Alegeti intre termenii : "INITIERE" si INVATARE" la inot... 01

[am incercat sa postez TOT materialul... are 60 de pag. si deci nu am reusit... cine simte nevoia sa-l citeasca il trimit pe email; eu sunt < scanave@yahoo.com]

STANDARDE de învăţare şi dezvoltare

pentru copilul de 5-7 ani

STANDARDE profesionale naţionale

ale cadrului didactic

CZU

Experţi naţionali:

Aglaida Bolboceanu

Cornelia Cincilei

Expert internaţional:

Mihaela Ionescu

Au colaborat:

Larisa Vî V rtosu (UNESCO, Lilia Jelamschi (UNICEF), Petru Jelescu, Nadejda Veli îrtosu î ş Veliş co (MET), echipa proiectului EFA-FTI

ISBN 978-9975-

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de 5-7 ani / Programul Educaţional

Pas cu Pas - 102 p.

ISBN 978-9975-

000 ex.

83

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 4

INTRODUCERE

Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copiilor,

standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile

dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării, dezvoltării normale

şi depline a copiilor!

Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces, deoarece copiii

depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor, de ceea ce ştiu despre ei şi de

modul în care aceştia interacţionează cu ei. Perioada copilăriei timpurii este

numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor

şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest

răstimp. Acumulările ştiinţi.ce în domeniul psihologiei copilului, neuropsihologiei,

pedagogiei copilului mic, precum şi experienţa con.rmată în timp

a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semni.cativ la

cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă.

Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare

ale copilului mic.

1. CE SUNT STANDARDELE?

În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de a.rmaţii care re-

.ectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă.

Acestea sunt de.nite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la

naştere până la intrarea în şcoală, atât în mediul familial, cât şi în cadrul altor

servicii de educaţie timpurie.

Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc:

- unicitatea copilului;

- caracterul global şi integrat al dezvoltării lui;

- rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări;

- importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului;

- rolul fundamental al adultului în îngrijirea, creşterea, dezvoltarea şi

educaţia copilului în perioada timpurie.

Standardele reprezintă o resursă, un document ce informează educatorii,

părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea, dezvoltarea şi educaţia

copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada

copilăriei. Ele re.ectă .nalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc

practicile în acord cu speci.cul dezvoltării copilului în această perioadă

a vieţii, având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.

Formularea standardelor pentru .nalizarea grădiniţei (5-7 ani) în Republica

Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa

a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă, înainte

de intrarea în şcoală. Întrucât există diferenţe individuale importante între

ritmurile de dezvoltare ale copiilor, aceste standarde sunt .exibile, permiţând

mici variaţii de la copil la copil. Însă prin formularea lor, ele orientează

adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale

şi depline a copilului.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare

reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor

din unităţile de educaţie timpurie. Ele sunt relevante numai la nivel de grup

de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării pro.lului de

dezvoltare a copilului. Ele au ca scop evaluarea nivelului la care se situează

toţi copiii dintr-o grupă, grădiniţă, raion, sistem. Observarea copiilor în baza

standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea

unui pro.l al grupei de copii, pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare

mai puţin apelate prin activităţile desfăş ile desf urate în grădiniţă şi, în acest

mod, a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi.

Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de

plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizând resursele umane,

serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia, îngrijirea şi protecţia

copilului de la naştere la 7 ani. Odată elaborate, aceste standarde au multiple

utilizări:

- îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe;

- îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la 1

la 7 ani;

- îmbunătăţirea pregătirii cadrelor didactice;

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate

părinţilor;

- evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de

creşe şi grădiniţe;

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 5

- monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat

copiilor de la 1 la 7 ani;

- îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei

şi valorii perioadei copilăriei timpurii.

Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele

utilizări pe care le presupun la o educaţie, îngrijire şi dezvoltare cât mai sănătoasă

a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să .e copiii când vor creşte. Ele

se adresează tuturor părinţilor, instituţiilor care oferă programe de îngrijire

şi educaţie a copiilor mici, instituţiilor care formează resursele umane ce vor

lucra cu copiii mici, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie,

îngrijire şi sănătate. Ştiind cum ne dorim să .e copiii noştri, vom şti mai bine

cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările.

2. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR

2.1. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR

Cadrele didactice, părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea,

dezvoltarea şi educaţia copiilor mici utilizează standardele ca

o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în

privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a

sprijini şi a stimula mai e.cient procesul lor de învăţare şi

dezvoltare.

Conţinutul standardelor trebuie să .e adecvat grupei de vârstă a copiilor, luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al .ecărui copil. Fiecare copil este unic în modul în care creşte, se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare, dar în ritmuri diferite. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. Astfel, conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului

la vârsta la care au fost elaborate standardele.

Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. Copiii nu sunt

recipiente pasive pentru cunoştinţe; ei învaţă prin joc, prin implicare activă, angajare, explorare şi exploatarea

simţurilor – auz, văz, gust etc. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi

unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare, în moduri diferite şi în contexte diferite.

Conţinutul standardelor trebuie să re.ecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale

şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor,

deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile

de dezvoltare.

Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie, comunitate şi mediu în dezvoltarea

copilului. Familiile reprezintă un factor semni.cativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului

de-a lungul întregii vieţi a acestuia. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul

interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei, părinţii, apoi cu

comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 6

Cadrele didactice, părinţii şi alţi

adulţi care participă la creşterea,

dezvoltarea şi educaţia copiilor

mici utilizează standardele ca

o modalitate de a înţelege mai

bine ce aşteptări pot avea în

privinţa copiilor în raport cu

vârsta pe care o au şi pentru a

sprijini şi a stimula mai e.cient

procesul lor de învăţare şi

dezvoltare.

Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa, de a realiza progrese în dezvoltare, indiferent

de dispoziţiile lor .zice sau emoţionale, de experienţele anterioare sau moştenirea culturală. Setul de

standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii, indiferent de diferenţele culturale, de statutul

socioeconomic, de prezenţa unor de.cienţe şi probleme .zice sau de învăţare. Standardele trebuie să ia în

consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului.

Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice.

Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde.

Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie, copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin

utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare.

Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. Standardele

trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea

modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare.

Conţinutul standardelor trebuie să .e orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. Întrucât

standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale

ale copiilor, ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide, riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi

familiei. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici.

2.2. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR

. Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare

prioritate în implementarea standardelor. Familiile reprezintă primul

şi cel mai important educator, decident şi suport în viaţa copiilor. Implicarea

familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea

standardelor.

. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor,

proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale

din familie. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii

copii, familiile, educatorii şi programele educaţionale să exceleze. Standardele

nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea, excluderea

sau sancţionarea copiilor, a cadrelor didactice sau a familiilor.

. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au

fost create. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează

cu copiii. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea

copilului sau pentru a eticheta copilul.

. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci

ani. Pentru ca standardele să rămână relevante, sistematice, ele trebuie

să .e revizuite periodic printr-un proces interactiv.

. Implementarea standardelor trebuie evaluată, pentru a se asigura

utilizarea ei adecvată de către familii, unităţile de educaţie timpurie

şi comunităţi. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare

mai bună a acestora.

. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie

să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate. Familiile, educatorii

şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să .e

familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. Ei trebuie

ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie

la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de

către standarde.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 7

STANDARDELE:

- NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs .x al dezvoltării

copilului. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului.

- NU SUNT un instrument de evaluare a copilului, ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare, dar nu sunt un substitut al acestora. Ele pot

. utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui pro.l al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult

solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic.

- NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice.

3. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE

Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei, care

solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele, standardele de învăţare şi

dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului.

Prin interacţiunea cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul .zic şi

.inţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lor. Fiecare

acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă implică atât

procese cognitive, operaţii mentale, cât şi trăiri afective şi motricitate. Pentru

a trăi astfel de experienţe, copilul trebuie să .e sprijinit în dezvoltarea sa sub

raport cognitiv, socioemoţional şi .zic.

Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate, adică dezvoltarea

unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu, iar

experienţele de învăţare sunt cu atât mai semni.cative pentru progresul copilului

cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. Ritmul

dezvoltării .ecărui domeniu este diferit de la copil la copil.

Fiecare domeniu de dezvoltare – cognitiv, socioemoţional, .zic

– are o anumită speci.citate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii

care sunt speci.ce unui domeniu, dar a căror realizare determină

implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. De

exemplu, dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur,

acesta implică, pe lângă motricitate, coordonare oculomotorie, atenţie şi

reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută, îl încurajează în mişcările

pe care le realizează, precum şi comunicare cu acesta, numirea obiectelor

cu care mănâncă şi a mâncării. La fel, dezvoltarea limbajului poate favoriza

sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi.

Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea

speci.cului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete,

globale a copilului.

Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi, după caz, aspecte

speci.ce ale subdomeniilor. Scopul structurării în acest mod al domeniilor

de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor

importante, a evita suprapunerile, dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere

anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă

a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă.

Domeniile de dezvoltare pentru care au fost elaborate standardele urmează

cunoscuta taxonomie a lui Boom şi sunt astfel structurate:

A. Domeniul cognitiv

B. Domeniul socioemoţional

C. Domeniul .zic

Structura documentului este următoarea:

. Domeniu de dezvoltare

. Subdomeniu de dezvoltare

. Aspect speci.c subdomeniului

. Standard

Indicator

Activităţi/contexte de învăţare

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 8

4. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU

STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI

CU ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE

Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală

desemnată de standard. Pentru .ecare indicator sunt sugerate activităţi şi

contexte de învăţare, pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini

atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii au menirea

de a acoperi întregul standard, precum toate standardele trebuie să acopere

complet întregul domeniu de dezvoltare. Indicatorii sunt speci.ci vârstei copiilor

şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate.

Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi

aspectele speci.ce, apoi pentru .ecare domeniu în parte este prezentată o

scurtă descriere a acestuia, care evidenţiază importanţa şi relevanţa lui pentru

dezvoltarea globală a copilului.

După .ecare domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului,

urmate de tabelul în care se realizează corespondenţa dintre standarde, indicatori

şi activităţi/contexte de învăţare.

Domeniile, subdomeniile şi aspectele speci.ce subdomeniilor, în baza

cărora au fost organizate standardele, sunt structurate astfel:

A. Domeniul dezvoltării cognitive

Subdomeniu

A.1. Limbaj, comunicare, premisele citit–scrisului

Aspecte speci.ce subdomeniului

A.1.1. Limbaj şi comunicare (ascultare, înţelegere, vorbire, comunicare,

limbaj expresiv, lexic, gramatică, sintaxă etc.)

