“Campionii dopingului” 02 / o analiza ce se vrea ‘drept la replica la unele comentarii’
In aceasta disputa 'gazduita' de blogul meu, exista 3 elemente:
1. articol publicat in presa prin care Anca Mitrofan, fost Trohani, acuza pe dr. I. Dragan(+) de practici dopante.
2. material postat de mine, pe blogul meu, in care dau o replica fireasca la articolul publicat.
3. Un grup de comentarii in care sunt condamnat pt. ca am postat opinia mea ds. initiativa de a publica in presa articolul 'anti-dr.I.Dragan'.
Subliniez - Dr. I. Dragan, este bine de stiut de catre comentatori, acum si de altii..., a fost promotorul medicinei sportive in Romania (1953) si nu numai...; adica, acest medic roman a fost ales, culmea ..., de catre FINA, Pres. Comisiei anti-doping (!)...+ a fost rasplatit, in doua randuri, cu distinctiile cele mai inalte ale FINA (argint, aur) al ‘Colanului de pretuire pentru activitatea depusa’. Medicul I.Dragan este prezent si in conducerea Acad. Medicale ale Romaniei plus alte directii bine cunoscute (mecenat, publicistica, conducator de lucrari stiintifice, director al INMS, etc.)
Deci, a se publica in presa un articol calomniator la adresa dr. I.Dragan (+) mie mi se pare un act nesabuit si plin de implicatii greu de ‘digerat’, dar traim in democratie [era sa scriu 'mahalagie'] si iata ca si asta se poate.....???!!!
Materialul postat de mine, pe blogul meu, ca semn de respingere a acestor acuzatii are structura unui act de repros, cu acelasi obiect [condamnarea dopingului] exact fatza de cei care-l atacau pe dr. I.Dragan(+).
In materialul postat am folosit putine afirmatii ds. practicile dopante obisnuite la antr. M. Mitrofan; replica mea se dorea o riposta gen - ‘hotul striga “hotiiiiiii”... no comment !
Daca eram un dusman si un invidios contra lui M.M. puteam sa mai speculez si alte argumente sau acuze... le-as fi avut dar nu m-am folosit. Daca careva dintre cei sesizati de replica mea va dori, ii pot face ‘confidentele’ de rigoare, dar de scris – nu este cazul !
Comentariile: sunt facute, cu vehementa, la adresa numelui meu si a persoanei mele [recunosc ca mama mea putea face un chip mai atragator, dar asta-i ...].
Toti au omis gafa inaceptabila de a ataca, post mortem, un om de calibrul dr. I.Dragan.
Din acest punct de vedere, cu toate ca inteleg reactia sentimentala a comentatorilor + dreptul lor a comentarii, iau in conisderatie doar 2 nume – cel al Ioanei, fiica perfect fidela al sotilor Mitrofan (‘jos palaria’) si un alt nume, pe care-l recunosc ca fost inotator, dl. Rau , probabil si el un sportiv al lui M.M. [acestuia ii adresez o intrebare ciudata: ‘cand ati dat un citat din dosarele Securitatii ds. sotii Mitrofan cum ati ajuns la dosare ?.’.. + remarca - Securitatea, nu uitati, obisnuia, la inceputul oricarei operatiuni de racolare de informatori, incepea cu laude ds. viitoare ‘victima’, iar mie mi se pare suspecta si formularea dar mai ales sursa care se deduc din comentariul semnat de dl. Rau...]; ceilalti comentatori fac dovada de fidelitate fata de M.M. si nu pot decat sa-i felicit ca pot avea sentimente de recunostiinta fata de fostul lor mentor... dar tin sa remarc ca ‘recunostiinta a fost orbitoare’, adica au uitat ca primul pas ostil, primul pas gresit, ii apartine lui Anca Mitrofan-Trohani ['malheureusement'].
Cu acestea, eu inchei dreptul meu la replica fata de comentatorii mei brasoveni; am repus, in mod direct acest caz [care s-a remarcat, mai abitir la cap. Comentarii si care ma afecteaza, dar de care nu-mi pare rau, eu stiu ca nu am mintit si merg , mai departe in viata cu privirea ridicata.], din nou, pe blogul meu cu speranta de a fi citit si judecat de cat mai multi dintre vizitatori + am rugat, chiar si persoane straine, neavizate de eventualele barfe din inot [apropos, ‘innot’ se scrie cu un singur ‘n’] sa-si dea cu parerea ds. acest caz, unic in viata mea, si care ma obliga a fi corect-vehemet, pan’ la capat.
Celor care le-am prilejuit, in mod direct neajunsuri, cer permisiunea de a fi iertat ..., fara sa uite zicala frantuzeasca ‘ la guerre e comme la guerre’ sau ‘cine scote sabia... de sabie va muri’., pastrand proportiile.
Sa aveti zile senine.........
M. Olaru, la 76+exact 2 luni..., 16 Iulie 2012, orele 03.15 am, Bucuresti[ pt ca nu am folosit niciodata asemenea substante... sper ca voi mai dainui pe acest pamant, cu ajutorul Celui de Sus, care trebuie sa ne fie mereu in minte si in suflet !..., iar mie mi-a aratat, de cateva ori, Mila Sa]