How do I know - Johny Weissmuler ('75) and Vladimir Salnikov ('83)

Summary- from "About swiming... with Mircea Olaru", SSE, 2007
How do I know - Johny Weissmuler ('75) and Vladimir Salnikov ('83) In 1975, in July, Johnny, did a world tour, has arrived and officials in Istanbul and brought him to the 'best' club swimming IYIK Ortakoy on the European side of Boforului located, the club was working about a year. It was already old already (71 years) and body of those years ... Among the 'comets' My kid was a 10-year swim copy -' Gunes' knew 'when 1.04,90 100m free (!!!) ... . Johny competed with Gunes (translated 'Sun') across the width of the pelvis and has done everything that's out .. second was a gesture of true champion. At the end of 'hostilities' I was given ...: 'Our coach in Romania' Johny but has not outlined any gesture in addition to this statement .... A few days later I told the club about its origin and the world was pleasantly surprised.But then I never knew that Johnny was born in 1904 in future Romania(1918), Timisoara - Freidorf district, after which his family emigrated to the U.S. ... - received U.S. citizenship in 1928 when I had barely conquered five Olympic gold medals.May the joke more seriously .... those medals could be the first five gold medals for Romania, so we currently have 'reported' sporting public that we have the record, eight Olympic gold medals (with the two of Diana Mocanu, 100-200 m back to Sydney in 2000 and Camelia Potec 400m free in 2004 - Athena) ....------------------------------------------------
At the other extreme is the image that has failed 15 times the performance of Johnny Weismuller became the first swimmer who has exceeded the boundaries of psychological Performance under the average of 1500m swim sec/100m 60de. (Johnny was the first in 1922, Alameda, USA 0.58,60)
And then it became an 'obsession' to all coaches, athletes -
'To succeed in my sample, below the average swim-100m ... 60 seconds. "
Only crawl swimming test which ensures that few people thought the average fund was swimming test - m. But in the years 1500 Olympics in Moscow, this has been achieved.These are Russian-Vladimir Salnikova 'Czar' (in photo with his coach Igor Koşkin) who succeeded in 1980 to travel the longest sports swimming test (1500m) with an average of under one minute per mile - Moscow 14.56,40 / 1980.
From the first swimmer who managed to give her a record average speed of less than one minute, the distance of 100m (Johny Weissmuler) can say that in about six decades, to swimming performance have evolved '15 times' ... ..
(Salnikov and Prof. Igor Koşkin, photo from personal collection)
Currently, few world records in swimming are still an average speed over a minute - are evidence of breaststroke, women's swimming tests But the fund 'fight' with continuous seconds and gradually, not in a short time ... it can be said that all the samples, the average speed is less than 60''înaintare/100m.On Salnikova Volodya and his coach Igor Koşkin I met in 1983 at a joint training camp in Tzahkadzor in Armenia at the Olympic training base located at an altitude of 2000m. The encounter was a manifestation of friendship on both sides, next time they offered me the opportunity to consult their training program (discussions without time limits or language), have 'leakage of' effort Zoning percentages that were attributed to swimming (as a funny joke ... reported that they took an idea zoning from canoteuri ... which, in turn, have 'borrowed' from ... canoteuri Romanian, and our coaches did not know and may not know even today to apply zoning effort in training cf periodization, etc ....)
Politrugii of that time were slight invitation by our delegation, this famous couple to come to Romania, namely in Sinaia, Montana Hotel, communists loved so much - a career thatL. Dumitrescu, V. Costandache, S. Todea, etc. Romanian sports) ....Selective Bibliography
Robert Kiphuth 1951 - Basic swimming, Nicholas Kaye, London,Gerhard Lewin 1965 - Schwimmen, Spoerverlag, Leipzig,Don Talbot 1967 - Swimming to win, Hawthorn Books Inc., N-YorkOn Forbes Carlile 1969-Swimming, Lib Sportss Pelham, LondonHarry Gallagher 1970 - On swimming, Pelham Books, London,Forbes Carlile 1971 - On swimming, Pelham Books, London,Cecil Colwin 1971 - On swimming, Pelham Books, Lomdon,J. Allard 1972 - Medical Aspects of Swimming, Pelhm Books, LondonDon Gambril 1972 - Schwimmen, Leistungsport, Bockenem,James Counsilman 1974 - The Science of Swimming, Inc. Prentice Hall.,Don Talbot 1976-How to swim faster, Jack Pollard Publishing, Pytsburg,J. Counsilman 1977 - Competitive Swimming, Bloomington Indiana
Alexander Smith 1978-Schwimmen, BLV Munich,Fahnemann Albrecht 1981 - Die Großen wasserspielle, Swimmsportverlag, John Dragan.1982 Applied Sports Medicine, Sport-Turism Publishing House, Bucharest. E. Maglischo1982 - Swimming Faster, California St. Col,Manfred Scholich 1982 - Kreistraining, Sportverlag,, BerlinAurel Urmuzescu 1982 - Complexity effort swimming, Ed CCDEFS, Buc.Renato 1983 Manno - Theory dell'allenamento - Nuoto,Scuola dello Sport, RomeDenis Pursley 1989 - Climb to the top, Aquazoid Publk.,Helga Pfeifer-Schwimm 1993 - Training im Verein, Sportverlag, Berlin,1995 Dick Hannula - Coaching swimming successfullz, Human Kinetics, Avon1999 Emmett Hines-Fitness swimming, Human Kinetics, Leeds,