A.1.2. Premisele citit–scrisului (mesaj scris–mesaj vorbit, imagine-cuvânt,

deprinderi de scris etc.)

Subdomeniu

A.2. Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea

lumii

Aspecte speci.ce subdomeniului

A.2.1. Gândirea logică, reprezentări elementare matematice

A.2.2. Cunoaşterea şi înţelegerea lumii

B. Domeniul dezvoltării socioemoţionale

Subdomeniu

B.1. Dezvoltarea socială

Aspecte speci.ce subdomeniului

B. 1.1. Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată

B. 1.2. Interacţiunile cu adulţii

B. 1.3. Interacţiunea în grup

B. 1.4. Respectarea diversităţii

Subdomeniu

B.2. Dezvoltarea emoţională

Aspecte speci.ce subdomeniului

B.2.1. Dezvoltarea conceptului de sine

B.2.2. Dezvoltarea autocontrolului

B.2.3. Dezvoltarea expresivităţii emoţionale

C. Dezvoltarea .zică; sănătatea şi igiena

Subdomeniu

C.1. Dezvoltarea .zică

Aspecte speci.ce subdomeniului

C.1.1. Dezvoltarea motricităţii grosiere

C.1.2. Dezvoltarea motricităţii .ne

C.1.3. Dezvoltarea senzo-motorie

Subdomeniu

C.2. Sănătatea, igiena şi securitatea personală

Aspecte speci.ce subdomeniului

C.2.1. Sănătatea şi igiena personală

C.2.2. Securitatea personală

D. Atitudine în învăţare

Subdomeniu

D.1. Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi

D.2. Iniţiativa

D:3. Persistenţa în activităţi

D.4. Creativitatea

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 9

A. Domeniul dezvoltării

cognitive

Subdomeniu

A.1. Limbaj, comunicare, premisele citit–

scrisului

Aspecte speci.ce subdomeniului

A.1.1. Limbaj şi comunicare (ascultare,

înţelegere, vorbire, comunicare,

limbaj expresiv, lexic, gramatică,

sintaxă etc.)

A.1.2. Premisele citit–scrisului (mesaj

scris–mesaj vorbit, imagine-cuvânt,

deprinderi de scris etc.)

Subdomeniu

A.2. Gândirea logică, cunoştinţe elementare

matematice, cunoaşterea şi înţelegerea

lumii

Aspecte speci.ce subdomeniului

A.2.1. Gândirea logică, reprezentări

elementare matematice

A.2.2. Cunoaşterea şi înţelegerea lumii

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Limbajul, comunicarea şi premisele citit–scrisului.

Limbajul, comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a

individului şi convieţuirea în societate.

Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de citit–scris reprezintă un proces complex, pe parcursul

căruia copiii desluşesc semni.caţia cuvintelor, utilizarea lor, pentru a reda un înţeles şi a utiliza materialele

scrise. Prin achiziţionarea limbajului, copiii reuşesc să exprime idei, să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă

ideilor şi acţiunilor celorlalţi. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem

simbolic complex, pe care îl va dezvolta şi ra.na pe parcursul întregii vieţi.

Capacitatea de a comunica e.cient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor

activităţilor cotidiene. Limbajul, prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte, joacă un rol fundamental

în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere, de gândire, a logicii şi a raţionamentului. Limbajul nu este

utilizat de copii doar pentru a transmite altora idei, gânduri, emoţii, dar şi pentru a recepta, înţelege şi interpreta

ceea ce îi comunică cei din jur.

Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale speci.ce, care au un rol determinant

asupra copilului. Primul context social în care copilul intră în contact cu limbajul este familia. Pe măsură

ce copilul creşte, contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. Calitatea comunicării

creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj, materiale scrise şi interacţiune. Primul pas în

comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere.

Limbajul, comunicarea şi deprinderile de citit–scris sunt puternic intercorelate, de aceea dezvoltarea

lor trebuie urmărită în egală măsură.

Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii, a vocabularului, a culturii

sonore a vorbirii, a structurii şi formelor gramaticale corecte. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente

conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale.

Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea

unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială,

ascultarea, înţelegerea, conversaţia verbală. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme

şi intenţii ale comunicării.

Premisele citit–scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale

de scris şi citit. Ele includ receptarea mesajului scris, a materialelor scrise, conştientizarea mesajului cuprins

în materiale tipărite, abilităţi de scriere, de comunicare prin mesaj scris.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 10

Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea

lumii

În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive

ale copilului. El ajunge să cunoască şi să înţeleagă mai bine lumea .zică

şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gândire, observare, imaginaţie,

rezolvare de probleme. Ia contact cu numerele, cu culorile, cu materiale lichide

şi solide, cu texturi diferite, cu instrumente diferite. Domeniul dezvoltării gândirii

logice, matematice, ştiinţi.ce, precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor

dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului, ce

nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală.

Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă

la procesele prin care copiii dobândesc capacitatea de a gândi, de a asimila şi a

utiliza informaţia pe care o receptează. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează

prin interacţiunea copilului cu mediul .zic şi social, prin care copiii construiesc

mental noi concepte, le descoperă. Totodată copiii învaţă multe lucruri

de la adulţi şi de la alţi copii. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire

se realizează pe multiple căi: prin limbaj, gândire logică, reprezentare spaţială,

gândire creativă, muzicală, implicarea mişcărilor corpului etc.

De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi

copiii să .e solicitaţi să:

- analizeze relaţii între obiecte, evenimente, persoane (asemănări,

deosebiri, asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea, gândirea critică,

rezolvarea de probleme;

- înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia, operaţiile matematice,

măsurarea, gruparea, sortarea, ordonarea, operaţii esenţiale

în viaţa de zi cu zi;

- înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii; acestea se referă

la gândirea ştiinţi.că, care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze

cunoştinţele prin investigaţie şi veri.care;

- înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător;

care sunt condiţiile necesare vieţii.

Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă

a copilului.

Pentru domeniul dezvoltării cognitive au fost elaborate următoarele

standarde:

Limbaj, comunicare

Standard 1: Copilul ar trebui să .e capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul

vorbit.

Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent

şi a comunica e.cient cu copiii şi adulţii.

Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat

şi progrese în vorbire.

Standard 4: Copilul ar trebui să .e capabil să vorbească corect gramatical şi

să pronunţe corect cuvintele.

Standard 5: Copilul ar trebui să .e capabil să folosească un limbaj expresiv.

Premisele citit–scrisului

Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.

Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi de semni.-

caţia lui.

Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.

Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare

gra.că: desene, semne, forme, pregra.sme.

Gândirea logică, reprezentări elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a

descoperi.

Standard 11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi

numărare.

Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de

mărime şi formă.

Standard 13: Copilul ar trebui să realizeze operaţii de scriere, grupare, clasi.-

care, măsurare.

Standard 14: Copilul trebuie să .e capabil să explice fenomene, să facă predicţii,

să rezolve probleme.

Cunoaşterea şi înţelegerea lumii

Standard 15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător

prin observarea şi manipularea obiectelor.

Standard 16: Copilul ar trebui să .e capabil să numească unele caracteristici

ale lumii vii (plante şi animale).

Standard 17: Copilul ar trebui să .e capabil să observe şi să descrie caracteristici

ale lumii inerte.

Standard 18: Copilul ar trebui să .e capabil să descopere omul ca parte a

lumii vii şi ca .inţă socială.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 11

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă

A.1. Subdomeniul: Limbaj, comunicare, premisele citit–scrisului

A.1.1. Aspect speci.c: Limbaj şi comunicare

Standard 1: Copilul ar trebui să .e capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul vorbit.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

1. Ascultă şi înţelege indicaţiile şi sarcinile

educatoarei, conversaţiile din grupă, povestirile

altor copii.

Adresaţi întrebări referitoare la sarcinile pe care le are de realizat în cadrul activităţilor în grupuri mici

sau individual.

Încurajaţi conversaţiile, povestirile între copii. Puneţi întrebări despre conţinutul acestor conversaţii,

povestiri.

Utilizaţi ghicitori.

2. Pune întrebări clare despre ceea ce nu

înţelege.

Oferiţi copiilor în timpul activităţilor posibilitatea de a pune întrebări despre ceea ce nu înţeleg.

Încurajaţi dorinţa de a întreba şi ajutaţi-i în clari.carea întrebărilor.

3. Înţelege conţinutul şi emoţiile (fericire,

tristeţe, nerăbdare etc.) transmise în poveşti.

Organizaţi activităţi de dramatizare a poveştilor, povestirilor preferate de copii, în care personajele

trăiesc evenimente şi sentimente diverse. Încurajaţi copiii să îşi aleagă ce personaj doresc şi să-l

interpreteze, să realizeze o cărticică a personajului.

Organizaţi activităţi în grupuri mici, în care copiii să aleagă o poveste şi să o repovestească celorlalţi

colegi.

Realizaţi „interviuri” cu copiii despre o poveste audiată sau citită.

4. Identi.că partea de început, de mijloc şi

.nalul unei poveşti.

Organizaţi activităţi de audiere a unor poveşti şi oferiţi-le copiilor posibilitatea de a desena o secvenţă

care să ilustreze începutul poveştii, mijlocul poveştii şi sfâ i sf rşitul ei.

Lăsaţi copiii să realizeze lucrări artistice cu secvenţe din diferite momente ale unei poveşti. Solicitaţi-i

să le expună în ordinea evenimentelor în spaţiul destinat începutului, mijlocului şi sfâ i sf rşitului poveştii.

Implicaţi copiii în realizarea de cărticele după o poveste.

5. Face diferenţa dintre realitate şi imaginar. Implicaţi copiii în continuarea unei poveşti fantastice şi discutaţi dacă este real sau nu ceea ce se

întâmplă în poveste.

Discutaţi, explicaţi şi oferiţi-le copiilor posibilitatea de a identi.ca personajele, obiecte reale din viaţa

cotidiană, din cărţi, reviste.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 12

6. Face predicţii pornind de la ceea ce i se citeşte,

ceea ce i se povesteşte sau de la imagini văzute,

demonstrând înţelegerea mesajului vorbit.

Solicitaţi-le copiilor să facă predicţii în anumite momente ale unei povestiri citite sau ale unor imagini

prezentate, punând întrebări de tipul: „Şi ce credeţi că s-a întâmplat?”

Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent şi a comunica e.cient cu copiii şi adulţii.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

7. Vorbeşte su.cient de clar, pentru a . înţeles

de toţi.

Oferiţi copiilor oportunitatea de a le povesti altor colegi momente din viaţa lor, de a împărtăşi

experienţele trăite de ei.

8. Pune întrebări şi răspunde la întrebări cu

înţeles.

Oferiţi-le copiilor oportunitatea de a pune întrebări pe tot parcursul zilei, în toate momentele şi

încurajaţi discuţiile dintre copii prin activităţi în grupuri mici.

9. Răspunde corespunzător şi respectuos într-o

convorbire sau discuţie cu copiii şi cu adulţii.

Oferiţi-le copiilor oportunitatea de a comunica atît cu alţi copii, cât şi cu adulţi (părinţi, personalul

din instituţie, invitaţi) în diferite momente şi situaţii: la venirea la grădiniţă, în timpul activităţilor

(organizaţi activităţi la care să vină părinţi şi alte persoane invitate), la masa de prânz, la plecare.

Utilizaţi orice oportunitate din timpul zilei,pentru a solicita formule de salut, de politeţe şi adresare

respectuoasă: sosirea la grădiniţă, intrarea în sala de grupă, momentul gustării, utilizarea în comun a

materialelor în activităţi în grupuri mici, strângerea materialelor, gustarea, masa de prânz, plecarea de

la grădiniţă.

10. Utilizează limbajul verbal şi non-verbal,

pentru a comunica în scopuri diferite.

Folosiţi imagini cu personaje ce re.ectă stări diferite, pentru a stimula formularea de întrebări şi

răspunsuri ce implică limbajul atât verbal, cât şi non-verbal.

Propuneţi un joc prin care copiii adresează verbal întrebări şi răspund prin limbaj non-verbal.

Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat şi progrese în vorbire.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

11. Vorbeşte utilizând propoziţii simple şi

dezvoltate până la fraze.

Implicaţi copiii în activităţi de povestire a unor experienţe din viaţa lor, care au legătură cu tema activităţilor.

Solicitaţi-le copiilor explicaţii atunci când realizează o activitate sau un produs.

12. Cunoaşte semni.caţia cuvintelor pe care le

utilizează.

Puneţi întrebări suplimentare, solicitaţi explicaţii când copilul vă povesteşte ceva (Dar de ce s-a

supărat...?, Dar tu cum crezi că era mai bine? etc.).

Oferiţi-le copiilor posibilitatea de a-şi exprima gândurile prin desen, modelaj, colaj şi cereţi-le să vă

explice ce au realizat.

Numiţi întotdeauna obiectele din jur.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 13

13. Reproduce o povestioară simplă, folosinduse

de imagini, respectând succesiunea

secvenţelor.

Organizaţi activităţi de repovestire pornind de la imagini din poveşti alese de copii.

14. Utilizează cuvinte noi în discuţiile cu ceilalţi. Oferiţi sarcini de grup mic care solicită utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte, persoane, stări,

acţiuni, însuşiri etc.) .e pornind de la unele imagini, cărţi, materiale, .e valori.când contexte din

activităţi precedente, .e prin exploatarea unor situaţii spontane din activitatea zilnică. Apreciaţi

utilizarea de cuvinte noi şi extindeţi discuţiile utilizând aceste cuvinte.

Standard 4: Copilul ar trebui să .e capabil să vorbească corect gramatical şi să pronunţe corect cuvintele.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

15. Pronunţă corect şi clar toate sunetele limbii

materne.

Propuneţi-le copiilor jocuri de pronunţie, utilizând imagini, obiecte, jucării.

Implicaţi copiii în activităţi de intonare a unor cântece, poezii care exersează pronunţia sau a

onomatopeelor unor animale, .inţe.

Încurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete, silabe ritmice.

16. Utilizează corect în vorbire acordul de gen,

număr, persoană, timp.

Jocuri cu suport concret (imagini, obiecte) care solicită utilizarea acordului gramatical: copilul bea apă/

copiii beau apă, maşina e albă/maşinile sunt albe, mama e tânără/tata e tânăr etc.

Valori.caţi povestirea după imagini, explicarea unor experimente, explorarea unor obiecte vii şi nevii,

pentru utilizarea acordului gramatical.

Valori.caţi orice moment al zilei, pentru a solicita formularea de propoziţii simple sau compuse

punând accent pe acordul gramatical. Modelaţi exprimarea corectă a copilului printr-o exprimare

corectă a dumneavoastră în întrebări, răspunsuri, comentarii, observaţii.

Standard 5: Copilul ar trebui să .e capabil să folosească un limbaj expresiv.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

17. Modulează volumul, tonul şi ritmul vorbirii

în funcţie de context şi scop.

Oferiţi copiilor oportunitatea de a se implica în jocuri simbolice, în care copiii interpretează roluri

diferite.

18. Recită expresiv poezii şi interpretează roluri

ale diverselor personaje.

Plani.caţi permanent activităţi în Centrul de joc simbolic, puneţi la dispoziţia copiilor recuzită pentru

interpretarea diferitor personaje.

