercitii repetate 'diabolic' cu elemente defalcate din tehnica celor 4 procedee; dupa o vreme treaba 's-o gatat'..., "dl. antr. coordonator" M.Olaru a fost schimbat (cineva a evocat ca aveam origine 'nesanatoasa') si la 'cererea generala'., fiecare si-a luat grupa (+ foloasele) si si-au vazut de treaba DAR..., ceva tot a ramas, anume - ideia, usor de intuit ca procedand asa - 'iese'... doar ca nemaiavand 'latimea' dragii mei colegi au aplicat 'metoda concomitenta' ...pe lungime; asa se explica originea 'fortarii timpurii' care mai dainuie si azi in practica multora.
Metoda a catapatat identitate, a fost expusa si la Consf. Internationala a Antrenorilor si a aparut in Cursul de Inot ICF. Daca eram 'destept', atunci era momentul de a ma retrage si ajungeam si eu sa fiu evocat in analele FRN ! (cum este un antrenor numit Berk sau Berg, care nu stiu a fi facut mai nimic dar numele sau apare alaturi de ceilalti meritosi antrenori..., cu mentiunea ca al meu nume..., lipseste / asta a fost 'cadoul' facut mie de un activist de la pionieri, ajuns intre timp secretar gen al FRN, dupa '89; dl. Jamandi nu putea uita ca inainte de '89, venea, odata la 3 luni sa-mi ceara un culuoar sa faca si el un concurs pioneresc, ca altfel il dadeau afara..)
"Drumul marilor performante la inot incepe de la primul contact cu apa bazinului", Rev EFS nr 2 1965, pg.26
In bazinul Floreasca se pregateau inotatori, poloisti si saritori, era un haos, eu am reusit sa obtin de 3 ori pe sapt. cate un culoar, impreuna cu remarcabilul antrenor Bubi Enaceanu; dar intr-o zi, zabovind pe la bazin am remarcat ca dupa antrenamentul de polo.., baza ramanea goala-golutza si imediat am schimbat orarul, am folosit bazinul lasat de poloisti (fara culoare) si neavand timp de a le mai pune am facut antrenament pe latime..., treptat s-a conturat ca o metoda aceasta forma de pregatire a incepatorilor, pe latime si in viteza..., in care prima: 'lucrul unitar dar in grup cu actiuni de individualizare (adica, comentarii la persoana in timpul pauzelor, expresii motivationale, etc.); dupa 3 luni, copii din grupa experimentala erau primii de municipiu la 'age group' 10 years '...,iar FRN a hotarat, in toamna lui 1984,deci dupa un an..., ca toti copii din Buc., sa faca antrenamente la fel ca cei de la Viitorul, a rezultat ceva 'revolutionar' dar si 'revoltator': antrenorii (10-12) stateau In tribune (ca si intreaga federatie) si asistau la lectia condusa de mine cu cca 100 de copii, lectie condusa prin microfon. iar ca lucru erau zeci de exercitii repetate 'diabolic' cu elemente defalcate din tehnica celor 4 procedee; dupa o vreme treaba 's-o gatat'..., "dl. antr. coordonator" M.Olaru a fost schimbat (cineva a evocat ca aveam origine 'nesanatoasa') si la 'cererea generala'., fiecare si-a luat grupa (+ foloasele) si si-au vazut de treaba DAR..., ceva tot a ramas, anume - ideia, usor de intuit ca procedand asa - 'iese'... doar ca nemaiavand 'latimea' dragii mei colegi au aplicat 'metoda concomitenta' ...pe lungime; asa se explica originea 'fortarii timpurii' care mai dainuie si azi in practica multora.
Metoda a catapatat identitate, a fost expusa si la Consf. Internationala a Antrenorilor si a aparut in Cursul de Inot ICF. Daca eram 'destept', atunci era momentul de a ma retrage si ajungeam si eu sa fiu evocat in analele FRN ! (cum este un antrenor numit Berk sau Berg, care nu stiu a fi facut mai nimic dar numele sau apare alaturi de ceilalti meritosi antrenori..., cu mentiunea ca al meu nume..., lipseste / asta a fost 'cadoul' facut mie de un activist de la pionieri, ajuns intre timp secretar gen al FRN, dupa '89; dl. Jamandi nu putea uita ca inainte de '89, venea, odata la 3 luni sa-mi ceara un culuoar sa faca si el un concurs pioneresc, ca altfel il dadeau afara..)
"Drumul marilor performante la inot incepe de la primul contact cu apa bazinului", Rev EFS nr 2 1965, pg.26
Articolul incepe cu o prezentare generala a foloaselor practicarii inotului, apoi prezinta metodele clasice invatare (prin Bras, prin Craul sau prin Spate), fiecare cu avantaje si dezavantaje, accentuand ca principalul dezavantaj a fi 'transferul negativ' al miscarilor invatate la primul procedeu (si azi, este stiut ca un brasist greu va evolua la craul etc.).
In fine, este prezentata 'metoda concomitenta' care asigura multilateralitatea si evita acel 'tranfer negativ' + asigura conditii ideale de realizare a 'odihnei active' ( monotonia miscarilor de inot, poate constitui un impediment in aderarea la practicare inotului sportiv iar execitiile defalcate din toate cele 4 procedee, executae sub forma de joc, de intrecere, dar in viteza si pe distante scurte sunt atragatoare pentru copii). In continuare articolul relateaza ds. factorii de antrenament, volum, intensitate, etapizare si atrage atentia ca metoda nu poate fi folosita mai mult de 3-4 luni de zile (3 lectii/sapt.)
Directoare Rev. EFS (Dna Dobinca) a reusit sa faca un lucru editorial anevoios; a facut la fiecare material publicat in revista, un sumar in franceza si engleza, sumare care le veti gasi dupa fiecare articol selectat aici; in acest fel Rev. EFS a avut si o audienta internationala
 |
| Adăugați o legendă: in anii '70, atunci cand FRN a dorit sa faca un ghid de popularizare a inotului, am fost solicitat sa concep acest ghid; el a fost avizat de Colegiul antrenorilor (din care eu NU faceam parte...) care nu a agreat tot ce lega de metoda concomitenta (specialitatea casei..) si a dorit o expunere clasica, evident, agreata de toti - acest lucru se remarca pe coperta (ghidul se rf. la invatarea progresiva..., deh, nu eram afectat dar simteam ca multi din antrenori nu agreaza spusele mele DAR la bazin aplicau cele cuprinse in 'experiment', asa e peste tot (am intalnit asta si cand eram in Istanbul)....; Asa a inceput o cautare disperata a unui grafician pentru redarea miscarilor, cat mai corect si sugestiv. Comanda a fost pentru... 70 mii de exmplare, color dar in lumea inotului de atunci nu am gasit grafician. Intr-o zi, mergand prin ceea ce unii isi mai amintesc (Calea Vitan/Crucea de Piatra) am zarit 2 firme la niste ateliere... la un atelier era maestrul Chirnoaga iar celalalt era al lui Bogdan Stihi. Bogdan era nascut in Basarabia, asa ca usor ne-a legat o pretenie si asa a acceptat sa ia lucrarea. Dar Bogdan nu stia 'cu ce se mananca inotul'...., si a trebuit sa-l aduc la bazin, sa-l 'inmoi' in apa... si asa a inceput; evident ca mereu tragea spre latura estetica, artistica iar eu ma luptam cu un pictor renumit sa-l fac sa arate cum se inoata cu linii, contururi cat mai simple (vezi 'hamletii' celor de la Cat. de Gimnastica ICF). Pana la urma lucrarea a iesit, color si cu multe kinograme, probabil ca a placut ca in scurt timp nu se mai gaseau in magazia federatiei; nu stiu cat a fost de folositoare, in fond inotul nu se invata dupa carti ci dupa ce aptitudini, motivatii are elevul... un lucru care pot sa-l spun: afara de serialul "Evolutia recordurilor mondiale"(1988-89,in care analizam toate probele etc, deci cca 15 articole) si lucrarea "Despre inot"...M.Olaru/2007..., tot ce-am scris a fost ca mi s-a cerut sau am fost invitat, fapt care mereu m-a bucurat si asa am facut acest hoby care-l doresc si voua a-l realiza, |
{CNEFS-ul, pe mine, m-a platit simbolic, banii cei multi i-a luat Bogdan..., noroc ca el a facut ceeaa ce nu a facut oficialitatea .......}
 |
| Adăugați o legendă |
Se pare ca anii 1970 au fost anii cu multe reusite cu toate ca si anii anteriori mi-au fost de bun augur{Experimentul reusit, Copii au evoluat ca Juniori campioni, recorduri, surpriza a fost o brasista de 13 ani care a castigat proba de 200m Bras (2.52.00) in Campionatul rezervat Seniorilor si care a 'beneficiat' de simpatia unor antrenori pe post de arbitrii, fiind descalificata si pierzand titlul suprem}
Alaturi de cei din Grupa Viitorul s-a adaugat si Grupa Dinamo, condusa de bunul si regretatul meu prieten din anii de liceu Cristian Vladutza. Cele doua grupe erau 'la concurenta' si climatul asta era de bine, aproape simultan 2 fete dintre acestia au indeplinit norma de MS (la 13 ani)inotad 100 delfin sub 1,11.00 iar atat cei de la Dinamo(1968) si cei de la Viitorul (1969) au facut deplasari internationale (una a fost de senzatie, in fosta RFG, la Bochennem/Hanovra, cand am deplasat un grup de 20 de copii, primul pasaport colectiv facut pentru relatia RFG de catre cei de la Serv. International al CNEFS; copii au avut 2 saptamani traite, la modul concret in familii germane, multe lucruri noi au invatat si, mai ales, au avut bucuria de a vizita locuri straine in vremi cand a iesi din tara era mult restrictionat. Mai retin o 'isprava' a unui Junior, care la 14 ani a castigat Cursa de mare fond pe Dunare (Braila-Galati), iar alaturi de multele podiumuri in Camp. juniori, o norma de Maestru al sportului, la 13 ani, fete, 100m delfin -1.11.
Dar anul '70 au prilejuit aparitia primei lucrari Lectii de Inot, in colaborare cu Boby Magda ( redactor la editura Sport-Turism dar si fost inotatoare la CCA, 'pilele' erau de cea mai buna calitate )
Am avut noroc ca Boby sa-l aduca pe studentul la Arhitectura cu nume predestinat parca- Seref Geavid, spun asta deoarece in anii urmatori, iarasi a reusit o 'performanta': am fost primul antrenor de inot roman care a primit permisiunea de a lucra in strainatate (in Turcia/ pana atunci 'in tara aurului' ajungeau doat fotbaliatorii...), Merita sa povestesc intamplarea care m-a adus in atentia celor din Turcia....; in1973, la Buc. se desfasura Balcaniada de Juniori, toti antrenorii si sportivii era la Dinamo pentru a-i vedea pe cei din tari cu performante bune.... dar, eu, un 'Gica-contra' adevarat, am preferat sa raman la Strandul Tineretului, bazinul era gol si eu aveam in apa 60 de inotatori. Deodata apar un grup de delegati la balaniada care vizitau Bucurestiul iar cei de la federatia i-au adus si la Strandul Tineretului... oamenii se uitau cu curiozitate la cum se inoata, la noi, cu copii mai mici ca varsta decat aveau ei ..., cand deoadata un translator a venit al mine si m-a invitat la acel grup. Am relatat ce 'cautam' noi acolo si dece nu eram la Dinamo...., cand deodata translatorul de turca imi spune ca seful delegatiei ma invita sa lucrez la Istanbul....;m-am uitat in ochii secretarului general 'nea Mihai'...ala a dat usor din cap ca 'da' si delegatia si-a vazut de vizita ei... Deabea peste 1 an m-a trezesc cu o telegram de la clubul IYIK si deci in 1974 am reusit acea performanta rarisima pe acele vremuri - antrenor in strainatate (cei de la Secu, nu mi-au dat viza, dar cum exista un Dumnezeu, sus, eu am plecat, nu stiam ce salariu voi avea, nu stiam o boaba turceste, dar eram teribil de incantat sa merg acolo; din aceasta cauza pot spune sigur ca pentru mine si mai ales nevasta-mea 'tara aurului' a fost putin darnica.....