Rezumat

Cum i-am cunoscut pe – Johny Weissmuler (‘75) şi pe Vladimir Salnikov (‘83)

In 1975, în luna Iulie, Johny, a făcut un turneu mondial; a poposit şi la Istanbul iar oficialităţile l-au adus la ‘cel mai bun’ club de înot, IYIK Ortakoy, situat pe malul european al Boforului, club la care lucram de cca un an de zile. Era deja deja bătrân (71 de ani) şi cu corpul acelor ani… Printre ‘cometele’ mele era şi un puşti de 10 ani care înota exemplar - ‘Guneş ‘ştia’ atunci 1.04,90 la 100 m liber (!!!)…. Johny a concurat, cu Guneş (în traducere ‘Soare’) pe lăţimea bazinului şi a facut totul că să iasă al .. doilea, un gest de adevărat fost campion. La terminarea ‘ostilităţilor’ i-am fost prezentat …: ‘antrenorul nostru din România’ dar Johny nu a schiţat nici un gest în plus faţă de această precizare…. Peste câteva zile le-am spus celor din club despre originea sa şi lumea a rămas plăcut mirată.

Dar atunci nici eu nu ştiam că Johny, născut în 1904, la Timişoara - cartierul Freidorf, după care familia sa a emigrat în SUA …- a primit cetăţenia americană deabea în 1928 când deja cucerise 5 medalii de aur la JO.

Mai în glumă, mai în serios…. acele medalii puteau fi primele 5 medalii de aur pentru România; astfel, la ora actuală am fi putut ‘raporta’ opiniei publice sportive că noi avem, în palmares, 8 medalii de aur la JO (cu cele două ale Dianei Mocanu, 100+200 m spate, Sidney 2000 şi Camelia Potec la 400 m liber în 2004 - Athena)….

------------------------------------------------

La extrema cealaltă se află imaginea celui care a reuşit de 15 ori performaţa lui Johny Weismuller care a fost primul înotător ce a depăşit graniţa psihologică a performaţei de a înota 1500m sub media celor 60de sec/100m. (Johny a fost primul în 1922, Alameda, SUA, 0.58,60)

Si de atunci a devenit o ‘obsesie’ a tuturor antrenorilor, sportivilor –

‘să reuşesc, în proba mea, să înot sub media de 60 sec- 100m….’