Încurajaţi copiii să se înveţe reciproc poezii.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 14

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă

A.1. Subdomeniul: Limbaj, comunicare, premisele citit–scrisului

A.1.2. Aspect speci.c: Premisele citit-scrisului

Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

19. Recunoaşte sunetul cu care încep cuvintele. Valori.caţi permanent unele momente de rutină, cerând copiilor al căror nume începe cu un anumit

sunet să aranjeze tacâmurile pe masă sau să împartă anumite materiale.

20. Recunoaşte două sau trei cuvinte care încep

cu acelaşi sunet.

Puneţi la dispoziţia copiilor jucării, materiale, imagini ce denumesc obiecte, .inţe, animale, fenomene

ce încep cu acelaşi sunet.

Implicaţi copiii în jocuri de recunoaştere a obiectelor, materialelor care încep cu acelaşi sunet.

21. Construieşte rime din cuvinte familiare. Audiaţi poezii cu rimă şi cântecele scurte. Încurajaţi construirea de rime prin asocierea lor cu mişcarea

ritmică, cu dansul. Încurajaţi compunerea de poezii şi cântecele scurte.

Organizaţi jocuri cu rime: numiţi prima silabă a cuvântului, iar copiii o vor găsi pe cea de-a doua: masă,

ca-să, pan-tof, car-tof, etc.

Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi de semni.caţia lui.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

22. Recunoaşte textul scris în toate contextele

unde îl întâlneşte.

Oferiţi-le copiilor un mediu în care textele scrise sunt prezente în toate spaţiile. Atrageţi-le atenţia

asupra lor şi citiţi împreună cu copiii ce scrie.

23. Înţelege că limbajul scris exprimat prin

imagini şi cuvinte conţine informaţie.

Utilizaţi reţete de bucate scrise de membri ai familiei şi utilizaţi-le în sala de grupă, pentru a găti

împreună cu copiii.

Oferiţi-le copiilor cărţi cu imagini, diapozitive, dia.lme, postere şi discutaţi despre mesajul transmis de

acestea.

Antrenaţi copiii în activităţi de construcţii, punându-le la dispoziţie imagini şi mesaje scrise pe care le

pot utiliza.

24. Recunoaşte unele litere şi cuvinte familiare

în texte scrise.

Puneţi la dispoziţia copiilor în mod curent materiale scrise, cărţi şi încurajaţi recunoaşterea de litere şi

cuvinte pe care copiii le-au mai întâlnit.

Valori.caţi toate oportunităţile de expunere a copiilor pe marginea materialelor scrise în toate centrele

de activitate şi în sala de grupă.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ 15

25. Demonstrează că ştie că o propoziţie

e formată din cuvinte, că într-o propoziţie

cuvintele se separă prin spaţiu şi că un cuvânt e

format din silabe şi litere.

Oferiţi-le copiilor materiale scrise cu propoziţii scurte, cartonaşe cu cuvinte, alfabetar. Încurajaţi

formarea de cuvinte şi propoziţii.

26. Recunoaşte unele semne convenţionale

folosite în scris.

Puneţi la dispoziţia copiilor cărticele cu dialoguri şi încurajaţi curiozitatea copiilor în privinţa semnelor

convenţionale. Încurajaţi utilizarea semnelor convenţionale în scrierile copiilor.

Discutaţi despre prognoza meteo şi identi.caţi semnele convenţionale. Utilizaţi hărţi geogra.ce

pentru a identi.ca semne convenţionale geogra.ce, semne rutiere etc.

27. Recunoaşte diferenţa dintre o poezie şi un

text în proză.

Încurajaţi copiii să realizeze cărticele de poezii sau de poveşti în cadrul activităţilor tematice. Oferiţi-le

oportunitatea de a alege ce vor să scrie: o poveste/povestire sau o poezie?

Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

28. Demonstrează interes pentru cărţi şi poveşti

citite cu voce tare.

Valori.caţi momentele de activitate în grup mare sau grup mic, de pregătire pentru somn, de relaxare

prin lecturarea unor cărţi potrivite vârstei copiilor.

29. Demonstrează că ştie să folosească o carte. Acordaţi-le în .ecare zi copiilor timp în care să poată „citi”. Propune ”. ” ţi-le copiilor sarcini în grup mic sau

individuale care solicită utilizarea cărţilor de poveşti, enciclopediilor, revistelor etc.

Indicaţi detalii ale cărţii precum prima copertă, ultima copertă, autorul, anul apariţiei, cuprinsul,

numărul de pagini etc.

30. Doreşte să răsfoiască şi să citească

independent.

Oferiţi-le zilnic copiilor posibilitatea de a-şi alege o carte preferată şi de a se retrage într-un loc liniştit al

sălii, pentru a o răsfoi şi citi.

Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare gra.că: desene, semne, forme, pregra.sme.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

31. Utilizează forme şi desene familiare, pentru

a reda gânduri, idei, sentimente.

Propuneţi-le copiilor sarcini care implică exprimarea în scris a unor gânduri, idei, sentimente: să

deseneze ce le-a plăcut mai mult dintr-o poveste, să realizeze un a.ş care să invite părinţii la un

eveniment etc.

Încurajaţi activităţi în pereche, în timpul cărora un copil „dictează” şi celălalt „scrie”.

32. Utilizează pregra.sme, pentru a reda

gânduri, idei, sentimente.

Încurajaţi copiii să realizeze mici cărticele despre personaje preferate, despre animale preferate, în care

să scrie gândurile şi sentimentele lor.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 16

33. Scrie propriul nume sau alte nume, cuvinte

simple.