Lucrarea Lectii de inot, autori E.Magda si M.Olaru a fost un proiej de a ma 'razbuna' de interdictia de a folosi termenul 'concomitent'; am scris toata cartea si cele 18 lectii tip referindu-ma mereu la 'metoda concomitenta' dar cand am terminat, inainte de a o preda, am sters termenul cu pricina inlocuindu-l cu altul...., astfel Brosura Invatarea progresiva a inotului a fost continuata cu o lucrare care definea bine notiunile de lucru 'unitar' pe 'grupe de varsta' si 'individualizare' (pt corectarea greselilor). Ocazia mi-a suras si cartea s-a tiparit in spiritul Experimentul Viitorul ("Cineva' m-a ajutat...)
 |
| Adăugați o legendă: arhitectul Geavid asa maniera de grafica pt inot a folosit..... Bogdan Stihi, plecase din tara, la Roma si m-am multumit cu desenele accepabile ale lui Geavid |
 |
| Adăugați o legendă: articolul"Pareri despre Selectie, expune o serie de criterii si atrage atentia ca, de fapt, cel mai important criteiru este cel al performantei. Se face remarcata contradictiile in cazul crietriului de Varsta CRONOLOGICA si cea BIOLOGICA (cazul timisoreanului Vasile Costa invitat sa renunte la inot cand avea 15/arata ca un tanar de 12 ani..., cel care peste 3-4 ani adus recordul la 100 Bras sub 70 sec. pregatit fiind de antr. Peter Lovash/Timis). Expresia 'intreceri pe grupe de varsta versus preagtire pe grupe valorice are la baza antrenamentul omogen, unitar si individualizare pentru a nu lucra formal,otova sau la intamplare. |
 |
| Adăugați o legendă:Materialul"Invatarea inotului - parte a unui sistem strategic" |
reprezinta un qwartet de publicatii EFS incepand cu nr 4-7/1978; din primul numar retin remarca, cerinta majora a oricarui antrenor - fa in asa fel incat sa ai in grupe cat mai multi sportivi ! Pentru anul 1978 apreciam ca, anual, baza noastra materiala poate angrena la invatarea inotului cca 400 mii de copii de 7 si 8 ani (200.000 era cumulul ratei de crestere a natalitatii in tara noastra, atunci)
La partea a 2-a se abordeaza problematica Centrelor de Invatare a inotului care trebuie sa rezoneze cu expresia 'multi chemati - putini ramasi'. Pe parcursul unui ciclu de 24 de lectii (zilnice) se descriu principalele seturi de exeritii incepand de la acomodare cu imersia, pana la invatarea coordonarilor globale, la cat mai multe procedee ssportive. Continutul articolului are si o valoare 'sentimentala' ": acordarea Brevetului de inotator (care, la noi, se facea cu prea mare usurinta si 'la repezeala') Evoc un fapt inedit petrecut atunci cand, antrenor consilier al federatiei turce, am fost trimis la Adana; fiind un strain nu am fost pre agreat si 'colegi' care mi-au jucat o festa: au adus la una din lectii, absolventii unui ciclu de invatare a inotului 'a la turka bre'....,, i-au adus si apoi cei '4 musketari' au disparut lasandu-ma pe mine cu 320 de copii ! Era o provocare si am luat-o ca atare - am organizat cat am putut de repede 80 de grupe a cate 4 copii, Fiecare, cand ii venea randul incepea sa inoate (cu pluta) pe culuoarul 1(la dus), apoi continua pe 2(la intors) s.a.m.d. Oganizarea asta a permis ca fiecare cursant sa faca 4 tururi a unui bazin de 50m / 8 culoare= 1600m!!!; la terminarea lectiei 'tribuna' plina si, cred eu, 'complice' la farsa jucata de cei din Adana..., a aplaudat copii si poate si pe mine DAR ma intreb si azi: daca un copil o dadea in bara...., cred ca azi nu mai scriam aceste randuri, doar ca incepatorii absolventi ai cursului STIAU ... f.b. sa inoate si asta deoarece examenul de brevet era facut individual, timp de cca 5 minute si elevul trebuia sa dovedeasca ca stie bine de tot sa inoate
3/ necesiatea ca antrenorul sa explice convingator sarcina antrenamentul + la sfarsit sa faca observatii pertinente despre prestatiile sportivilor (laudativ dar si critic); in cazul lucrului cu incepatorii sunt subliniate fiecare actiune (chiar pe minute si cu explicatii)
 |
| Adăugați o legendă: partea a III-a a articolului dezbate problema delicata a aplicarii unei ' linii metodice' unitare , eficiente si moderne. Acum se reia, insistemt, cerintele regasite in materialele anterioare - ideia multilateralitatii, transferul negativ in cazul invatarii unui singur procedeu (federatia in interzis invatarea inotului doar prin procedeul Bras, mult preferat in epoca si a recomandat schimbarea cu procedeul Craul sau cu aplicarea cerintelor Metodei Concomitente. A fost ca o 'lupra de clasa' intre 'vechi' si 'nou', iar aceasta lupta a avut destule victime... no comment |
 |
| Adăugați o legendă: am scanat suita de 'exercitii scoala'care ar putea orienta metodic initierea... |
 |
| Adăugați o legendă: ultima parte a materialului pu blicat in Rev. EFS 7/1978 aduce in discutie |
necesitatea ca antrenorul sa explice convingator sarcina antrenamentul + la sfarsit sa faca observatii pertinente despre prestatiile sportivilor; in cazul lucrului cu incepatorii sunt subliniate fiecare actiune(chiar pe minute si cu explicatii) fiind redate si planse cu enumerarea greselilor posibile a aparea in diferite momente ale lectiei etc. Din pacate, poate era si firesc, nu prea multi antrenori erau interesati de aceste cerinte punctuale care odata respectate le-ar fi adus mai mult succes. Lumea inotului de atunci era extaziata de inotul american sau cel DDR, rusesc etc. dar nu se prea dedicau unei activitati asa, 'mai nemteste' cu mai multe ordine si disciplina....; ce parere aveti - acum s-a schimbat ceva / Eu afirm ca 's-a schimbat', in bine, azi se lucreaza mai atent si chiar 'mai stiintific'.
Rev EFS nr 1,2,3/1981 = "Nu stie nici sa inoate..., nici sa citeasca " evocari istorice ale inotului in civilizatia antica (pagini din lucrarea Despre inot) :
INOT
- EVOCARE ISTORICA
01. ARHEOLOGIE
Oamenii au practicat înotul din cele
mai vechi timpuri. Urmele acestor activităţi au fost scoase la lumină de
cercetările arheologice întreprinse într-o serie de zone
în
care clima oferea condiţii de practicare a înotului aproape tot anul (*).
Cele
mai vechi reprezentări despre înot sînt desenele rupestre de la Gilf Kebir (Libia) care indică profilul unui
brasist, repetat de 4 ori întocmai ca într-o kinogramă concepută acum cca.
7.000 de ani.(vezi Anexa nr. 14)
În urmă cu aproximativ 5.000 de ani,
hieroglifa care exprima noţiunea de înot reprezenta silueta unui craulist (Carl Diem, "Cultura fizică la
egipteni", Sportverlag Berlin,1932).
Pe zidurile dezgropate ale portului
antic Kadeş (1.300 î.Ch.) sînt
reprezentaţi
ostaşi
hitiţi care se retrăgeau înot peste râul Oronte din calea armatelor egiptene. (ei foloseau ca ajutor tocmai musukurile
(burdufe) în care aveau apa potabilă, necesară în mod curent – dar acum acestea
erau umflate cu aer…)’
În Teba, Luxor ,
Memfis în Egipt au fost decoperite vechi bazine de înot datând din perioada
faraonului Tutmes I, iar printre ruinele palatului de la Nimrud
(Persia ,
ac. Turcia, Malatya
Tot ca vestigii arheologice amintim
de celebrele 'therme' romane (Caracalla,
Diocleţian la Roma şi chiar, foarte probabil, Herculanum pe teritoriul ţării
noastre).
Intrecerile 0limpice moderne,
au atins culmi înalte în ceea ce priveşte manifestarea şi organizarea
fenomenului sportiv.
Ele plasează NATAŢIA pe locul 2 (după Atletism) prin numărul mare de
probe şi participanţi la Înot, Polo, Sărituri, Înot sincron, Înot fond (în unele competiţii separate –înotul
veteranilor ’Masters’), care periodic, la intervale de 4 ani polarizează interesul întregii opinii publice.
(’olimpiada’ reprezenta în antichitate,
un mod de măsurare a timpului pe intervale de 4 ani...),
Inotul, în antichitate, nu a figurat
printre disciplinele de întrecere ale Jocurilor Olimpice (776 î.Ch.- 393 d.Ch)
fenomen care are, ca durată, o perioadă de cca. 1000 de ani şi iată că
întrecerea în spirit de cinste şi onoare(
nunită de noi – sportivă ....), are, în civilizaţia umană o longevitate cum
rar se poate întîlni, olimpiismul are o prezenţă cu care, din păcate, ne-am prea obişnuit şi chiar, uneori, nu-i
mai dăm atenţia cuvenită.
Ciudat este faptul că înotul nu a
fost adoptat de spiritul olimpiismului antic cu toate că regula care obliga
participanţii să se întreacă având un echipament sumar ..., iar fi avantajat,
dar atunci întrecerile aveau cu totul alt scop decât cel obişnuit astăzi –
întrecerile erau cu desăvârşire dedicate lui Zeus, deci izvorau dintr-o
sacralitate greu de înţeles de noi astăzi.
In acelaşi timp înotul, îmbăiatul
era ominiprezent în piscinele special amenajate în palestre şi rămâne un aspect
oarecum frunstrant - dece această formă de întrecere nu şi-a găsit locul
meritat....?
Dacă tradiţia mitică (Cultul închinat lui Zeus..) nu ar fi
ocolit întrecerile de înot, probabil, ingeniozitatea grecilor (vestiţi marinari încă din poemele
homerice..) ar fi dus la amenajarea unui loc prielnic de înot (Olimpia era departe de litoral, dar cele
două răuri, Kladeus şi Alpheios ar fi putu să ofere apa necesară unei asemeni
amenajări dacă anotimul nu era prea secetos…).
Toate aceste considerente, probabil,
au făcut ca la prima ediţie a JO Moderne (1896
– Athena), înotul să fie inclus printre disciplinele preferate ale timpurilor
moderne.
-------------------------------
*[Persia, Egipt, Africa
mediteraneană etc, amintesc de celebra expediţie arheologică a germanului Ernst
Kurtius (1814-1896) care reuşeşte să scoată de sub pământul vechii Elade, în
1873, ruinele Olimpiei – loc sacru unde se desfăşurau ceremonii închinate lui
Zeus… şi de atunci întrecerile olimpice antice A fost elementul care a trezit
interesul multor entuziaşti şi astfel goana după flacăra şi ‘aurul’ olimpic` a
început…]
In respect deplin al spiritului
olimpic (care interzicea prezenţa
femeilor...) însuşi Pierre de Coubertin a fost, o perioadă, vehement
împotriva participării femeilor la aceste întreceri (el a cedat deabea în 1912, la JO Stockholm cînd la întreceri au fost
acceptate şi reprezentantele sexului slab...).
Practicarea înotului este atestată
de numeroase vestigii descoperite de arheologi şi de cărturarii care au putut
descifra cultura antică.
Infine, timpul a trecut iar azi înotul
este la fel de important ca celelalte discipline.
Foto: Pierre de Fredy Baron de Coubertin
(1863-1937), care în
1906, la Bucureşti, a participat la fondarea Asociaţiei sportive de prietenie
România-Franţa, în semn de recunoaştere a activităţii de renaştere a
olimpismului antic avută de predecesorul
său - românul Evanghelie Zappa (cca 1800-1865) un precursor
important al JO moderne; acesta a lăsat averea sa statului român, cu
destinaţia – educaţie şi sport (vezi actualul Complex Olimpic de la Izvorani).
02 Aforisme legate de
practicare înotului
Vom încerca o succintă prezentare a
unor aforisme (alături de un tablou cronologic
interesant-Vezi Anexa nr 14) prin care regăsim referiri directe la înot şi
importanţa acestuia:
- ’nu ştie să înoate, nici să citească’ ... expresie invocată
de Diogene din Laerte (sec III î.Ch.)
într-o lucrarea care evoca viaţa unor celebri înaintaşi, printre care găsim şi
spiritul lui Platon (429-347 î.Ch.) care, în lucrarea ’Despre legi’
punea celebra întrebare: ’Oare pot fi numiţi cu funcţii importante în Cetate
cei care sunt contrariul inteligenţei după cum spune proverbul – nu ştie
nici să înoate, nici să citească.... (în
elina veche – mite nein, mite gramate).
Romanii (despre care se spune că au cucerit Grecia antică pe cale armelor.. iar
apoi Grecii i-au ‘cucerit’ pe Romani, pe calea culturii...) au preluat
aforismul sub forma ’nec natat, nec legit’ (aici cu referire, mai ales, la ştiinţa conducerii), aforism mult
apreciat de urmaşi, deoarece, iată, că peste alţi cca. 1500 de ani..., în plin
elan al cavalerismului medieval german să mai fie folosit, în forma limbii
acelor vremi, expresia :’uf dem rucke, uf dem bucke ....; dar aforismul,
înţelesul lui, a fost folosit, chiar şi în timpurile noastre, ca acţiune
politică în contextul ’Revoluţiei Culturale’ declanşate în China de celebrul
Mao Tze Dun care a dat exemplu personal înotând şi citind concomitent...
evident ‚ ’decalogul revoluţiei’ impus de partidul care-l conducea....,
remarcabil aforism , nu ?!
Iată alte cuvinte celebre:
-
Evrika, Evrika - cuvinte încrustate
în memoria omenirii în atâtea ocazii., au fost rostite într-un context legat
tot de apă, îmbăiere, înot. Mai mult ca sigur ilustrul Arhimede (287-212 î.Ch.)
atunci cînd a intuit relaţia ’greutăţii specifice a corpurilor’ faţă de
unitatea etalon care era APA.., probabil că a fost primul care a înţeles cărui
fapt se datorează posibiltatea unei fiinţe vii de a înota (în apă fiind scufundat corpul pierde o greutate egala cu cea a
volumului de apă dislocuit.)..
-
Festina lente ... (Grabeşte-te încet...) -
expresie atribuită lui Augustus Imperator (63 î.Ch.-14 d.Ch.) de către Suetonius
(69-141 d. Ch.
Este expresia favorită a unui om
politic remarcabil care a schimbat placa turnantă a istoriei Romei antice – a
condus Imperiul Roman de la forma de Republică la cea de Monarhie prin abilitate, realism, luciditate şi
echilibru (schimbare mai rar întâlnită în
Istoria omenirii...!). Cuvintele
acestui mare transformator al timpurilor de mult apuse.., o personalitate a
antichităţii, pot fi apropiate şi practicării înotului; ele pot conduce la
adoptarea unei maniere sportive perfecte de a ne mişca în apă (şi nu numai..) care constă în: urmarirea
cu perseverenţă de către înotător ca rezultatul folosirii celei mai corecte
tehnici să se manifeste evident prin creşterea vitezei... dar cu condiţia de a
folosi în acest scop – a cât mai puţine mişcări, deci cât mai puţin efort!
Contrariul acestei conduite duce
înotătorul, executantul la o perfectă ’ciomăgire’ a apei, la o evoluţie obositoare şi ineficientă, fără
randament ( acest mod de a gândi
reprezintă, de fapt, ’piatra filozofală’ a practicării înotului sportiv
contemporan, vezi Anexa nr.14).
-’In
balneis salus’ / In băi stă sănătatea...! - a fost prilejuit de
activitatea filantropică a generalului Agrippa
(63-12 î.Ch.), foarte bogatul ginere al Impăratului Augustus; el a construit
prima ‚ ’balinea’ pentru săracii Romei (anul 19 î.Ch.), prima dintr-o serie de
alte 16 mici therme.
- epigramistul Marţialis (43-94 d.Ch.) nu a scăpat ocazia de a-l ironiza scurt pe Nero
Imperator (37-69 d. CH.) care a condus despotic imperiul între 54-68 d.Ch.
timp în care, pentru aşi spori popularitatea a construit şi multe therme grandioase – poetul i s-a adresat
linguşitor: ’ce poate fi mai ‘întunecat’
decît Nero (Negru) – ce este mai
luminos ca thermele tale...!