Singura probă de înot craul la care puţini se gândeau să asigure această medie era proba de înot fond – 1500 m. Dar în anii Olimpiadei de la Moskova, acest lucru a fost realizat .

Este vorba de rusul Vladimir Salnikov- ‘Ţarul’ (în foto alături de antrenorul său Igor Koşkin) care a reuşit în 1980 să parcurgă cea mai lungă probă de înot sportiv (1500m) cu o medie de sub un minut pe fiecare sută de metri – Moskova 14.56,40/1980.

De la primul înotător care a reuşit să dea recordului său o viteză medie de sub un minut, pe distanţa de 100m ( Johny Weissmuler) se poate spune că, în circa şase decenii, performanţele la înot au evoluat ‘de 15 ori’…..

(Salnikov şi prof. Igor Koşkin, foto din colecţie personală)

La ora actuală puţine recorduri mondiale la înot au încă o viteză medie de peste un minut – sunt probele de bras, probele feminine de înot fond s.a Dar ‘lupta’ cu secundele continuă şi treptat, nu în scurt timp …, se va putea spune că la toate probele, viteza medie de înaintare/100m este de sub 60’’.

Pe Volodea Salnikov şi pe antrenorul acestuia Igor Koşkin i-am cunoscut, în 1983, la un cantonament de pregătire comună, la Tzahkadzor în Armenia, la baza de pregătire olimpică situată la altitudinea de 2000m. Intâlnirea fost o manifestare prietenească de ambele părţi; ocazie când mi-au oferit posibilitatea de consultare a programului lor de pregătire (discuţii fără limite de timp sau limbaj), au ’desconspirat’ procentajele care erau atribuite Zonării efortului la înot ( ca o gluma nostimă… au relatat ca ideia zonării au luat-o de la canoteuri… care, la rândul lor, au ‘împrumutat-o’ de la … canoteuri români, iar antrenorii noştri nici nu ştiau şi poate nu ştiu nici astăzi să aplice zonarea efortului în antrenamente cf. periodizării etc….)

Politrugii din acea vreme au bagatelizat invitaţia lansată prin delegaţia noastră, acestui faimos cuplu, de a veni în Romania, mai exact la Sinaia, Hotel Montana, atât de mult iubeau comunişti - de carieră ca

L. Dumitrescu,V. Costandache, S.Todea, ş.a. sportul românesc)….

Bibliografie selectivă

1951 Kiphuth Robert – Basic swimming, Nikolas Kaye, London,

1965 Lewin Gerhard – Schwimmen, Spoerverlag, Leipzig,

1967 Talbot Don – Swimming to win, Hawthorn books inc, N-York,

1969 Carlile Forbes– On Swimming, Pelham Sportss Lib, London

1970 Gallagher Harry – On swimming, Pelham Books, , London,

1971 Carlile Forbes – On swimming, Pelham Books, London,

1971 Colwin Cecil – On swimming, Pelham Books, Lomdon,

1972 Allardice J. – Medical Aspects of Swimming, Pelhm Books, London

1972 Don Gambril – Schwimmen, Leistungsport, Bockenem,

1974 James Counsilman - The science of Swimming, Prentice Hall Inc.,

1976 Don Talbot– How to swim faster, Ed. Jack Pollard, Pytsburg ,

1977 Counsilman J. – Competitive Swimming , Bloomington Indiana

1978 Alexander Popescu –Schwimmen, BLV Munchen,

1981 Albrecht Fahnemann – Die grossen wasserspielle, Swimmsportverlag,

1982 Ioan Dragan,. Medicina sportivă aplicată, Ed. Sport-Turism, Buc.

1982 Maglischo E. – Swimming Faster, California St. Col,

1982 Scholich Manfred – Kreistraining, Sportverlag, , Berlin

1982 Urmuzescu Aurel – Complexitatea efortului la înot, Ed. CCDEFS, Buc.

1983 Renato Manno – Teoria dell’allenamento – Nuoto,Scuola dello sport, Roma,

1989 Denis Pursley, – Climb to the top, Aquazoid Publk.,

1993 Helga Pfeifer– Schwimm – Training im Verein, Sportverlag, Berlin,

1995 Dick Hannula – Coaching swimming successfullz, Human Kinetics, Avon,

1999 Emmett Hines– Fitness swimming, Human Kinetics, Leeds,

Am pus intrebari - mi s-a raspuns ! 02

Lectia 2

motto:

Dezbaterea ds. ’copii-minune’ si ’pregatirea de perspectiva’/ ... pana la Seniorat, m-a determinat sa mai caut si la ’altii’ ceva raspunsuri. Asa cum le-am primit, in ordinea prezentarii lor, asa le postez si eu, pentru a fi folositoare noua......

PERIODIZATION & STRUCTURE OF THE SEASON

The success of the swim season begins with planning. Whether a coach works with novice, age group or senior level swimmers, the coach must plan the season with the desired end results in mind. With the end in mind, the coach must decide and plan how to get there. Periodization is the process of varying a training program at regular time periods to bring about optimal gains in physical performance. Periodizing an exercise program aims to optimize training during short (weeks, months) as well as long periods of time (years, a life time, or an athletic career). The goal of periodization is to be able to achieve peak performance at a particular time, such as for a major competition.

Structuring the Season

• Macrocycles: A season or a year-long plan is called a macrocycle. Determine the date of the key competition where a peak performance is desired. The season could be a year in length, six months in length or as with some high school seasons, only 10 weeks in length. The coach’s philosophy and the swim schedule in the area both help to determine the length of the season and the culminating competition.
• Rest/Taper: Determine the amount of rest or taper time needed to achieve optimum performance. The decision will be based on the age, experience, body size, amount of training and other related factors. Younger, weaker, less trained swimmers may require little or no taper. They perform well by keeping their skills sharp and their techniques refined while continuing with their normal practice routine. With a good night’s sleep, they are ready to go! Older and bigger senior level swimmers will require a longer taper period to race effectively at the end of a season of training. The taper phase will range from 7 days up to several weeks. Subtract the time that has been planned for the taper phase to determine the time available for actual training. With a 10 week season, a coach cannot plan to taper for three weeks!
• Mesocycles: Training periods of approximately six-weeks are called mesocycles. Look at the remaining time and calculate training blocks based on six-week periods. An effective training period allows a swimmer to benefit from adaptations of the body that are a result of training. As a general rule of thumb, the body will need roughly six weeks to make significant physical and chemical changes in its ability to provide energy to the muscles. While mesocycles may last from four to eight weeks, six weeks is a good average number to use when planning. A three-month season, September through November and part of December, allows for a two block period of time plus a short taper. In planning a long course season of April to August, there is a total of 16-18 weeks for training and a taper which would give the coach almost three full six week training blocks. On the other hand, the typical high school season has only one six-week block and perhaps a second partial training block before taper time. This does not allow much time to stimulate significant changes in the body. Keep in mind that there are no real boundaries or borders between blocks or cycles. All changes of training emphasis should be gradual.
• Microcycles: Microcycles are generally weeklong training periods, but can range from 4-10 days in length. Determine what the training emphasis will be in each training block. After looking at the training blocks, a decision must be made regarding what type of training will be emphasized in each block. This does not mean that ONLY one specific type of work will be done; however, this will be the training emphasis during that training block. Plan each week’s emphasis, then plan what will be emphasized each day, each practice. Don’t forget to plan rest and recovery into the schedule.

· Traducere din Engleză în Română

·

· PERIODIZAREA & STRUCTURA de sezon / A PREGATIRII.....