Propuneţi-le copiilor să realizeze felicitări, invitaţii adresate persoanelor din familie sau persoanelor

cunoscute, pentru a participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de naştere a acelor persoane.

Realizaţi împreună cu copiii etichete pentru diverse locuri şi materiale din sala de grupă.

34. Explorează, în timp ce scrie, corespondenţa

dintre sunet şi litera scrisă.

Scrieţi împreună cu copiii cuvinte în timpul activităţilor în grupuri mici sau al sarcinilor individuale.

Scrieţi pe .ecare lucrare realizată numele copiilor şi rostiţi-l împreună cu aceştia.

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă

A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

A.2.1. Aspect speci.c: Gândirea logică, reprezent ă, reprezent ă ări elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a descoperi.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

35. Experimentează pentru a descoperi relaţiile cauzale (dacă..., atunci...) dintre fenomene.

Oferiţi-le copiilor posibilitatea de a experimenta: să pună gheaţă în apă, pentru a vedea cum se

topeşte, să pună lăstare în apă, pentru a vedea cum dau rădăcină, să pună zahăr, ulei, fă r, f ină în apă etc.

36. Experimentează pentru a descoperi relaţiile temporale (mai târziu, peste puţin timp, azi,

mâine) dintre fenomene.

Realizaţi experimente, în care factorul timp este important: dezgheţul, dizolvarea, deshidratarea,

îngrijirea unei mici răni, uscarea unui perete, a unui burete, a unei vopsele etc. Atrageţi atenţia asupra

relaţiilor de timp.

DEZVOLTAREA SOCIOEMOŢIONALĂ

„Oamenii sunt .inţe sociale. În toate etapele vieţii, oamenii interacţionează unul cu celălalt. A învăţa cum

DEZVOLTAREA FIZICĂ; SĂNĂTATEA ŞI IGIENA

Sănătatea, condiţia .zică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere

şi dezvoltare a lor în perioada timpurie. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare, chiar

dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin .zic, precum creşterea în greutate, în înălţime şi a

dimensiunilor corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate ţine de schimbările care parcurg un mod

gradat de progres de la schimbările simple la cele mai complexe. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau

puţin aceiaşi pentru toţi copiii, ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală.

Dezvoltarea .zică normală, sănătatea, motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare

şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Mişcarea şi dezvoltarea

.zică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. Sănătatea .zică aduce energie, echilibru şi disponibilitatea

de implicare în experienţe de învăţare.

Dezvoltarea motricităţii este strâns legată de dezvoltarea limbajului, a proceselor cognitive, a competenţelor

sociale şi emoţionale. Atât motricitatea grosieră, cât şi cea .nă, precum şi coordonarea senzo-motorie

reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător, dar şi de descoperire şi cunoaştere a propriului

corp. Capacitatea copiilor de a implica, a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de

mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp, exerciţiu şi sprijin. De la mers, alergare, sărituri,

căţărări, rostogoliri până la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea instrumentelor de

scris, de desen, de tăiere sau deprinderi de a se îmbrăca şi deprinderi alimentare toate acestea reprezintă un

proces plin de încercări, dar şi reuşite, dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. Conştientizarea

simţurilor şi utilizarea lor, motricitatea şi coordonarea oculomotorie reprezintă bazele unui comportament

funcţional al copilului.

Ceea ce însoţeşte o dezvoltare .zică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor

de securitate personală. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. Deprinderile de

somn, spălat, nutriţie, îmbrăcare şi activitate .zică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante

în prevenirea îmbolnăvirilor.

Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii

deprinderile de securitate personală. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase, în

care prin manipulare sau mişcare se pot accidenta, răni sau se pot îmbolnăvi. De asemenea, copiii

trebuie să înveţe când, cum şi cui să ceară ajutor atunci când au nevoie, trebuie să înveţe să respecte

anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol.

Pentru domeniul dezvoltării .zice, al sănătăţii, igienei şi securităţii personale au fost elaborate următoarele

standarde:

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 32

Standarde: Motricitate grosieră

Standard 1: Copilul ar trebui să .e capabil să menţină echilibrul corpului

Standard 2: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi controleze părţi ale corpului

şi stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.

Standard 3: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi coordoneze mişcările cu un

scop al mişcării.

Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre

corpul lui şi obiectele care se mişcă; dintre corpul lui şi obiectele stabile.

Standarde: Motricitate .nă

Standard 5: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze mâinile şi degetele

pentru scopuri diferite.

Standard 6: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi

gesturile pentru a transmite un mesaj.

Standarde : Dezvoltare senzo-motorie

Standard 7: Copilul ar trebui să .e capabil să demonstreze utilizarea simţurilor

(văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul.

Standarde: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei

Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a

sănătăţii şi igienei personale.

Standarde : Dezvoltarea securităţii personale

Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate persoă.

C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea

C.1. Subdomeniul: Dezvoltarea .zică

C.1.2. Aspect speci.c: Dezvoltarea motricităţii grosiere ăţii grosiere ăţ

Standard 1: Copilul ar trebui să .e capabil să menţină echilibrul corpului.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

122. Îşi păstrează echilibrul în timp ce se întinde,

se învârte în jurul axei corpului şi se ghemuieşte.