-’Nare
sine cortice’ - Inoată fără papură... – a devenit celebru prin
îndemnul anticilor ca oamenii cinstiţi să trăiască fără pile sau proptele ....;
idem – în scrierile lui Sullularia
apare povaţa: ’la fel cum se leagă băiatul ce învaţă să înoate cu
manunchiuri de papură care-l ajută să plutească.., tot aşa sclavul trebuie
să fie ca o împletitură de papură pentru iubitul său stăpân’.
-’Autorul latin Vegecius (sec.IV d.CH.)
în lucrarea ’Epitoma rei militaris’ face referiri
interesante din care rezultă că la Roma, în apropiere de ’Câmpul lui Marte’
(în vecinătatea Tibrului..) exista un
loc special amenajat pentru învăţarea înotului. Instructorii iniţiau tineretul
roman în arta de a se menţine şi înainta deasupra apei... – cei care făceau
progrese, după cum afirma Horaţius (64-8 î.Ch), primeau un certificat prin care
se atesta că ’nu mai au nevoie de supraveghere pentru a înota’.
- Romanii, vestiţi luptători, au
fost interesaţi aş învăţa şi caii să înoate: în ’Codex Theodosianus (23 Mai 391 d. Ch.
- In acele vremuri, cei care nu
voiau să înveţe înotul erau ironizaţi, nimeni nu scăpa de aceste critici: Caligula (12-41 d.Ch.) a fost criticat,
post-mortem .., de Suetonius (69-141 d. Ch.
- Răspândirea culturii greceşti în
lumea romana s-a remarcat şi în ceea ce priveşte învăţarea înotului; această
sarcină revenea, de regulă, sclavilor capturaţi din Grecia; mulţi dintre ei au
devenit medici, maseuri, maeştri în practicarea exerciţillor fizice iar după
anul 200 d. Ch.
Treptat patricienii Romei încep să prefere
folosirea thermelor proprietate personală .., febra construirii acestor
instituţii a cuprins, curând, întreaga Cetate eternă......
După generalul Agrippa, Commodus Imperator,
Nero, s-au construit o suită de therme, dar primul care începe construirea unor
therme-edificii grandioase a fost Traian
(53-117 d.CH.); el a gândit şi realizat o perfectă funcţionalitate a acestei
adevărate instituţii, care, apoi, va deveni celebră în perioada domniei lui
Caracalla şi Diocleţian.
La începutul sec. IV d. Ch.
Accesul publicului în aceste therme
nu era deloc costisitor, dimineţile erau destinate femeilor, bărbaţii fiind
primiţi numai după orele prânzului până noaptea târziu.
Moda thermelor s-a extins în toate
teritoriile cucerite; este, mai mult ca sigur, că în Dacia Felix, la Herculanum
şi reg. Sarmisegetuzei (azi Geoagiu-băi), unde apa caldă naturală facilita
asemenea amenajări, au exista şi funcţionat aceste vestite therme romane.
Odată cu decăderea Imp. Roman (Odoacru 476, Teodoric 493 d.CH., acesta din
urmă la asediul Romei a tăiat aprovizionare cu apă a Cetăţii Eterne...),
thermele au devenit locuri cu activităţi obscure, imorale şi prin scăderea
rigorilor elementare de igienă, în bazine apăreau epidemii devastatoare.
- In aceste condiţii, în anul 745
Papa Bonifacius al V-lea a dat edictul de interzicere a scăldatului în
locuri publice, măsură aprobată de medici dar nimeni nu şi-a dat seama că
regulile edictului se vor transforma în dogme, care au reuşit să ţină oamenii
departe de apă, de înot încă 1.000 de ani.
 |
| Adăugați o legendă: Anexa nr. 14
EVOCARI CRONOLOGICE ALE PRACTICARII
INOTULUI...
5000
î.Ch. - acum cca. 7 mii de ani, pe stâncile din deşertul libian, la Gilf
Kebir, a fost reprezentat un grup de 4 desene ale unui brasist, desene care
reda deplasarea acestuia din plan depărtat în cel apropiat..., probabil prima
kinogramă a mişcărilor de înot concepută astfel de vre-un ‘monitor’ al
timpului; la ora actualá regiunea este pustie dar în acele vremuri se pare cá
apa, înotul erau prezente intens în viaţa locuitorilor acelei regiuni dacá ne
gândim cá, de exemplu, numai ridicarea unei schele care sá permitá acest act de
creaţie putea reprezenta un efort apreciabil - probabil cá practicarea înotului
era atât de îndrăgită încât necesita asemnea reprezentári grandioase...(recent a fost lansată ideia că acum cca 6
mii de ani, actualul deşert saharian a fost plin de verdeaţă şi deci cu multe
răuri, ape în care înotul putea fi practica în mod firesc….)
3000 î.Ch. - hieroglifa care
deservea noţiunea ' a înota' reprezintá ideograma sugestiv stilizatá a unui
înotátor de 'crawl' în Egiptul antic
1500 î.Ch. - un papirus egiptean
redá kinograma tehnicii de înot bras care nu diferá prea mult de imaginile
acceptate azi...
1300 î.Ch. - la Kadiş/Siria un
bazorelief redá scena retragerii înot pe râul
900 î.Ch. - Licurg, legislatorul
Spartei impune înváţarea înotului la toţi copii care dupá vârsta de 7 ani erau
luaţi spre formare în grija statului
pentru pregátire militará (educaţia spartaná…).
880 î.Ch. - în palatul
800 î.Ch. - în Iliada, Homer
menţioneazá despre nerábdarea lui Protesiloas, un grec care pentru a fi primul
care ajunge în Troia sare în apá şi înoatá cucerind astfel onorurile
comandanţilor; în Odiseea, Ulise este evocat ca fiind aruncat de valuri pe
ţârmul insulei Feacilor descrie cum înota frumoasa Nausica...
500 î.Ch. - doua statuete de bronz
de origine etruscá redau poziţia de elan a unui înotátor înaintea sáriturii în
apă (Muzele din Dresda şi Munchen).
500 î.Ch. - în Athena, aflatá la
apogeul sáu, s-a perfecţionat instituţia gymnasiului/palestre atât de mult
încât în incinta acestora existau şi bazine de înot (lautron) în care atleţii
puteau sá se scalde şi sá înveţe a înota sub supravegherea pedotribilor
calificaţi (monitori).
480 î.Ch. - la asediul Siracuzei,
patria lui Arhimede, athenienii au folosit scufundátori ('oameni broascá')
pentru a se apropia de portul cetáţii (Tucitides).
460 î.Ch. - Herodot evoca fapta de
vitejie a grecului Skylios care a înotat spre corábiile lui Xerxes unde a táiat
odgoanele lásându-le pradá unei furtuni care le-a risipit şi distrus..
429-347 î.Ch. - Platon, celebrul
filozof grec, în scrierea "Despre Legi", condiţiona ocuparea unei
funcţii în administraţia Cetáţii numai dacá solicitatorul ştia sá înoate şi
sá... scrie; atunci când Diogene din Laerţia, Cilicia (sec.III dH) a evocat
vieţile şi doctrinele unor proieminenţi filozofi ai antichitáţii ( 10 lucrári
pástrate integral...) reia ideia lui Platon sub forma unui aforism rámas
celebru 'mite nein, mite gramate'( 'nu ştie sá înoate, nici sá scrie'), preluat
în latiná sub forma 'nec natat, nec legit', aforism ce a pátruns şi în cultura
medievalá cavalereascá sub forma ' uf dem rucke, uf dem bucke..', a devenit
treptat expresia cea mai nimeritá pentru a ilustra ignoranţa şi slaba pregátire
a unui individ care înafara faptului cá nu a înváţat sá înoate (ceea ce este
atât de plácut...) nici nu a înváţat sá
scrie şi sá citeascá, ceea ce este absolut necesar pentru formarea unui
individ.
356 -323 î.Ch. - Alexandru cel Mare
înainte de-al învinge pe Darius cel Tânár (332 îH) era sá se înece în râul
Calycandos (actualul Goksu/’Apa-Curcubeu’ în limba turcá...) la Seleucia de
Isauria (Silifke actual); apoi dupá victorie s-a relatat cum Alexandru înota în
bazinele palatului cucerit de la fostul suveran (Plutarh, 50-125 dH); dupá cca.
1500 de ani...(!) la 1190, în acelaşi loc s-a înecat, de data asta, împáratul
Friderich Barbarossa, probabil cá locul i-a fost evocat fárá a-i fi fost
accentuat pericolul fatidic al legendei antice; odatá cu acest eveniment,
Cruciada 1–a, s-a împotmolit definitiv...
287-212 î.Ch. - Arhimede, ilustru
inventator şi descoperitor a formulat principiul de bazá al
hidrostaticei:" toate corpurile scufundate într-un lichid pierd o greutate
egalá cu greutatea volumului de lichid dislocuit de acel corp...",
principiu mult legat de practicarea înotului (flotabilitate); legenda spune cá
tiranul Siracuzei, Hieron l-a angajat pe Arhimede sá dovedească frauda unui
bijutier care la o coroaná de aur masiv a amestecat prea mult argint...
Arhimede nu a gásit mult timp ráspunsul dar pe când fácea odatá baie, în
ciubárul sáu, a remarcat cá picioarele-i se ridicá spre suprafaţa de parcá n-ar
fi avut greutate şi astfel a înţeles cá
ele sunt mai uşoare faţá de o unitate de referinţá (apa) şi cá acelaşi
raţionament poate sá-l ajute a demonstra frauda bijutierului... copleşit de
neaşteptata descoperire, a ieşit gol-puşcă din cadá şi fugind spre palatul lui
Hieron a strigat celebra exclamaţie "Evrika, Evrika..."(am gásit...)
Grafică copiată de pe un vas aflat
la Muzeul Louvre,
Este ştiut că la întreceri nu
participau decât bărbaţi, îndeobşte goi iar femeile nu aveau acces nici în
tribune, evident. în schimb, la alte forme de întreceri (Jocurile Nemeice,
Istmice ş.a.), aşa cum relata istoricul Pausianus, existau şi întreceri de înot
şi chiar de înot feminin (celebrul istoric nu a făcut nici o referire la
costumul de baie purtat de aceste naiade antice…).
In
Peste aprox. două millienii, poetul
romantic Lord Byron (1810), dorind să atragă atenţia asupra luptei de
independeţă a grecilor cotropiţi de otomani, a traversat înot Dardanelele,
reluând ‘povestea lui Leandru şi Hero’; gestul său a avut un mare răsunet în
opinia publică a vremii şi indirect a făcut o bună propagandă înotului.
Dar moda traversărilor a fost continuată de un
soldat italian (Saletti) din fosta armata lui Napoleon, care după înfrângerea
de la Waterloo (1815) a fost închis pe un doc din portul Dover; acesta a ajuns
înot în Franţa, la Calais, traverâsnd canalul Mânecii şi astfel numele sau a
devenit celebru….Traversarea Dover-Calais, a Dardanelelor (apoi şi a
Bosforului) au devenit întreceri tradiţionale, mai ales în lumea
marathoniştilor nautici….
228 î.Ch. - romanii a fost acceptaţi
ca participanţi la Jocurile Istmice,. fapt ce le deschide acestora accesul spre
cultura eliná; la aceste întreceri , spre deosebire de Jocurile Olimpice, se
organizau şi întreceri de înot (mai ales pentru fete.., femeilor fiindu-le
interzisă participarea la manifestările olimpice); treptat încep sá fie
preluate idei şi concepte ale spiritului elin, aristocraţii romani, adoptând
din instituţia palestrelor de pildá, ideia báilor (thermelor). Dupá cum s-a
remarcat şi cu alte ocazii în istoria omenirii, romanii au cucerit pe greci pe
calea armelor... pentru ca apoi, grecii sá cucereascá lumea romaná pe calea
culturii... şi este nemaipomenit de reconfortant gândul cá şi practicarea
înotului fácea parte din acest arsenal de 'luptá' culturală (vezi Kiriţescu
‘Palestrica’)...
100 î.Ch. - arheologii dezgroapá în
anii 1910-15 ruinele unui bazin cu apá încálzitá situat la
55 -53 î.Ch. - Cezar Imperator,
relateazá în scrierile sale numeroase activitáţi legate de apá şi înot la
triburile germanice:"ei se îmbáiau în apele râurilor chiar şi iarna, noii
náscuţi erau scufundaţi în valurile reci pentru a-i cáli de timpuriu...".
15 d.Ch. - Germanicus, general şi om
politic roman, când a încercat sá construiascá un pod pe râul
33 d.Ch. – Iisus este botezat în
apele Iordanului….
40 d.Ch. - poetul Marcus Aurelius
Merialis descrie într-o odá un grup de balet în apá în timpul domniei lui Caligula (37-41).
98 d.Ch. - Tacitus (55-120 dH) afirmá cá un întreg trib batav
s-a putut retrage din calea romanilor trecând Rhinul înot spre dezolarea
urmăritorilor...
196 d.Ch. - Caracalla, împárat roman
(211-216) a construit una dintre cele mai mari therme (restauratá de Theodoric,
dupá 493), vestigii care mai dáinuie şi astázi la Roma.
300 d.Ch. - Diocleţian, împárat
roman (240-316) a construit un nou edificiu al thermelor care-i poartá numele,
în care se puteau gázdui cca. 1600 de persoane.
450 d.Ch. - numárul thermelor care
funcţionau în Roma era de cca. 850 (edificii publice şi cele private); dupá
476, anul desfiinţárii Imperiului Roman de Apus, întreaga civilizaţie anticá
decade, în ceea ce priveşte înotul şi thermele apar tot mai des nemulţumiri
datorate proastei administrári care ducea la molime pustiitoare şi la
perversitáţi condamnate de noua credinţá, religia creştiná.
730 d.Ch. - în Anglia, la
Beowulf-Epos, cu prilejul comemorárii dispariţiei vestitului conducátor
Beovulf, se organizau anual întreceri printre care si cele de înot - mare fond;
naratorii afirmau cá concurenţii din Brecca şi Beowulf porneau înapoi din
Gotland, înotând 5 zile/5 nopţi, pâná ajungeau în Norvegia la Beowulf şi
respectiv în Finlanda, la Brecca ....