·
Succesul unei bune si reusite pregatiri incepe cu planificarea. Indiferent din care categorie de antrenor face parte, acesta, antrenorul trebuie să aibe scris planul pregatirii de sezon cu Obiectivele de performanta (OP) finale, dorite, în minte. Astfel poate antrenorul sa decida şi să planifice cum se poate ajunge acolo. Periodizarea este actiunea de a imparti o perioada a unui sezon de pregatire, la intervale previzibile de timp pentru a aduce sportivii in as imbunatati performanţă fizică optimă/reprezentata de‚ Forma sportiva optima sau maxima. Periodizarea pregatirii se refera deci fie la un program de exercitii de formare care îşi propune să optimizeze spotivul într-un timp scurt (săptămâni, luni), precum şi pe perioade mai lungi de timp (ani, mai multe nivele, stagii, un timp de viata sportiva, o cariera). Scopul periodizarii este de a fi capabila in obţinerea performanţele de vârf, la un anumit moment, cum ar fi pentru o competiţie majoră.

Structurarea Sezonul
• Macrociclu (MAC): se refera la o perioada mai lunga de preagtire in interiorul unui ‚an sportiv’ (calendaristic acesta incepe in toamna, mai peste tot in lume...). El are menirea sa stabilească data concursului de varf, cazu în care este necesar sa se anticipeze care sunt OP-urile pentru acel concurs etc. MAC ar putea fi pe un an, şase luni, sau numai de 10 saptamani, in cazul Colegiilor scolare. Filozofia antrenorului şi programul de înot anterior experimentat ii va fi de ajutor pentru a determina durata si continutul pregatirii, in ansamblul ei.
• Relatia intre efort/odihna si concurs (Taper): Se determină cantitativ indicatorii principali de pregatire:volum de efort (pe uscat, in apa), nr. ore de pregatire, perioadele de ’ingustare’ > obtinere a Formei sportive, timpul de odihnă raportat la perioadele de ’incarcare’ necesare pentru a obţine o performanţă optimă. Decizia se va baza pe vârstă, pe experienţă, marimea corpului, dezvoltare biologica şi de alţi factori reprezentativi. Spotivii mai tineri, mai incepatori, care ştiu să înoate mai puţin bine instruiţi tehnic pot solicita ’incarcari’ sau ’ingustari’mai puţine sau deloc. Acestia pot avansa prin prin mentinea exercitiilor pt. formarea deprinderilor motrice specifice fie pregatirii pe uscat / apa, de fiecare data in crestere şi cu exercitiile tehnicii corecte continuând în acelaşi timp cu practica normală – inot in cat mai multe procedee tehnice, de concurs. In preziua concursului, cu odihna suficienta, ei vor fi gata să concureze! Inotatorii mai în vârstă şi de nivel superior vor necesita o perioadă mai lungă de ’incarcari’/’ingustari’ bine alese pana la sfârşitul sezonului de pregatire. Perioda de ‚’ingustare’ premergatoare unui concurs sau etape importante pot varia de la 7 zile până la câteva săptămâni. ”Ingustarea” adica Scădere volumului si cresterea intensitatii la momentul în care a fost planificat trebuie sa tina cont de timpul strict disponiil pentru intrarea si mentinerea Formei sportive maxime. Cu un MAC de 10 săptămâni , un antrenor nu poate să se mentina o forma optima timp de trei săptămâni! ’n.a. =un MAC de 10 saptamani nici nu poate fi conceput, decat formal’.....
• Mesociclu (MEC): Perioade de training de aproximativ şase săptămâni sunt numite MEC. Se apreciaza timpul rămas pana la concursul de top şi se calculează instruirea bazat pe perioade de şase săptămâni. O perioadă de formare eficace permite unui înotător să beneficieze de adaptări ale corpului care sunt un rezultat al instruirii. Ca o regulă generală de degetul mare, organismul va avea nevoie de aproximativ şase săptămâni pentru a face schimbări semnificative fizice şi chimice, în capacitatea sa de a furniza energie pentru muschi. Optiunea unui MEC de patru-opt săptămâni nu este cea mai fericita, un MEC de şase săptămâni este un o palnificare corecta. Un sezon de trei luni, septembrie-noiembrie şi decembrie parte, permite o perioadă de 2 ’incarcari’, plus o ’îngustare’ de scurtă durata. În planificarea un sezon lung din aprilie-august, există un total de 16-18 săptămâni pentru ’incarcari’ şi ’îngustari’ care ar oferi antrenorului aproape 3 MEC-uri ..........regret dar Google translation nu a reusit sa faca ceea ce doream si deci astept traducerea de la altcineva / am postat-o pt urgenta si pt ca altii stiu mai bine engelza decat mine..............plin şase blocuri saptamana de antrenament. Pe de altă parte, sezonul de tipic de liceu are un singur bloc de şase săptămâni şi, probabil, un al doilea bloc de formare parţială, înainte de ora de forma conica. Acest lucru nu permite prea mult timp pentru a stimula modificări semnificative în organism. Ţineţi minte că nu există limite reale sau graniţele între blocuri sau cicluri. Toate schimbările de accent de formare ar trebui să se facă treptat.
• Microcycles: Microcycles sunt, în general, perioadele de o săptămână de formare, dar poate varia de la 4-10 zile în lungime. Determina ce accent de formare vor fi în fiecare bloc de formare. După ce se uită la blocurile de formare, o decizie trebuie să fie făcută cu privire la ce tip de instruire va fi subliniat în fiecare bloc. Aceasta nu înseamnă că doar un anumit tip de muncă se va face, însă, acest lucru va fi accentul de formare în cursul acestei bloc de formare. Planul în fiecare săptămână accent, atunci plan ce va fi accentuat în fiecare zi, fiecare practică. Nu uitaţi să planul de odihna si recuperare în program.

Am pus intrebari - mi s-a raspuns ! 01

Am pus intrebari.... mi s-a raspuns !(01)

Wednesday, November 24, 2010 8:42 PM

From: "USA Swimming"

Add sender to Contacts

To: "mircea olaru" scanave@yahoo.com

------------------------------------------------------------------

Dezbaterea ds. ’copii-minune’ si ’pregatirea de perspectiva’/ ... pana la Seniorat, m-a determinat sa mai caut si la ’altii’ ceva raspunsuri. Asa cum le-am primit, in ordinea prezentarii lor, asa le postez si eu, pentru a fi folositoare noua.

COACHING ATHLETES

The foundational skill of coaching is working with athletes. You must have the technical knowledge as well as ability to educate a variety of athletes. We know that all swimmers are different so a coach must have a toolbox full of different approaches.

This section focuses on providing a rotating set of articles on coaching novice, age group, senior, open water and disabled athletes. Look for a new article every week.

Traducere din Engleză în Română

COACHING SPORTIVII . ANTRENAMENTUL SPORTIV (?)
Calificare fundamentala de coaching este de lucru cu sportivi. Trebuie să aveţi cunoştinţe tehnice(A), precum şi capacitatea de a educa o varietate de sportivi(B). Ştim că toţi înotătorii sunt diferiti, astfel încât un antrenor trebuie să aibă pregatit un set de raspunsuri complet fata de abordări diferite....

Această secţiune se concentrează pe furnizarea unui set de articole pt. ”novice coaching” / ”pregatirea incepatorilor”( grupe de vârstă, pregatire specifica de apă > seniori, sportivii cu handicap).

Uita-te pentru un articol nou în fiecare săptămână.

Lectia (01)

BUILDING A SET FOR EXPERIENCED SWIMMERS

Interval training is the most common form of training. Remember the acronym DIRT (Distance, Interval, Rest, Time). A practice is designed based on using a number of training sets that involve time intervals as send-offs for given distances. Set design is only limited by the imagination of the coach. Research has shown that intensity and work-to-rest ratio are the most important components in determining the physiological adaptation that takes place. Following is the process of designing a set.