745 d.Ch. - prima interzicere
oficialá a 'scaldei publice' şi implicit a practicárii înotului (Papa Bonifaciu
I).
982 d.Ch. - Otto II, împárat german,
reuşeşte sá scape din încercuirea arabá la Crotona, înotând, împreuná cu al sáu
cal şi întreg echipamentul de cavaler....
cca.1.000 - în Europa nordicá,
vinováţia unei persoane suspectate de acte vrájitoreşti era probatá prin
testarea capacitáţii de a înota: având mâinile şi picioarele legate, victima
era aruncatá în apá..., dacá individul/individa (mai ales), se îneca se
considera cá astfel s-a dovedit vinováţia pentru care şi-a primit binemerita-i
pedeapsá..., invers, dacá reuşea sá scape, cel în cauzá era scos din apá
şi...apoi, ars pe rug... !!!
1190 - Freiderich I Barbarossa
('împáratul paharelor...') s-a înecat atunci când încerca sá treacá înot râul
Calycandos (actualul Goksu/’Apa-Curcubeu’ în limba turcá...) la Seleucia de
Isauria (Silifke actual, Mersin, Turcia); posibil ca el să fi fost tentat să
repete isprăvile lui Alexandru Makedon care cu cca 1500 de ani înaintea sa,
este atestat ca, ar fi reuşit să înoate în acelaşi loc…
cca.1.200 - printre cele 7 virtuţi
cavalereşti, înotul figura pe locul al doilea, dupá cálárie şi înaintea
mânuirii armelor (3),aruncarea pietrei (4), luptele (5), turnirul (6) şi
..galanteria de palat (7).
cca.1.400 - cronicile oficiale
enumerá în Germania numárul de bái publice: Frankfurt 29, Breslau 12, Nurenberg
8 plus cele amenajate pe o serie de corábii dezafectate în diferite porturi (
1452-1512 - Leonardo da Vinci,
proiecteazá, în seria sa de invenţii/inovaţii, primele 'palmare' destinate
sporirii vitezei de înot.
1530 - Ludovic Vives în 'Tradebdis
disciplines' apreciazá înotul ca primejdios şi imoral...
1538 - Nicolaus Wynmann din Ingolstat/Elveţia,
publicá în limba latiná primul manual de înot din lume.."Colymbetes sive
arte natandi".
1555 - celebru pentru noi românii,
Olahus Magnus, în "Istoria de gentium septentrionalium", Roma, dedicá
10 pagini înotului (indicá valoarea înváţării prin imitare, folosirea
materialelor ajutátoare, accentueazá aspectul utilitar şi paramilitar al
deprinderii de a înota...).
1563 - Conciliul Tridentin al
Bisericii Catolice a pus lucrarea lui Wynmann pe lista "librorum
prohibitorum"...
1564 - Francois Rabelais în
'Gargantua et Pantagruel' (cap.'Traite d'education') sub motto-ul 'fá ce-ţi
place'... pledeazá pentru un regim de mişcare armonios în care înotul era
recomandat a fi practicat sub toarte formele, aláturi de vâslit şi conducerea
velelor.
1569 - Hieronimus Mercuriallis în
'Arts Gymnastica’, Veneţia, asociazá la exerciţiile gymnice şi báile, înotul,
masajul ‘care erau vestite încá din antichitate...’
1570 - Roger Acham în "School
Master" recomandá înotul ca un mod de mişcare în aer liber.
1582 - Richard Mulcaster în
"The elementary" pledeazá pentru exerciţii care sá asigur atât
instruirea cât şi educaţia; înotul figura dupá alergári şi sárituri.
1587 - Sir Eduard Digby, Univ.
Cambridge, realizeazá primul manual de înot scris în englezá, lucrarea a fost
utilá cca. 200 de ani fiind la baza sistemul modern de înot promovat de englezi
In sec. XIX
1595 - dr. Thomas Elyot în 'The
castle of health' include înotul în
1603 - se relateazá cá în Japonia
înot este obligatoriu în şcoli.
1668 - Jan Komenski în 'Orbis
pictus' ilustreazá scene cu exerciţii organizate în aer liber, printre care
înotul este redat cu explicaţii sumare; programul unei zile de şcoalá la
Saroş-Pataki era aranjat dupá regula celor '3 x 8' (muncá, somn,
educaţie+igiená).
1688 - John Locke în 'Cugetári
despre educaţie' reafirmá dictonul lui Juvenal "minte sánátoasá în corp
sánátos", înotul fiind preferat medicamentelor, aláturi de alte forme de
mişcare.
1727 - Voltaire, dupá ce a vizitat
Anglia, Londra noteazá admirativ efectele benefice ale mişcárilor, exerciţiilor
în aer liber, practicate de tineretul englez în comparaţie cu cei din Franţa,
fácând aluzii la jocurile olimpice antice; canotajul şi înotul sunt evocate
convingátor.
1760 - la
1762 - J.J.Rousseau (1712-1778)
publicá 'Emile ou de l'education', în partea a II-a recomandá báile reci şi
practicarea înotului ca forme de mişcare menite a oferi copiilor satisfacţiile
gásite de adulţi în practicarea exerciţiilor fizice.în ’Emile – ou l’education’
remarcă că tinerii învaţă să călărească, ceea ce este atât de costisitor dar
foarte puţini învaţă să înoate cu toate ca acest lucru nu-i costă nimic... Ca
şi compatriotul său Montaigne (1533-1592) sau filozoful englez John Locke
(1632.1704), Rouseau încerca să depărteze tineretul de spiritul educaţiei
feudale pentru a-l face să recepteze mai lesne mesajul umaniştilor.
1769 - Benjamin Franklin publicá
'Cum sá devii înotátor îndemânatic în scurt timp' în care apar exerciţii şi
metode de înváţare; autorul foloseşte pentru prima datá expresia 'to crawl' - '
a se târâ' în limba englezá.
1774 - J.B. Basedow în 'Das
Elementarwerk' în patru volume, evocá înotul printre cunoştinţele şi
exerciţiile necesare copiilor, mai ales vara când sunt organizate tabere cu
corturi; aceleaţi îndemnuri sunt susţinute de prof. Bahrdt în lucrarea 'Despre
scopul educaţiei'.
1785 - pastorul C. Salzman
înfiinţeazá la Gotha Institutul de educaţie Philantropinun în care regimul de
viaţá era apropiat de naturá, printre alte exerciţii este enumerat şi înotul
1788-1793 - la Tg.Mureş medicul
Stefan Mateyus, publicá o lucrare în care înotul este regásit pe cuprinsul a 26
de pagini, aláturi de alte exerciţii fizice şi în contextul unor adevárate
forme de antrenament.
1793/94 - Robespiere şi Saint-Just
militanţi ai Revoluţiei Franceze au prezentat Convenţiunii planul de
reorganizare a înváţámântului naţional în care copii între 5-10 ani era vizaţi
cá 'trebuie sá înveţe sá citeascá, sá scrie şi sá înoate'; în acelaşi spirit
i-a fost prezentat lui Napoleon planul de reorganizare a educaţiei tineretului
dar vizând mai ales pregátirea militará (raportor Lexcanal).
1797 - Oronzio di Bernardi publicá
'Concepţia completá a înváţării înotului bazatá pe studii asupra greutáţii
specifice a corpului omenesc' în care se pledeazá pentru înváţrea naturalá,
fárá ajutorul unor materiale etc.
1798 - GutsMuths editeazá 'Cárticica
despre arta înotului pentru salvare' în care pleadeazá pentru folosirea
materialelor ajutátoare la înváţarea înotului şi, mai ales, în salvarea de la
înec, materiale care-i pot permite unui instructor lucrul concomient cu mai
mulţi elevi; In 'Gymnastik fur Jugend' (cap.III) se ocupá pe larg de scalda în
apá rece şi cálirea organismului.
O gravură din epocă care arată cum
era echipat un instructor de înot; ‘băţul’ este deci un accesoriu tradiţional,
el mai este folosit şi astăzi, cu success – şi eu îl folosesc şi mulţi râd sau
devin ironici dar cu ‘el’ (exact ca un creion aparte..) corectez cu success
multe din greşelile fiecărui începător. Bine înţeles că niciodată destinaţia
acestuia nu este schimbată…
Gravură
din perioada abordării înotului de catre părintele sistemului de e.f.s. din
Johann Christoph Friederich Guts
Muts (9 Aug 1759 – 21 Mai 1839) părintele gimnasticii germane, adică a
sistemului efs în care a fost înglobată şi practicarea înotului, numit de
contemporani ‘părintele gimnasticii naţionale’.
- Anton Vieth în 'Incercare de
enciplopedie a exerciţiilor fizice' face o clasificare a acestora în '
exerciţii pasive'/'active' iar înotul este descris într-o manierá acceptabilá
şi astázi.
1800 - la
1810 - la 3 mai, Lord Byron
traverseazá Helespontul/Dardanele pornind de la Abydos spre Lampsakos (cca. 2,7
km), în semn de prietenie cu cauza populaţiei greceşti încá sub ocupaţie
otomaná, acţiunea a avut un efect de mare popularitate a practicárii înotului
chiar dacá celebrul poet nu s-a mai înapoiat vreo-datá la Londra, rámânând
definitiv în Grecia.
- în Japonia sunt organizate mari
competiţii/ festival de înot care durau câteva zile, la concursuri participau,
mai ales elevii.
1815 - prizonier dupá bátália de la
Waterlo, italianul Jan Marie Saletti evadeazá de pe docurile portului
1817 - gen.prusac Ernest von Pfuel
publicá 'Despre înot', manual destinat înváţrii 'pe uscat' a înotului de cátre
soldaţi sub supravegherea unor instructori puţin calificaţi pentru aceastá
activitate şi în sáli dotate cu aparaturá specialá.
1818 - la
1819 - Franciscus Nactegall reuşeşte
în Danemarka sá introducá obligativitatea exerciţiilor de înot în cadrul
instrucţiei militare (ceea ce noi nu putem face azi !).
1820 - la Londra sunt organizate
anual curse de înot pe Tamisa de cátre studenţii de la
1828 - este deschis primul bazin
acoperit de înot (!) la Londra, apoi peste alţi 10 ani erau 8 asemenea bazine
în care se desfáşurau şi concursuri profesioniste.
1835 – Bucureşti Inaugurarea Şcolii de înotat din mahalaua
Izvorului
1837 -ia fiinţá prima asociaţie de înot, la Londra având ca fondator pe John Strachan.
1844 - dr. Pavel Vasici tipáreşte la
1845 (30 Aprilie) –apare manualul Maestrul de înot arădean
-In anii 1850…, parizianul
Chevalier, probabil copiindu-l pe
generalul prusac Pfuel (1817, care-şi iniţia soldaţii pe uscat…) a
instalat pe malul Senei un carusel menit a simula mişcările de înot bras pe
uscat; este perfect adevărat că ‘învăţarea’ începe pe uscat dar apoi ea trebuie
să continue în apă, altfel nu se poate.., dar cum în armată ‘totul’ este
posibil …. – înotul era însuşit doar pe uscat.
1846 - în februarie la
1873 - John Trudjon, la Londra,
demonstreazá public noua sa tehnicá care-i va purta numele.
- cpt. Matthew Webbs traverseazá
pentru prima datá Canalul Mânecii, de la Dover la
1874 - la Londra ia fiinţá prima
federaţie de înot din lume - cea englezeascá prin reunificarea asociaţiilor din
acest oraş.
1882 – apare ‘Scoala de patinat şi
înotatu’, traducere lui Gh.Moceanu după Michael Closs.
1890 - la Bucureşti se deschide
strandul 'Tir' lângá Podul Mogoşoaiei, avea un bazin de 33,3 m cu 6 culoare,
relatare a Dlui.Ing Dinu Rădulescu, fost înotător al anilor 1950.
1893 - prima demonstraţie cu tehnica
crawl este realizatá de Alik Wickham,
Australia, care la 12 ani a realizat 44 sec pe 66,6 m în piscina Bronte,
Sydney; el afirma cá tehnica a înváţat-o de la báştinaşii ins. Rubiana/arh.
Solomon, antrenorul G.Farmer este cel care a denumit noua coordonare botezând-o
'crawl'...
1896 - primele întreceri olimpice de
înot s-au desfáşurat în golful Zea, la Pireu în Grecia, eroul lor fiind arhitectul
maghiar Alfred Hajos Gutman,( Bazinul din Ins.Margareta/Budapesta a fost
modernizat de acesta şi-i poartă numele)
1898 - la Galaţi, Liceul V.Alexandri
este dotat cu primul bazin acoperit de 20 yd. din România ( din 1929, tot la
Galaţi, municipalitatea mai construieşte încá unul dar de 25 m., la Baia
Comunală, bazinul funcţionează şi azi....).