1. Energy Zone. Decide what type of adaptation is desired as a result of the interval set. This adaptation will dictate the intensity category.
2. Duration. Decide the duration of the set from within the recommended range.
3. Repeat Distance. Pick an appropriate repeat distance within the recommended ranges.
4. Number of Repeats. Calculate the number of repeats that will give the desired total length of the set.
5. Rest Interval. Choose a rest interval within the recommended range (Fifth column on Energy Zone Chart.) The rest interval should be selected with consideration of both the length of each repeat and the intensity of each swim. Of these two factors, intensity should be given more weight in selecting the rest interval. For example, if the repeat distance is at the low end of the range but intensity is in the middle of the range, select a rest interval toward the middle of the recommended range. If an intensity at the upper end of the range is chosen, a longer rest interval towards the upper end of its range would allow the swimmer a better chance of being able to complete the set at the desired intensity.

With experience, a coach will be able to design sets quickly. Always remember to make technique and mechanics a priority. Insist on proper stroke mechanics throughout a set. If the swimmers repeatedly fail to maintain mechanics, the set may need to be redesigned with more rest or a slightly lower intensity. Stop the swimmer(s) or revise the set immediately rather than continue with incorrect mechanics. Otherwise what is occurring is mal-adaptation; the muscles being trained may not be the ones you want trained.

Use variety, but not to the point of chaos or confusion. Vary repeat distances, intensities and rest intervals to keep things fresh and challenging, but do not try to cover too much ground in one set. The result may be too little effective targeted training.

Traducere din Engleză în Română

Crearea unui set de antrenament

Antrenamentul cu Invervale (AI.) este cea mai comună formă de instruire. Amintiţi-vă de acronimul DIRT (Distanţa, Interval, Odihna/Repaus, Time). AI. Este conceput folosind un număr de seturi de repetari care implică valori de Timp(I) pentru Distanţele alese(D). Continutul AI. poate fi nelimitat si depinde doar de imaginatia antrenorului. Cercetările au arătat că Intensitatea efortului / raportul dintre muncă şi de odihnă, sunt cele mai importante componente în determinarea adaptarii fiziologice care vor avea loc.

Cel mai important este procesul de proiectare a unui set cu AI., el va putea depinde de:

1. Zona de energie. Decide ce tip de adaptare este de dorit ca urmare a intervalului stabilit. Această adaptare va dicta categoria intensitate urmarita intr-un antrenament.
2. Durată. Decide durata de stabilit din cadrul intervalul recomandat.

3. Distanta repetata. Alegeţi o distanţă corespunzătoare ce se va repeta în intervalele recomandate.
4. Numărul de Repetări. Calculul numărului de repetări, care va da lungimea totală a setului, aceasta ar trebui raportata la proba de concurs, indeosebi la probele cu efort aerob.
5. Intervalul/ Pauza. Alegeţi un interval de odihnă(sec., min.), intervalul recomandat ar trebui să fie selectat cu atenţie functie de lungimea fiecărei repetari(D) versus intensitatea fiecăreia(T).

Deci Distanta si Intensitatea(T) determina alegerea Intervalului / pauzei de odihna intre repetari si dece nu intre seturile de repetari. Un antrenor cu experienţă,va fi capabil să proiecteze rapid seturile de repetari. Întotdeauna amintiţi-vă de Tehnica si Mecanica care au prioritate. Insista pe acestea pe parcursul unui set de AI. În cazul în care în mod repetat, înotătorii nu reuşesc să menţină Tehnica corecta, setul poate fi necesar a fi reproiectat cu mai multa pauze de odihnă sau o intensitate puţin mai mica. Opreste antrenamentul sau revizuieste-l imediat decât să continue cu o Mecanica/ tehnica incorecte. În caz contrar, ceea ce se intampla este o slaba adaptare, efortul muschilor fiind diferit de cei pe care doriţi al exersa.

Utilizarea AI. Sa nu aduca efortul pana la punctul de Haos sau Durere. Variaza distantele repetate, la fel, variaza intensităţile (T) şi intervalele de odihnă (R) pentru a menţine prestatia în stare proaspătă şi provocatoare, dar nu încerca să folosesti volumul AI>(D) prea mare într-un singur set. Rezultatul poate fi prea putin eficient pentru formarea, conditionare specifica, pentru inotul sportiv.

Sursa de completare a subiectului:

„Despre inot... cu M.Olaru” - Anexa Nr. 13

Nomograma A Craig, Broomer,Gibbons (rev. Swimming , Univ. Parc Pres Baltimore, p 265-274)

Nomograma B N.J. Bulgakova (Plavanie – Fizkultura i Sport, 1986, Moskva, pag 196)

Cu ajutorul nomogramei A se pot estima valorile aproximative ale performanţei/timpului intermediar de înot pe o lungime de bazin (de regulă 50m), una din porţiunile intermediare ale unei distanţe de antrenament / probe de concurs etc.

Antrenorul interesat în stabilirea unui grafic de efort in antrenament sau de concurs trebuie să ştie, mai devreme, cam ce performanţă urmează a fi realizată de sportiv, performanţă la care au căzut amândoi de acord.

Pentru acest lucru antrenorul, înzestrat cu această nomogramă (într-o folie de plastic...)(1), va marca (metric, mental etc), la mijlocul bazinului un sector de cca 10,o m (reper punctul de la 25m)(2); la intrarea sportivului pe acest tronson (cu capul !) antrenorul va cronometra – durata a 5 cicluri de vâslire cu braţele (3) + durata parcurgerii întregului tronson de 10,o m (4). Cu aceste două valori (3 şi 4) va poziţiona pe coloana A – timpul de parcurgere a tronsonului (4) iar pe coloana E – durata celor 5 cicluri de văslire (3); cu o riglă va uni cele două valori şi la intersecţia celorlalte coloane va afla:

I. – coloana B : valoare în m/s a vitezei pe intermediarul de 50m controlat şi apoi , foarte uşor, timpul exprimat în min, sec, etc;

II. – coloana C : valoarea Lungimiii unităţii de vâslire (LUV)

III. – coloana D: valoarea tempoului/minut

Toate aceste valori intrî în compoziţia graficului de efort / de concurs;

antrenorul mai devreme informat despre prestaţia elevului său poate interveni pentru a-l dinamiza / temporiza aşa cum sunt stabilite condiţiile de antrenament sau de concurs

Cu ajutorul Nomogramei B antrenorul poate calcula cu exactitate valoarea încărcăturilor, îngreunărilor folosite în antrenamentul pe uscat (la simulatorul electronic etc.) în condiţiile cerute de pregătirea fizică specială.

Pe coloana verticală din dreapta se află scalata greutatea înotătorului (de la 30kg la 100 kg); pe linia orizontală se află scalată viteza în m/s (de la 1,1 la 2,o m/s) iar dedesubt se găsesc calculate valorile de tip redate în minute, secunde pe diferite distanţe de înot,1până la 1500m (atenţie - calculaţia poate servi şi la interpretarea Nomogramei A /col B !)

Curbele vor intersecta, pe rînd greutatea, viteza în m/s, si la intersecţia lor se va afla valoarea Forţei cu care sportivul vâsleşte [de ex.: un sportiv de 50 kg , la viteza de 1,3 m/s, va folosi o Forţă de 4 KGF, altul, mai greu, de 70 kg – la aceiaşi viteza de înot va folosi o Forţă de vâslire egală cu 6 kgf; aceste valori dacă sunt cunoscute de antrenor iar daca acesta ştie cîte cicluri de mişcare foloseşte sportivul în concursul de control etc. va alcătui o formula de antrenament la simulator aproximativ astfel: 10 serii a 50 de mişcări cu încărcătura de 5 kgf. cu pauza între serii de cca 45 sec.(5x50/5-45) sau daca doresşte o intensificare a efortului va solicita 3 serii a 45 mişcări cu 6 kgf la o pauză de 60 sec. etc.]