- în aceiaşi perioadă şi la
|
 |
| Adăugați o legendă:Art. "O noua metoda de invatare in sprijinul celor care nu stiu inca sa inoate', se refera la folosirea unor plutitoare atasate la mijlocul corpului, cu rolul de a asigura o mai buna plutire a incepatorului. Ideia profine dintr-o grafica antica in care soldatii erau infatisati ca se folosesc de niste burdufe (musukuri) pentru a trece un rau etc. Asemenea accesorii au fost folosite de mult timp in practicarea inotului; amintesc pe prof. Alex. Szatmari (CSS2 Buc.) care rasucea pe trunchiul copilului un camera de bicicleta, care in mod cert nu permitea scufundarea dar si miscarile predate nu putea fi decat cele de Bras (motiv pt care federatia a interzis folosirea Brasului ca prim procedeu de invatare a inotului..., si azi stau si ma gandesc daca a fost bine sau nu...?) In aceia ani, la Fabrica de jucarii Aradeanca cei de la rugby au reusit sa promoveze un articol sportiv, o minge de rugby din plastic; ele nu prea erau cerute de copii si zaceau prin magazine - eu am cumparata cca 20 de buc., le-am pus, la fiecare 2 lastice din cauciun provenite din vechi camere auto uzate si cu un cordon de la halat, le prindeam pe mijlocul copilului, acesta avand astfel asigurata cea mai buna pozitie de plutire. Azi aceste accesorii sunt pe toate drumurile.... dar 'atunci' era o rezolvare buna a cerintei ca invatarea sa se produca in conditiile cele mai apropiate de tehnica corecta de inot (pozitia intinsa a corpului). Ca 'pedeapsa' cei de la Centrul de Cercetari mi-au inmanat un Brevet de Inovator arae 'sta' cuminte intr-o mapa prin casa, in amintirea zilelor trecute....  |
 |
| Adăugați o legendă: Manualul metodic: INOT,editat in aceasta colectie alaturi de alte manuale de la alte discipline, A fost o solicitare a Ed. Sport-Turism iar mie nici nu-mi trecea prin minte ca as putea scrie asa ceva...; adevarul ca, pan'la urma..., am scris-o de 2-3 ori, de fiecare data mi se reprosa abordarea prea legata de 'praftica'..., pe cand cei de acolo doreau 'science' la cel mai inalt nivel. Redactorul lucrarii era fosta gimnasta Ivan Milica, pusa la punct cu terminologia din gimnastica citire..., si care nu te 'ierta', treptat intreaga redactie 'sarea' a ma ajuta si imi ofereau toate lucrarile de inot primite, la scimb, cu alte edituri, mai ales din tarile socialiste. Din 1980 pot spune ca am facut din nou institutul dar tot nu m-a lasat l-am i-am chemat si pe Alex Schmaltzer, Mihai Cerchez, dr. Katy Orosz si , mai ales dr. Ioan Dragan (vai, l-am uitat pe dr. Belea Octavian, cel care 'repara' otitele inotatorilor nostri (Sp. Coltea) si mentorul meu din ICF Conf. Dr. Mihai Epuran, secondat de medicul Mircea Razus, un entuziat al nouatatilor in sport...). Grafician a ales un fost elev Ionut Setran...., fiul unui prof. renumit de la Bellearte, Buc. (a ajuns apoi, seful colectivului de 'disign' la Ferarry, Italia...., foc de talentat); deoarece eu eram tare exigent, Ionut mi-a propus ca eu si chiar fiica-mea sa pozam foto si el apoi sa faca dupa aceste fotografii grafica cartii..., si asa a fost. Povestea cartii se incheie cu parte de 'tehnoredactare'... aici trebuia sa intervina creator un talentat om de carte Mihai Cargiog, nimeni altul, cel care dupa '89, a preluat nu stiu ce mare ziar fost comunist si in scurt timp daca vroia-i sa mergi la el, secretarele te chinuiau 2-3 saptamani pana sa se rezolve audienta, drept pt care nici n-am mai cerut-o, il doream ca sponosr...; tehnoredactarea odata gatata cu o sticla de wiscky de buna calitate, cartea a intrat in tipografie cu un tiraj de 5.000 de ex., (cele 30 primite ca drept de autor, le-am dat federatiei si asa ele au ajunns la antrenori; ciudat, dupa f.m. ani, un simpatizant antrenor de la bazinul Tenisclub, imi face cadou un exemplar nou nout..., altele cat am cautat de mult, n-am mai gasit/ recent, in Mai 2016, am mai gasit unul, la Bacau, fam Calapod). Manualul de inot...., m-a facut antrenor federal ! Postul era neocupat de cca 3 luni, prin retragerea lui T. Munteanu, eu as fi dorit sa acced acolo dar stiam ce 'origine sociala ' am... dar, pt. ca exista un D-zeu, care-i ajuta pe cei neputinciosi...., in toamna lui '82, a venit in vizita oficiala la noi Pres. Com. Olimpic Turk dl.Suat Erller (fost inotator in tinerete si omniprezent pe banca mea de antrenor atunci cand lucram la Istanbul...). Procolul vizitei includea 2 momente in care eu si sotia il intampinam la Gara de Nord (cred ca in jurul meu erau 10 securisti..) si o intalnire de lucru cu Pres. COR Gen Ion Dragnea, eu fiind aolo fie ca 'ospete al ospetelui'..., fie ca translator ad-hoc. In discutie a intervenit o pauza si atunci, fara ezitare, i-am propus lui Suat Erller sa ma recomande pentru postul de antrenor federal...; generalul s-a uitat 'complice' la mine, semn ca a inteles miscarea, i-a promis lui Suat ca va incerca (nu stia ca postul este vacant...) si dupa cateva zile ma trezesc chemat la Et. I si intrebat daca accept postul (la et. I m-o condus, prof. Vangheliei Chiose, instructor la federatiile cu sporturi individuale, el mi-a dat curaj sa intru si sa spun 'da' ca la casatorie... Dupa acest moment am mers la "Cadre', mi s-o dat o fisa in care trebuie sa scriu datele personale (birocratic...) dar la sfarsit avea o rubrica ("daca aveti ceva de completat') pe care, naivul de mine am completat-o si asa mi-am semnat 'sentinta la moarte': mi-am preezentat originea, faptul ca nu-s membru PCR etc. si dupa cca 2 zile, am inceput a simti, ca nu sunt ocolo dorit; acest continuu 'pleaca' il dirija noul Secretar al federatiei si eu luptan ca la Marasesti sa ma apar. Inchei: dupa cca 2 ani, se convoaca un Birou executiv al CNEFS, erau acolo cca 20 de persoane, majoriatea cu functii mari + eu si secretarul. S-a citit un raport in care mi se imputa ca 'nu-mi rezolv sarcinile de serviciu' si era dat exemplu ca la acea data trebuia sa fie gata cca 25.000 de ex. din Ghidul FRN de Invatare a inotului. Eu ma ingalbenisem, langa mine statea Nicu Alexe, m-am uitat in ochii lui si am vazut un prieten si asa l-am intrebat:"daca merg in biroul federatiei si aduc acest Ghid gata tiparit, e bine ?" Mi-a facut semn afirtmativ, m-am dus, am adus un pachet cu 25 de exmplare, si in timpul sedintei la feicare particiapnt am oferit un exemplar....; cand s-a realizat ca acuza nu era fondata, Gen. Dragnea, s-a ridicat, in inchis sedinta si l-a rugat pe secretar sa astepte....; ce-or fi vorbit..., nu stiu dar stiu ca am reusit sa mai fie antrenor federal inca 2 ani... Culmea ridichii: atunci cand, ca in filme, mi-am strans lucrurile din birou si am plecat pe jos spre casa ( era o zapada ac vremuri bune, strazile erau pustii; din urma l-am ajuns pe cine credeti - pe Gen Dragnea:" gata ai terminat' (semn ca era la curent cu toate), 'mergi linistit spre casa, astia nu au stiut sa te foloseasca' si ca in filmele lui Betoluci, tocmai atunci, in Piata Victoriei, si-a facut aparitia coloana oficiala la lui 'seful cel mare'.. (hihuhoha) in asemenea ocazii fiecare simte nevoia sa caute motive de alinare - al meu a fost unul singur: 'pe vremea mea Romania a semnat singurul ei record mondial de inot (Tamara Costache, CM, Madrid 1986, 50m liber = 0,25,28) Asta o fost povestea Manualului metodic.... |
 |
| Adăugați o legendă: am dorit, mereu, sa reusesc a crea un sistem care sa evite fortarea incepatorilor stiind ca organismul tanar are o mare capacitate de adaptare si ea este pe masura 'fortelor' copilului si adaptarea nu poate fi extrapolata la viata unui adult..... Cu acest gand am accptat sa devin antrenor federal, cu toate ac deja bunul meu apropiat, raposatul Rica Urmuzescu, m-o sfatuit sa nu 'calc' pe urmele lui... La o prima sedinta de Colegiu de antrenori, am simtit ca nu sunt singurul care doreste inovarea , primenirea sistemului 'age groups' 'importat' ad-literam din State (acolo, in California de fapt, a ajuns adus de antr. australianca Beth Kaufman, care asa lucra cu copii australieni; americanii au adoptat repede sistemul care aducea multi, f. multi copii la bazinele unde straluceau medaliile - deci sistemul 'age groups' este eficient in cazul angrenarii a unor masse mari de copii si tocmai acest lucru a fost ignorat la noi (avand multi solicitanti, nu era atat de important sa numeri 'pierderile'). In acea sedinta doi antrenori cu nume sonore ( Hanzi Schuster si Toth Pal Iosif...) au pledat pt renuntarea la 'campionate nationale pentru copii/ cu acordare de titlu+tricolu de campion... (bietul Hanzi bacsi chiar a propus un fel de concurs de frumusete-tehnica pentru cei aflati inaintea varstei de 11 ani) Sedinta s-o terminat in 'coada de peste' si toti au plecat asaca asa cum au venit.... Mie nu mi-a convenit deloc, era prima data cand simteam ca fara a 'prelucra' pe nimeni, se pune problema fortarii; am ajuns acasa si am ljuat la 'disecat' inotul, parca nu as fi fost cunoscator al acestui mod de a te misca. Mi-am pus intrebaera :"din ce este formata, in fond, o 'performanta'.... si asa a aparut 'distanta', 'timpul cronometrat', 'clasamanetul' si, dece nu' valoare in punctaj FINA a performantei ( adica - copiat din lucrarea Despre inot, 2007, M.Olaru:"02. EVALUAREA PERFORMANTELOR CU AJUTORUL TABELEI INTERNATIONALE DE PUNCTAJ
Federaţia internaţională guvernează
toate activităţile legate de practicarea nataţiei.
Printre acestea, Înotul sportiv, are
un număr suficient de mare de practicanţi (pozaţi
pe sexe, grupe de vârstă, forme de întreceri, probe de înot-bazin 25m sau 50m
etc.) fiecare participant putând deveni campion, putând reuşi o performanţă
oarecare (un record), care se cere a
fi, într-un sfârşit, departajată de prestaţiile altora, din cu totul alte probe
de concurs etc.
In cazul probelor de concurs
desfăşurate în bazine (de 25 sau 50 m +
separat pentru probele feminine şi cele masculine) între căştigători, mai
ales, se simte nevoia de a face această departajare; astfel se va putea afirma
cert, obiectiv că recordul, performaţa, de ex., la 50 m bras este mai valoroasă
decât cea de la 1500m liber samd.
In acest sens sunt interesate
diferite medii de publicitate, de presă, organizatori care atribuie un premiu
substanţial pentru cea mai bună performanţă etc.
Intocmirea tabelei internaţionale de
punctaj, care permite departajarea acestor performanţe se bazează pe o formula
matematica simplă :
P. = 1000 – (B. / T. )3
în care P. reprezintă punctajul care
urmează a fi calculat extrăgându-se din constanta 1000 produsul rezultat din împărţirea bazei (B), adică timpul
standard afişat de FINA , periodic, în urma calculării mediilor primilor 10
performanţe ( pe o perioadă imediat
anterioară să zicem un ciclu olimpic, sau ultimele două campionate mondiale...)
– deci împărţirea valorii B. la valoare timpului realizat de sportivul
respectiv T; împărţirea este precedată de transformarea timpului realizat de sportiv (T) şi timpului standard (B) oficializat de FINA, în
secunde iar rezultatul împărţirii se ridică la cub şi această ultimă
valoare se scade din constanta 1000 …..
Deoarece aceste tabele cuprind o
sumedenie de cifre valorice (pentru
fiecare performaţă posibilă...) şi deci valori care nu se pot calcula cu
mare uşurinţă ..., FINA emite, spre
consultare, periodic , pe portalul ttp://www.fina.org, aceste valori oficiale, deci la dispoziţia
oricărui utilizator de internet – vezi FINA POINT SCORING,
astfel orice dispută sau ierarhizare între sportivi este arbitrată cu obiectivitate şi cu ‘faire-play’.)
Am stat si am ales, am gandit si am fost bine inspirat...:'care sunt cele mai importante 'variabile' din ecuatia 'performanta', raspunsul a venit de la sine : Timpul, Tempo , adica, numarul de miscari (care poate defini randamentul actiunii...) si o valoare constanta (initial, am ales cifra 100, in mod aleator..., apoi am ajuns, dupa ceva vreme de confruntari..., la calcularea "Indicelui Personal de Alunecare, a fiecaruia care inoata (IPA).
Deci daca nu vroiam sa 'fac o revolutie intr-un pahar de apa'..., trebuia sa pot calcula Eficienta, personala, a fiecarui inotator in parte..., iar cifra obtinuta (matematic, mental si deci simplu...) sa ma poata ajuta a departaja, fara greseala, valoare concurentilor, a celor inca ne-nominalizati in loturi etc (chiar si a celor 'masters', care nu mai aspirau la titluri olimpice dar le-ar fi parut bine sa 'stie' ce valoare avea 'performanta' lor, cu ocazia diferitelor intreceri (pe ani de varsta, mai ales ca in fiecare grupa puteau aparea biotipuri 'tarzii mult prea robuste... etc.)
Neavaand ocazia de a mai relua o asemenea sedinta, am publicat acest subiect in Rev. EFS (nr.3/1983) si am inceput a aduna argumente admisibile pt a lansa acest nou mod de a concepe prestatia, performanta.
Am inceput cu titlul, daca il formulam in engleza rezulta abrevierea BEST ("the Biomechanical Efficiency Swimming Test")..., 'suna' bine mai ales ca intuiam ca acest subiect, aceasta abordare nu a mai existat in istoria inotului, a cartilor de inot din care as fi putut copia, etc.
Apoi a aparut un adevarat 'obstacol' -"cine sa numele miscarile (bratelor) si sa ramana obiectiv (?)"
Recunosc ca la acest impediment nu m-am ganditi si organizarea a uor echipe duble de arbitri, insemna si mari cheltuieli bugetare...; in aceste conditii, am ramas la stadiul de 'noutate' si de concept teoretic de a evalua eficienta la inot....( la o Conf. a Centrului de Cercetari, am expus subiectul care aramas doar ca un punct al dezbaterilor din ordinea de zi.... Anii treceau, cu toate ca Laura Ghilik (metodistul lotului olimpic), Aurel Urmuzescu (ajuns cercetator principal la CDEFS) si alti colegi, sustineau conceptul..., il sustineau dar stiau ca nu se poate aplica din motive obiective. A urmat o campanie de emailuri trimise la firmele cunoscute a fi producatoare de accesorii sportive (Omega, Finis, Polar / Polar imi facuse cadou un ceas de mana cu brasarda toracala care imi spunea cam tot ds, efortul depus (FC, Cons.O2, Cons. caloric, si acces la un motor care iti calcula si aprecia efortul, ei doreau sa ma faca dealerul lor in Romania, n-o fost sa fie, altii, cu bani, mi-au luat-o inainte dar tot nu au reusit mare lucru/ ceasul costa in Ungaria 100 de euro si ai nostri voia dublu... s-o ales prafu de asa dealeri bolnavi de profit). In stradniile mele de a informa lunea mare...., am gresit sa-i scriu si Pres, Istorilor Sportivi, care era franbecz, din Lyon (Therry si nu stiu cum...); ala m-a luat direct la misto si mi-a scris: "intradevar, istoria (adica ceva peste cateva sute de ani) va confirma zisele tale, dar mai e pana atunci" (retineti acest speach ca va veni o vreme cand o sa radeti....)
In asa conditii, m-am strofocat si i-am mai adus lui BEST-ul asta ceva noutati, adica am dibuit pana la urma care ar putea fi 'constanta' din care sa se scada relatia "Timp+Tempo"... si asa a aparut IPA / Indicele Personal de Alunecare (fiecare om sau ambarcatiune in apa poate avea un coeficient al acestui indice, f.imp., mai ales la constructia navelor pt a putea estima consumul de carburant sau randamentul, eficienta carenei..etc.) In toamna lui 1999, la o Expunere de proiecte am reusit sa prezint Conceptul BEST- IPA, in varianta finala, optima si de nereevaluat... dar totusi, nu aveam accesoriul care ar fi putut numara vaslirile. Asa se face ca an luat contact cu mai marii americani - unul singur mi-a raspuns si era evident dece (Emmet Hines/H2Ouston..., avea si el publicata acelas rationamet, in 1995, intr-o lucrare redutabila (conceptul sau se numea 'Golf-Swim= si te ducea la ideia de a inota bine cu cat mai putine vasliri, aidoma cu regulile din aristocratul Golf). Emmet a fost realmente surprins ca 'unul' din Europa se incumeta la asa ceva, m-a luat la mishto pana i-am trimis originalele publicatiei din 1983, adica cu cca 10-12 ani inainte de publicatia sa, nu s-a lasat impresionat (mereu imi reprosa 'calculul' empiric si se lauga cu logaritmii sai / pai 'astia' erau afisati pe un perete si sportivul care dorea as verifica Eficienta, o facea iesind din apa..., la varianta mea calculul era mai simplu, mental: stia-i IPA-ul (care se schimba minimum odata pe an) ..., din el scadeau Timpul realizat, adunat cu Numarul de brate (Tempo-ul) si rezultatul iti datea o cifra a valorii Eficientii de inot...., dar atat Emmet cat si eu aveam aceiasi meteahna - nu aveam un accesoriu electronic si obiecitv care sa numere vaslirile. Anii treceau si 'conceptul' se scufunda uitare..., cand deodata, fidelul meu ajutor, ing. electronist Radu Balaban/Baia Sprie.... imi da linkul unui ceas care facea asta; era in 2009 si instantaneu am cumparat ceasul. Chinurile mele luau sfarsit..., teoretic, deaorece Pool Mate/ Swimnovate din UK (autorii Lisa Irlam si sotul ei..., care au investiti ceva bani in a realiza produsul erau interesati doar a realiza un fel de 'pedometru' care numara, la nesfarsit Tempoul, ori noi doream ca la fiecare repetare sa pot porni/opri numaratoarea + daca se putea sa adune si alte date/ cu toate aluziile, insistentele, PoolMate a ramas bun deocamdara doar pentru triathlonisti sau maratonisti, nu pentru inotul-bazin..., INCA, mai asteptam.. acum veti rade; in campania Lisei de promovare a ceasului... cine a fost ales sa-l prezinte cu aplomb publicului... cine "? nimeni altul decat dl. Therry... din Lyon, cred ca va inchipuiti cum l-am felicitat si cred ca s-o simitit ca a disparut din postura de dealer. uf, francezii nostri dragi, promotorii culturii si educatiei mondiale....)
In concluzie, BEST-ul inca 'pluteste'; ceasul care-l asteptam este la orizont !!!
(extrase din lucrarea Despre inot: 03 Competiţiile BEST
Sunt concursuri în
care alături de performaţa în sine se face şi o estimare matematică asupra
corectitudinii mişcărilor folosite. Deci - Matematica = Obiectivitate
Este vorba
de:
A - o
forma obuşnuită a intrecerii sportive clasice (asa cum este ea practicata din
totdeauna) – având scopul major -
înaintarea în viteză maximă;
B – cu
condiţia expresă adoptată de sportivi – cea de folosire a cât mai puţinor
mişcări de vâslire cu braţele = eficienţă
maximă !
C -
regim de mişcare care conduce, obligă executantul sa foloseasca cele mai
corecte mişcări de inaintare prin apa;
Aprecierea
acestei prestaţii este facută cu mijloace obiective, strict-matematice, în
condiţiile induse de folosirea formulei BEST (the Biomechanical Efficiency Swimming Test) raportată la o altă
1. ‘B.E.S.T.’ – reprezinta acronimul unei formule matematice (concepută
de autorul acestei lucrări – M. Olaru) , extrem de simplă, după care se poate
calcula eficienţa, măiestria atinsă de un înotător la un moment dat.
Formula cu un calcul, rapid / mental al punctajului
realizat de un concurent, punctaj care poate permite, ulterior, alcatuirea unui
clasament obiectiv, oficial
Formula BEST
se poate calcula astfel – dintr-o valoare
adică :
BEST
=
[ K. + IPA] – [ Nr. sec. + Nr. vâsliri ] = …puncte;
de
exemplu, sportivul …...…. va avea : BEST
=
[100
+ 150] – [ 40 sec+ 50 cicluri ] = 160 pct;
Un
alt sportiv …………………va avea : BEST =
[100
+135] – [ 42 sec + 55 cicluri] = 138 pct…..
2. IPA poate fi asemuit unui card , are valoare fixă, stabilă,
constantă mai mult timp, (ea este
verificată anual - until 31 Dec.) şi este simplu, usor de calculat astfel:
în condiţii terestre, concurentul este invitat să simuleze pe uscat, în plan
perfect orizontal, poziţia cu corpul culcat-întins, similară cu plutirea
ventrală (pe piept), mobilizând
braţele si picioarele (şpiţul) în întindere maximă – se măsoară valoarea
acestei pozitii exprimată în centimetri (L.),
la aceasta valoare se va adauga aceiaşi constantă K. = 100; din adunarea lor , suma acestor valori urmează a se
scădea suma numerică dată de Circumferinţa
sub-axilară (C.)
(în expiraţie profundă,
exprimată în centimetri)
+
Greutatea corporală exprimată in Kgr. (G.)
adică :
IPA = [ L. + K. ] – [ C. + G. ]
= …. puncte,
de
ex.: IPA = [214 + 100] – [80+70],
adica - 164
puncte IPA.
Conceptul
BEST are la origini înţelesul
aforismului ‘Festina Lente’.
Celebrul aforism poate avea, in cazul inotului, o aplicare semnificativă - ‘inoată cu cea mai mare viteză –
folosind cele mai puţine mişcări’ = eficienţă, randament max.
Acest
regim solicită înotătorului efectuarea celor mai corecte mişcări de înot, când
tehnica este deficitară numărul de mişcări va creşte şi deci valoarea
prestaţiei BEST va scădea !
. In
acest fel se poate obţine un randament de mişcare ridicat. In fond evoluţia sa
reprezintă un amestec inedit între ‘performanţă’ (viteza pe 50m) si ‘măiestrie’
- tehnica cea mai corectă (la un moment
dat).
A
performa pe distanţa de 50m nu este un lucru prea complicat dar a avea tehnica
cea mai corectă reprezinta deja o încercare directă de a obţine perfecţiunea.
Acest
climat poate conduce orientarea înotătorului, către un posibil ‘concurs de
frumuseţe’ la înot - conceput altfel
decât performanţa clasică, strictă, realizată indiferent cum.. (vezi apelarea la mijloace nepermise,
doping…!).
Nota
de subiectivism, inerent oricarui concurs ‘de frumuseţe’ , poate căpăta un
spirit autentic de faire-play prin organizarea seriilor de concurs in mod
perfect egal folosind valorile sensibil egale ale indicelui IPA..
Aceasta
egalitate va putea fi apreciată matematic folosind criteriul IPA (adica o valoare personală,
DECI :
acest nou concept (autentic românesc…!) ar putea face
parte, în viitor, printr-o promovare oficială, din activitatea de înot sportiv
al federaţiei noastre şi chiar al FINA - Age groups Sistem, Masters events …(vezi
Anexa nr. 9 )
In incheiere: sa stiti ca nu degeaba am scris atat de mult si probabil incalcit.... eu am reusit sa folosesc Conceptul BEST, asa cum se merita !!! UNDE - in Turcia, la HSSK, un klub dintr-o insula din M. Marmara. Echipa preluata in 1992, era exact pe penultimul loc din clasamentul copiilor sub 11 ani... dupa o vara, la noile campionate, a ajuns pe locul 2 (pe locul 1 era o echipa din Izmir formata din copii functionarilor de la Consulatul USA !!!).
Echipa HSSK facea saptamanal, un concurs BEST iar bratele erau numarate de parinti, deveniti arbitri..., dupa fiecare concurs se ofereau niste premii care in alte conditii nici nu erau luate in seama (Koka Kola, Pepsi kola etc/ cred ca unii dintre ei si astazi mai au acasa aceste trofee...)
In felul acesta eu am realizat ceea ce nu ma ducea capul, teoretic: anume ca - aplicand aceste cerinte 'de a inota bine cu cat mai putine miscari'.... ducea la PERFECTIONAREA TEHNICII si nu la recorduri nationale sau mondiale.
Asa ca la incheiere spun - indiferent cum aplicati cerinta 'grabeste-te incet' sa stiti ca dupa un timp foloasele se vor vedea in tehnica si evident in performante.
|
 |
| Adăugați o legendă:In 1983, am facut o deplasare la rusi; practic era
un cantonament pentru brasisti, de cca 2 saptamani, la Baza olimpica de la Tahkadzor(2000m)/Armenia,
invitati fiind toti ‘’çolegii’ din tarile socialiste. M-am dus cu o mare
curiozitate dar asteptarile au fost depasite… Antrenamentul, in bazin
descoperit (si iarna…) era cel obisnuit.., doar ca, rand pe rand, fiecare
delegatie experimenta niste inregistrari la un Complex de aparatura video si
electronica care - in final iti ‘spunea’ toate
greselile de tehnica a inotatorului. Inventatorul era un oarecare Kaizeroff…, iar ansamblul sau era format dintr-un carucior , care se deplasa odata cu inotatorul, triptic pe care erau montate 3 camere video (una subacvatica) iar inotatorul era dotat cu un ‘mini-sonar’(asa ca la submarine, ca principiu…) care trasmitea tripticului toate curbele de miscare sub forma unui graphic care apoi era interpretat (toate miscarile care depaseau linia dorita de inaintare/ linia cat mai dreapta, apareau si indicau greseala de miscare etc.)
In decursul cantoanmentului, care era organizat
exceptional…, a avut loc si o sedinta metodica; rusi asteptau intrebari de la
delegatii; noi romanii fiind ultimii la
alphabet, am avut sansa de a simtit pulsul intrebarilor/raspunsurilor (regret
s-o spun dar erau puerile, de gradinitza); cand mi-a venit randul intrebarea mea
a fost asta:”poate delegatia noastra sa obtina zonarea efortului la lotul
olimpic sovietic ?”… A urmat un mement de suspans, o pauza si conducatorul sedintei
marele cercetator si publicist, recunoscut pe plan mondial etc Ansaliamov, a
chemat toti traducatorii rusi la el ia dupa ½ min a dat raspunnsul:”desigur, cu
mare placere dar nu putem acum ca este un volum mare de lucrari si maine il
veti primi”’. Si asa a fost, rusii s-au tinut de cuvant iar in discutii au
aparut si alte comentarii, intrebari; ei afirmau ca Zonarea efortului au primit-o, ca
ideie, de la cei din canotaj care chiar le-a atras atentia ca au preluat-o de
la canatorii romani…., suspans.
Am explicat ca si noi (adica doar eu…la inot
am incercat acelas lucru, fara success inca...(insuccesul era de ordin subiectiv –
politrugul meu nu admitea sa am nicio reusita sau ceva care sa scoata in
evidenta ca as fi nimerit la federatie).
Dar rusii au remarcat ''çeva’ in interventia mea, la
concurul de dupa amiaza zilei eu am fost invitat sa fiu cronometrorul de pe
culuoarul 4 (cine se pricepe intelege ce a insemnat acest lucru) dar surpriza a
fost faptul ca , seara, la inapoierea in camera de hotel…, frigiderul meu era
arhiplin cu caviar si vodka+alte delicatese. In felul acesta am ajuns sa devin
apropiat antrenorilor celebri si sportivilor lor (Igor Koshkin+Vladimir Salnikov, Turetski cu, mai juniorul sau Alex. Popov si inca multi altii ale caror
nume le stiam din bibliografia oferita de cei de la Ed. Sport-Turism (oamenii
erau chiar maguliti ca iata si altcineva, strain, le stie numele, operele etc).
In discutiile cu Igor Koshkin, antrenorul lui Volodea
Salnikov care a inotat 1500m sub limita celor 15 minute (pentru prima data, perfromanta
remarcabila, mai ales si cand am accentuat ca primul care a reusit sa inoate
100m sub limita celor 60”a fost un roman, in 1992, cu numele Johnny Weissmulller…) sa
conturat o relatie de prietenie usor de inteles si ca ex. a fost solicitarea
lor de a face un cantonament, la Sinaia (Hotel Montana avea bazin acoperit de
25m si lotul nostru acolo se antrena iarna); scopul acestei solicitari era de a mai scapa de paparazzi si alti nedoriti.
La inapoiere, am scris un material de uz intern
care relata toate cele intamplate iar la conducerea CNEFS am inaintat raportul
in care mentionam solicitarea rusilor…. Raspunsul a fost parca din lucrrarile de
la Congresul PCR si asa am ramas , in continuare, índependentiii’’ lui “peste
prajit’…. Uf. ; asa s-a ratat o apropiere de elita inotului mondial pe temeiuri
politice… {bravo tov. Secretar de federatie Lucian Dumitrescu, bravo.).
Tot in 1983, am realizat, pt uz-intern, brosura participarii noastre la Cupa Prieteniei, Leipzig, concurs destinat celor ce urmau sa devina mari inotatori (fete 13 ani/14 la baieti). Concursul a avut-o in vedere pe Mateescu Iulia/Gothe Mihai (Spate), cand Iulia a evoluat bine spre satisfactia antrenorului DAR cu acest prilej eu am reusit doua ''evenimente a la olaru'....: 1/ trecand pe langa masa oficialilor, am auzit rostindu-se cateva vorbe pe romaneste de la o doctoritza germana (Bettyna Krosh); mi-a parut ciudat asa ceva si fara sa chibzuiesc prea mult am revenit la docotrita cu un cadou de protocol...; Betty a fost foarte incantata si mi-a destainuit, pe romaneste, ca a studiat la Fac, Medicina la Buc. 4 ani si ca asa stie romaneste; la scurt timp, Betty mi-a facut semn sa vin la ea si m-a condus in salile de sub tribuna bazinului. Totul arata ca un atelier-laborator de lucru pentru pregatirea pe uscat, ea mi-a descris intreg arsenalul de aparate si de teste (mi-a atras atentia ca face ceva din cap. 'secret'...) si mi-a dat o punga de plastic, plina cu fel de fel de sustinatoare de efort (punga am dus-o la Centrul de Medicina de la Buc, cu ideia de a evalua fiecare produs si capacitatea noastra de a le copia sau folosi etc. 2/ la terminarea comcuruslui..., s-a organizat obisnuitul banchet; dupa un mers de cca 50 min. cu tranvaiul ...., am ajuns la un lac superb si acolo a inceput festivitatea; la un moment dat, "creerul' inotului DDR, Dr. Gerhard Lewin, trece printre mesele delagatiilor si imparte lucrarea sa 'Schwimme'', un fel de 'biblie'a inotatorilor est-germani; eu aveam deja cartea de la Bucuresti(Editura..!.) si gasisem o greseala de tiparitura....., m-am dus la profesor si i-am aratat-o (era o eroare minora...) dar profesorul a ramas cu gura cascata ("cum eu distribui noul meu manual si asta deja il stie...?") si asa se face ca profesorul si cu mine am ramas preteni ani indelungati (el mi-a facut si invitatia de a-mi da Masteratul la Leipzig la institutul lor (1987) dar din motive bine stiute nu am avut avizul celor in drept de a avea un ''masterat'' neobisnuit pt acea vreme (doctoratul era o chestie rarisima, legata de studii la Moskova sau Warsovia si ii numara-i pe degete ce cei cu acest titlu, azi floare la ureche). |
 | |
| Adăugați o legendă: Coperta Gidului FRN destinat Centrelor de Invatare a Inotului, 1984....; povestea lui am relatat-o si n-o mai repet. Metionez ca ea a fost realizata cu concursul Pres. FRN Avram Laptoiu, pdg-ul lui Loto - Prono din acele vremi; omul care ma sustinea, e drept mai ferit de ura comunistlor+lingaii acestora si care imi mai trimitea fonduri pentru unele actiuni sau cantonamente (de ex. plecare lui Tamara Costache/Micky Gothe la FonRomeu/Franta, deplasare respinsa de vesnicul meu ''apropiat'' dar care si-a spus cuvantul cand i-a venit randul, adica atunci cand Tamara a mai crescut si a reusit primul si singurul nostru trofeu de RM la Madrid in 1986 ... Lucrarea aparuse in prag de deschidere a sezonului de vara. a fost bine venita iar cei de la Tipografia Loto Prono au reusit sa-i dea un 'çolor' mai putin asteptat in acele vremuri. 1984, mi-a adus si o alta surpriza....; nu ma asteptam sa fiu inclus in delegatia olimpica (de regula antrenorii federali nu pleaca cu asemenea delegatii) dar la Los Angeles simteam ca ar trebui sa fiu pt. ca, noi, aveam un palmares exceptional la probele de Spate/fete...; rarisim, Anca si Carmen aveau exact primele performante mondiale pe lista de start, Dimeca si Cristina nu prea isi dadeau 'buna ziua'(Dinamo a racolat-o pe Anca de la B.Mare...); deh, visuri.... DAR nici nu cred ca mie sau altuia i-ar fi trecut prin cap posibilitatea ca 'domnul Bitza' sa plece in USA... si uite ca aplecat, probabil pe post de 'óbservator'.... Temerile mele s-au adeverit.., cu chiu cu vai, Anca a reusit o biata medalie de bronz si eu eram frustrat la culme.... dar eu imi facusem datoria in sedinta de Com.Olimpic, din preajma plecarii si atrase-sem semnalul de alarma 
|
 |
| Adăugați o legendă: din acest numar al revistei am ales un material semnat de regretatul Lazar Baroga (haltere); el descria o serie de metode si organizarea lucrului cu haltere, pentru majoritatea disciplinelor sportive, printre care si pentru inot |
 |
| Adăugați o legendă: in numerele 6 si 7 din 1985, dupa "ínsuccesul" distribuirii brosurilor de un-intern despre Pregatirea la Tahkadzor si Cupa Prieteniei de la Leipzig (1983), am ales sa atrag atentia asupra aparatului realizat de ing.C,Obreja & colectiv, in cadrul Atelierelor IEABS, aparat denumit SPORT SIM 101. In articol sunt prezentate 12 aparate si o nomograma de efort, parte realizate la alte ateliere ale unor insitutii romanesti (Hillerin, Schor) parte realizate alaturi de SPORT SIM la noi acasa....;eu i-am propus lui Costica Obreja, un inventator consacrat deja, ca trenajorul facut de el pentruc ei de la canptaj academic si fie dublu si asa sa simulam miscarile de inot. Prototipul a fost gata repede, odata cu un altul 'Trenajorul Huttel"(DDR) care folosea niste extensoare si amortizoare auto. Aparatele erau perfecte pt. lucrul pe uscat dar si costau ceva.... mi-am luat inima in dinti si m-am dus, peste seful meu cum trebuia sa-i cer voie..., direct la Sectia economica a CNEFS, acolo unde erau banii; Directorul sectiei, (Gruia) un om simpatic si chiar ca iti inspira incredere m-a intrebat ''cati bani ai nevoie"'.... eu stiind ca Sport Sim-ul si 'Trenajorul faceau ca 30.000 lei x 10 Centre olimpice (cu bazine de 50m), i-am spus suma si fara se stea pe ganduri mi-a semnat referatul cu care am zburat la Atelierele IEABS. Cert este ca fara sa stie mai nimenea, au aparut la fiecare bazin din tara, acest set de aparate (1 Sport Sim si 2 Trenajoare). Aparatele au fost primite cu real ''interes'' (alternatorul auto de Dacie din Sport Sim si amortizoarele au fost repede ''cercetate'' de cei care au desfacut lada cu aparate si naiba stie ce s-a intamplat; un singur exemplar, afara de cel din Buc,. cel de la Resita, a rezistat un timp.... |
 |
| Adăugați o legendă:"Climb to the Top'', autor Dennis Pursley / USA Swim, est o lucrare tradusa de fiica-mea, ca ''test'' de invatare a limbii engleze....; manuscrisul l-am predat federatiei care neavand voie sa faca publicitate alor de peste Ocean..., i-au dat un nume obisnuit noua..DAR Federatia avea ''englezul'' ei (Diaconescu Radu) care pur si simplu a semnat cu numele lui traducerea noastra si a publicat-o miseleste - la protestul meu, Federatia a acceptat sa lipeasca peste numele singular al impostorului eticheta cu ''traducatorii''..... Diaconescu Radu (primul) si apoi - Olaru Ana Maria (ordinea arata cata eleganta de maniere avea , poate le mai are..., acest securist nesimtit, acum abil infiltrat la cei de la Polo) |
 |
| Adăugați o legendă: '' Sa nu ne temem de apa '' lucrare ceruta, initial, federatiei de cei de la editura dar care nu a avut pretendent..., asa s-o'ntamplat ca tot mie sa mi se solicite colaborarea. Vesnicele mele incercari de a populariza Conceptul BEST s-a realizat si prin aceasta lucrare de inot. Grafica a fost realizata de colega mea de la CSS Pajura fosta inotatoare rapidista Simionescu Sanda (Spate), casatorita Apolzan Tin minte cat 'm-am certat'' pentru titlu ei....., acel 'temem'' avea o sonoritate papagaliceasca, dar redactorul a insistat. Trebuie sa stiti ca aceasta lucrare este ultima publicata, pentru inot, de Ed.Sport-Turism... si ca din 1987 pana acum in 2016, o lucrare difuzata in librarii cu acest titlu NU A MAI APARUT, ceea ce mi se pare deadreptul ofensator pentru cei care, cam arogant, conduc acum federatia (am curajul de a face o asa declaratie deoarece unii dintre cei care sunt acum in conducerea federatiei sunt fosti inceptori mei in ale inotului, care dupa ce i-am invatat sa inoate au ajuns mari inotatoti si campioni, uitand ca. din cand in cand sa mai stea de vorba cu subsemnatul...., ciudata lumea mai avem azi.....). |
 |
| Adăugați o legendă: ""Ierarhizarea numerica a prestatiilor inotatorului"", este primul meu articol publicat cu oarecare simpatie de catre cei din federatie, care, intre timp m-au inclus in Com.Centrala a Antrenorilor de Inot...(din care n-am facut parte nici cand eram titular antrenor federal....). Articolul are un titlu care evita titlul/ abrevierea, devenita prea obisnuita (BEST), dar are in vedere acelasi subiect - Eficienta la inot. Articolul pledeaza pt. calitatea Conceptului BEST, aceea ca folosind cerintele sale, se pot face aprecieri OBIECTIVE (matematice) despre cum inoata unul sau altul...., asa dar pentru prima data, in mod cert, apare in gandirea mea fata de subiect..., ideia de a defini personalitatea (somatica) a inotatorului, stiind ca fiecare dintre noi poate avea o ''semnatura'' diferita fara de Rezistenta opusa de apa la inaintare ; deabea dupa alti zece ani(1999), am reusit sa definesc acesta ''semnatura' prin ceea ce se numeste acum "Indicele Personal de Alunecare"/IPA (adica IPA = valoarea in cm. a Lungimii corpului intins in pluta ventrala (pe sol) din care se scade suma valorilor numerice ale Greutatii corporale (Kg.) + Numarul in Cm. masurati la Circumferinta sub-axilara (ca la croitor); aceasta valoare a IPA reprezinta Contanta fata de care calculam Eficienta (Timp+Tempo); Atentie aceasta valoare poate fi diferita de la un individ la altul, INDIFERENT daca rezutatul direct masurat cu cronometrul etc, ar fi egal sau chiar invers (un ''grasan'' cu IPA mic ca valoare dar care stie sa inoate corect... chiar de iese pe locul doi... poate deveni ''çel mai tare din parcare'' datorita faptului ca poate realiza o viteza marita in compania unui Tempo scazut, lucru reusit numai de cei care au tehnica perfecta de a inota... Sper ca v-am naucit de tot si de aceea va recomand sa ''rontaiti'' inca odata acest text...., succes . |
 |
| Adăugați o legendă': ""FINA BOOK"" este cartea care mi-a permis sa-mi verific cele de mine stiute din povestea inotului sportiv cu datele cronologice, excelent prezentate de FINA; asa am putut sa realizez recordul meu de a publica in Rev EFS un numat de cca 15 seriale despre evolutia recordurilor mondiale pana in 1989 Sept. |
 |
| Adăugați o legendă: "FINA RECORDS" reprezinta, initiativa D.nei Becky Show, secretara in staful FINA (mama unui olimpic renumit) , care a avut bunavointa de a coresponda cu mine mai ales atunci cand a realizat ca ''faptele' fiului sau sunt cunoscute si de un roman..., (adica Jim Shaw - rezultatele fiului sau medaliat olimpic la editiile JO precedente). De la Dna. Show, am aflat, cu bucurie, ca prietenul meu din tinerete, de la Strandul Tineretului+Floreasca, Cornel Marculescu, are functia de Director executiv al FINA; functia asta de ''director executiv'' este, de fapt, functia care te obliga sa stii totul si sa faci totul ca activitatea practica, punctuala a FINA sa se deruleze fara greseala. Am incercat a-l contacta, am reusit si, la fel cum a avut bunavointa D.na Becky Show, Cornel mi-a arata ca nu m-o uitat..., Acest lucru a insemnat pentru mine ca 'pila' mea ma ajuta si-mi trimetea tot ce se publica de catre FINA (era vremea cand internetul nu aparuse...) |
 |
| Adăugați o legendă: in acea perioada, Pres FINA era Robert Helmick; el a fost entuziasmat de munca migalosa depusa de subordonatii sai FINA, care au oferit opiniei publice rezultate ca intr-o carte de '10001 povesti', inca din inceputurile infiintarii FINA (1908); in lista de presedinti FINA il evoc pe dl. Xavier Ostos Mora care in anii de dupa '89, a reactionat la apelul meu adresat stafului FINA si a sustinut, chiar vehement, adoptarea acestui nou sistem (BEST)... dar era prea devreme _soluita PoolMate inca nu aparuse.... |
 |
| Adăugați o legendă: am ales aceasta pagina din cartea FINA in care apare, neasteptat pt. multi dintre noi, un alt nume romanescu, alaturi de cel al lui Cornel...- Dr. Ioan Dragan, membru influent al Comisiei medicale FINA, Pres. al Comisiei anti-doping care in doua randuri a fost omagiat de FINA cu 'Colanul de argint(in 1981) si Colanul de aur (1986); este foarte semnificativ pentru noi, cei plini de asteptari, ca natatia noastra sa se urmeasca cu realizari autohtone (prima, anemica, a fost medalia de bronz a Anca-i Patrascoiu (1984-Los Angeles), apoi a uramt reusitele lui Tamara Costache (1986-CM Madrid/50m liber) si Lung Noemi (1988-Seul, 200 mixt, argint) pt ca, in 2004 sa apara plima medalie de aur (Potec) secondata in anii urmatori de revelatia Diana Mocanu(doau de aur la Spate)... iar calea bunelor rezultate a fost continuata de medalia lui Razvan Florea/Tileaga si recent de altii (Koc, Glinta s.a.). Inotul nostru este in 'stare de suferinta... spirituala' - antrenorii consacrati primesc pentru lansare un 'material' deja bine consumat, la noi selectia este timpurie cu rezervele de efort scazute -NE LIPSESTE RADAREA de a crea un alt sistem de organizare si promovare ! Nu stiu ca inafara de americani in staful FINA o alta tara sa fi fost 'la butoane' cum am fost noi (mentionz aici si prestatia recenta a lui Nicu Firoiu, la Com de Polo, este adevarat, din partea Com. Olimpic German..., deh) |
 |
: voi incerca sa relatez, biografic-sumar, prezenta lui Cornel Marculescu (fac asta, fara aprobarea sa / sper sa nu ma 'traga de urechi' si-o fac dintr-o experienta personala.. stiind ca "dupa ce nu mai ai 'cutitu' in mana... poti fi repede uitat"); pana acum nimeni nu i-a evocat personalitatea si rezultatele profesionale - o voi face eu, chiar fara voia lui repet ( este un tip al faptelor graitore si nu a cuvintelor pompoase...).
Prima data l-am remarcat pe Cornel in grupa lui Dodo Angelescu (polo), 
Prof. Cornel Marculescu, 2016, FINA-Executive Director
Odata cu venirea Iernii..., la Floreasca, am inteles dece era Cornel asa de atasat de apa..., pai statea la 100m de bazin, nu stiu cum ne-am imprietenit dar m-am trezit deodata invitat la masa (apoi mi-am dat seama, parintii nostrii, tatii, erau de aceaisi breasla avocateasca iar buna sa mama probabil ca aflase ca sunt pripasit in Buc. si ca o mancare adevarata nu se poate conpara cu cea de la cantina. C M a ajuns curand in echipa nationala si chiar de avea un gabarit destul de mic fata de poloistii consacrati, reusea sa marce, mai ales din centru unde micut fiind primea repede 'penalty' si marca multe goluri (asa a capatat apelativul agreabil - 'Picolino"). A participat la JO Roma 1960 iar in toamna, impreuna cu multi alti olimpici au intrat, pe merit, la ICF; eu eram deja cu un an inainte si m-am trezit repede inconjurat de inotatori:Cornel, Sandu Popescu (finalist la 200m fluture la JO 1956 Melburne), chiar si Ion Tiriac. (vezi foto, la Cursul de Sky, Paring 1961). Apoi, fiecare pe drumul lui ne-am mai pierdut...; in 1974, cand un alt membru al echipei nationale (Firoiu Nicu) nu s-a mai intors de la contractul din Iranul condus de Imp. Pahlavi.... Cornel a fost trimis sa-i ia locul pentru bunele relatii cu cei din Iran (asa s-a intamplat ca in 1975, cand eu eram deja la Istanbul sa-l am ca oaspete pe Cornel in vacanta si am profitat de venirea sa ca sa colindam impreuna celebrul Bizant.... Apoi, rand pe rand Sandu Popescu, dupa absolvire devine antrenor federal la polo, Cornel ii succede (1980), dar pentru amandoi viata occidentala si-a spus cuvantul, atat Sandu Popescu cat si Cornel 'au uitat sa se mai intoarca in tara la o deplasare oarecare'.....( in felul acesta a ajuns Tolea Grintescu antrenor federal la polo si a reusit, in sfarsit sa desaparta cele 2 discipline in federatii separate, asta dupa plecarea mea din federatie). Sandu Popescu a ramas lector univ. la 'ICF'-ul din Munchen, apoi Cornel a ajuns antrenor in Spania cand, deoadata, se afla ca lucreaza la Lausanne, la sediul FINA, ca Director executiv. Ca Director executiv trebuie sa fii bun la toate si eu ii stiam destoinicia..., dar chiar asa de sus nu ma asteptat sa ajunga; ca asa a fost denota faptul ca Cornel Marculescu este inca la FINA, este un organizator de baza a tuturor competitiilor dar si actiunilor metodice organizate de FINA si nu de putine ori am audiat si eu, prin siteul FINA sau Facebook, speachiul sau, intr-o engkezeasca impecabila si convingatoare. Cu Cornel m-am mai intalnit la Istanbul prin 1992 la o sedinta de Birou FINA, organizata la cel mai elegant hotel... Konrad ( a fost ca'n filme). lui Cornel ii multumesc ca in perioada cand greu se [utea face un abonament in strainatate, el m-a ajutat si asa am ajuns sa fiu, la zi, cu multe evenimente sau evocari din 'povestea mea de dragoste cu inotul'... Felicitari D.le Director executiv al FINA: Cornel Marculescu. |
 |
| Cu Cornel la Cursul de Sky, 1961, Paring |
 |
| Alex. Popescu, cel mai titrat delfinist roman (finalist in proba 200m, la JO Melbourne, 1956 (proba de 100m nu a fost inclusa in program..., din pacate) |
 |
| Iata pagina dedicata recordului mondial stabilit pentru prima data de Tamara Costache, la CM Madrid 1986 |
 |
| Adăugați o legendă: "Semnificatiile intrarii Municipiului Bacau in circuitul inotului de performanta", In vara anului 1987, in mod ciudat pentru mine...., FRN ma 'recheama' la post, nu ca antrenor federal ci ca 'antrenor coordonator' avand misiunea de a deschide oficial activitatea in noile bazine olimpice din Mehedinti, Alba, Suceava (25 m.) si Bacau. La Bacau am ajuns deabea in toamna tarziu, cursurile scolare incepusera dar antrenorii de acolo au avut prezenta de spirit de a incepe angrenarea elevilor din clasele mici. Era o activitate tipica, de intrecere, nu prea colegiala, care risca sa devina neproductiva. Venirea mea a temperat patosurile unora si asta pentru bunul motiv ca fiecare a primit sarcini precise, punctuale printre care si cele legate de selectia in scolile invecinate bazinului ( din fericire acestea erau 3-4 scoli care puteau trece 'la inot'). Cu acest potential si, mai ales cu o atentie de bun augur din partea organelor locale..., activiattea a gasit drumul autentic de afirmare a potentialului celui mai bun si mai frumos bazin de inot din Romania(!). Pe acea vreme nu se prea stia la noi ceea aia 'Guinness Boock World Records', dar Concursul de stafeta 100(!) X 50m (care a adus la start 600 de copii....), era o premiera romaneasca daca nu chiar de rangul celebrei colectiei de recorduri...; o dovada ca s-a procedat bine este faptul ca la numai 3-4 ani, Bacaul trimitea in loturile nationale primele sale produse.... (in 1993, antrenor de inot la HSSK Istanbul/Heybeliada, am invitat echipa bacauana care a deplasat la un concurs de reciprocitate echipa reprezentativa..., a fost 'darul' meu fata de colegii din Bacau pentru faptul ca au pus umarul la aceasta actiune de lansare si m-au ascultat / din pacate cei din Bacau au uitat sa invite, la randul lor, echipa din Insula Heybeliada, insula ce este atribuita, din vechime credinciosilor ortodocsi, insula unde se afla sediul Ortodoxiei Europene si locul in care, soarta a facut sa primec Binecuvantarea Patrikului de Constantinopol - Bartolomeu.... dece..., deaorece aveam si antrenam in echipa si 5 copii crestini !). In acea perioada au venit, ca antrenori de inot in Turcia mai multi colegi.....; fac remarca - niciunul nu m-a consultat despre ceea ce era situatia in cazul unui angajat strain in aceasta tara si multi dintre ei au acceptat sa lucre pe salarii echivalente personalului de serviciu din diversele cluburi, ba mai mult, cel putin unul din colegii romani veniti acolo, a 'clevetit' pe seama mea...., turcii mi-au relatat si erau dezgustati de asemenea 'fratie'..., dar este stiut ca in strainatate noi nu ne prea 'indragim' unii cu altii... o alta pacoste a felului nostru de a fi ! |
 |
| Adăugați o legendă: " Aprecieri asupra evolutiei recordurilor mondiale la inot " |
.... este un serial de 15 articole care debuteaza in Iulie 1988 si se termina in Sept. 1989 (!), practic se analizeaza toate recordurile in probele clasice individuale folosind FINA BOOK RECORDS, ceva mai devreme evocata. Proba de 50m liber, cea mai tanara proba, pentru care ani la rand s-au dat 'lupte intestine' in STC (Swimming Technical Committees, lupte intre 'conservatori si inovatori), a debutat la CM Madrid, 1986 cand la proba fetelor Tamara Costache inoata sub baremul standard FINA de omologare a acestui nou tip de intrecere(25.30) ... inotand 25,28, fiind felicitata personal de Huan Antonio Samaranch, Prez. CIO. Regretatul Micky Gothe, a intuit potentialul Tamarei inca de la 12 ani, ea era atunci o foarte buna brasista. Cred ca Brasul i-a format perceptia unei vasliri eficiente si, mai ales, intelegerea 'timpului de start', stiind ca la o proba scurta, Startul are o valoare foarte importanta. Dar nu trebuie uitat ca in jurul varstei de 13 ani Tamara a intrerupt pe durata unui an practicarea inotului - acesta intrerupere a fost benefica, anul trecut departe de bazin, a contribuit la implinirea biologica a Tamarei, care la revenire a schimbat Brasul cu Craulul si a inceput sa vizeze, impreuna cu Micky un succes de exceptie la proba de 50m, mult promisa antrenorilor de FINA>STC. Ca antrenor federal, am fost 'avertizat' de Micky despre acest proiect si, atat cat am putut am sprijinit evolutiile lor (unele deplasari afara, aparate de dezvoltarea fortei musculare, la picioare, mai ales). Practic eu si Micky 'complotam' la lansarea Tamarei cu dorinta de a 'iesi la start' cat mai tarziu, cand rezultatele aveau s-o indreptateasca la sustinerea directa din partea FRN.... si asa a fost. Intreruperea pregatirii in cazul Tamarei, mi-a readus in minte ideia 'intreruperilor dirijate' a carui efecte le-am remarcat si in cazul altor buni inotatori, aceasta masura fiiind bine justificata in fata celor care au rabdare ca organismul sa creasca din toate punctele de vedere
Proba rezervata baieitlor nu a omologat un record mondial deoarece Tomas Jager, USA, nu a inotat sub baremul impus de FINA (22.32 > 22,49....)
Proba rezervata baieitlor nu a omologat un record mondial deoarece Tomas Jager, USA, nu a inotat sub baremul impus de FINA (22.32 > 22,49....)
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor in probele masculine, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor in probele feminine, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă:Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor in probele masculine, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
Vladimir Salnikov, 2016 FINA Burou
 |
| Adăugați o legendă:Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă:Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă:Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: Fisa tehnica a evolutiilor recordurilor, atent urmarita, arata statistica evolutiei acestui record.... |
 |
| Adăugați o legendă: ....prima lucrarea de dupa 1989....; in 1992, alaturi de Costel Turcas (un alt autor valoros de carte sportiva) am redacat Notele de Curs -Natatie/Inot pentru studentii de la Univ. Ecologica Buc. anul I. |
 |
| Adăugați o legendă: tot la Univ. Ecologica, in 1993, alaturi de C.Turcas, S.Zelinski, G.Marinescu este redactat Cursul de inot tot la Univ. Ecologica Buc. ( pentru prima data mi-am revazut numele scris la bibliografie cu 4 titluri, multumesc din inima... colegilor, fiind ultima data cand cineva, cumva, mai aminteste de Mircea Olaru, apoi pauza .....) |
 |
Adăugați o legendă: lucrarea a parut ca o incercare de a relua o traducere a unui dictionar de inot editat de cei din DDR si tradus de Mircea Hohoiu (manuscrisul il mai am acasa dar publicarea lui a fost firesc intrerupta prin ramanerea 'tizului' meu in RFG, unde, el, alaturi de Dr. Adalbert Szogy, Dr. Kathy Orosz, au fost cooptati in staful pregatirii 'Albatrosului', adica a lui Michael Gross/ Frakfurt-Offenbach (2,01 m talie, 2,13cm anvergura si detinator al multor titluri si recordurilor modiale anilor '80 / https://youtu.be/sCH0Cg9DrM4 ), cu o celebritate minimum egala cu cea a lui Mark Spitz, USA.  Asa ca lucrarea a fost tiparita in 1000 ex. (400 le-am oferit sponsorului) la Edit. Budy Prod/Marian Anton, in forma economica (adica o broshura color 1/2>A4 de 30 p.+ 4 postere cu cele 4 procedee 1/1 A4 + un CD 700MB/240p., lucrarea pe suport magnetic) dar difuzarea a fost absolut imposibila - Rodipetul a cerut ca pretul de difuzare sa fie de 5 X pretul de tiparire, adica cca 1,5 euro X 5 = 7,0 euro, un pret inaccesibil oricarui roman, asa ca am ales sa distribui aleator, la colegi si prieteni o lucrare la care am muncit nu gluma (si acum caut un sponsor sau o tipografie digitala, care sa reproduca ieftin broshura iar CD-ul sa-l reproduc eu, acasa, pe ""Laptopu'din dotare"", pare o gluma dar oferta mea e serioasa, mai ales ca renut la drepturile de autor....!)                        |
=====================================================================
Linkuri de la alte 'bloage'(se deschid doar pe Google):
DESPRE INOT - Postari
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/despre-inot-cu-mircea-olaru-phed-postari.html,
SWIMMINGPEDIA - Postari
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/swimmingpedia-partea-i.html,
SWIM-SYNERGY - Postari
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/swimming-synergy.html,
LISTA : Articole si carti
http://despre-inot.blogspot.com/2016/04/lista-publicatilor-in-revista-efs-si-la.html,
 |
| Adăugați o legendă: Foto Muntele Athos:'CE SUNT EU...., VEI FI SI TU...., CE ESTI TU...., AM FOST SI EU !" |