Încurajaţi efectuarea mişcărilor în diferite momente ale zilei. Dansaţi cu copiii, realizând mişcări de

rotire, de aplecare, de întindere, sărituri.

123. Păşeşte peste un obstacol fă te f ră a-şi pierde

echilibrul.

Prevedeţi su.cient spaţiu pentru mişcare. Realizaţi împreună cu copiii, utilizând cuburile şi piesele mari,

un traseu în clasă, pe care trebuie sa îl parcurgă trecând peste mici obstacole construite de ei.

124. Merge înainte şi înapoi ţinând un obiect în

mână.

Organizaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. ă”. ă” Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile

auzite.

Standard 2: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi controleze părţi ale corpului şi stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

125. Execută mişcări corespunzătoare ale corpului

pentru a prinde o minge.

Oferiţi-le copiilor posibilitatea de a executa mişcări cu obiecte, acompaniate de muzică; implicaţi-vă

personal în „dans”.

DEZVOLTAREA FIZICĂ; SĂNĂTATEA ŞI IGIENA 33

126. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect cu

ambele mâini.

Antrenaţi urcarea şi coborârea, (1) fă rea, f ră a se ţine de palier, (2) având un obiect mic într-o mână, (3)

ţinând un obiect cu ambele mâini.

127. Utilizează muşchii mari pentru a manipula

obiecte (minge, balon, tricicletă).

Organizaţi jocuri cu mingea, tenis pentru copii etc.

128. Îndeplineşte activităţi ce solicită mişcările de

bază: mers, fugă, sărituri, escaladări, căţărare.

Stimulaţi copiii să efectueze mişcări grosiere în scopuri practice în viaţa cotidiană (să aducă un

obiect repede, să sară pentru a ajunge obiectul la înălţime, să folosească scara etc.).

Organizaţi jocuri de mişcare în aer liber în .ecare zi (dacă vremea permite).

Standard 3: Copilul ar trebui să .e capabil să-şi coordoneze mişcările cu un scop al mişcării.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

129. Poziţionează corpul şi membrele în mod

corespunzător, pentru a imita ceva sau pe cineva.

Organizaţi jocuri de imitare .delă a mişcărilor unor animale, a unor mişcări de dans. Încurajaţi

copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din ambient prin mişcare.

130. Loveşte mingea, dând-o înapoi. Propuneţi-le copiilor rostogolirea mingii mari; exerciţii cu mingea mică. Jucând împreună cu copiii

cu mingea, demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei.

131. Demonstrează coordonarea părţilor propriului

corp în realizarea unor mişcări.

Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor, de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor.

Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor, ale personajelor din poveste, crearea diverselor forme

cu ajutorul corpului (un pod, un cerc, un pătrat), crearea de forme cu ajutorul degetelor (un cerc

din degete etc.).

Valori.caţi mişcarea în jocurile cu subiect pe roluri, în convorbiri; încurajaţi copiii să utilizeze

mişcarea în descrierea obiectelor, vietăţilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.

Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre corpul lui şi obiectele care se mişcă şi cele stabile.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

132. Sare peste câteva obstacole mici în alergare. Valori.caţi ocaziile oferite de cotidian, pentru a antrena săriturile.

Organizaţi jocuri cu sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe loc (cu elan); sărituri cu ajungerea

obiectului suspendat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţimi cu aterizare moale pe saltea; sărituri

de pe un picior pe altul.

133. Prinde mingea când îi este aruncată de la

mică distanţă.

Propuneţi-le copiilor jocuri cu aruncarea–prinderea mingii; prinderea–transmiterea mingii; aruncarea

mingii (a altui obiect) în ţintă verticală, orizontală.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 34

C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea

C.1. Subdomeniul: Dezvoltarea .zică

C.1.2. Aspect speci.c: Dezvoltarea motricităţii .ne ăţii .ne ăţ

Standard 5: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

134. Ţine în mână un creion şi desenează

linii drepte şi de diverse forme.

Prevedeţi timp în .ecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii .ne, valori.când situaţii de rutină:

aranjarea mesei, aranjarea jucăriilor, pregătirea materialelor distributive pentru anumite activităţi etc.

Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură; încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel

de materiale şi instrumente.

Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris.

135. Ţine foarfeca şi taie în linie. Propuneţi-le copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor

preferate.

Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor, asigurând copiilor un mediu securizant.

136. Utilizează independent cu uşurinţă

materiale pentru a picta, modela.

Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte, linii, pete, aplicaţii din frunze, ornamentarea

obiectelor.

Propuneţi-le copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor.

Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare, punctare, haşurare. etc.); experimentaţi împreună diverse

instrumente (desen executat cu degetele, buretele, vata, pensula, markerul, creioanele, creta etc.);

137. Utilizează independent cu uşurinţă

vesela pentru a mânca.

Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă, mobilă, haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele.

Demonstraţi prin exemplu propriu modele de utilizare a veselei.

138. Îşi pune singur panto.i şi îşi leagă

şireturile la panto..

Exercitaţi abilităţile copilului de autoservire în .ecare situaţie potrivită. Demonstraţi, în caz de necesitate,

copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşească.

Standard 6: Copilul ar trebui să .e capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi gesturile pentru a transmite un mesaj.

139. Poare reda expresii ale feţei cu

semni.caţii diferite: zâmbet, supărare,

uimire, bucurie, oboseală.

Propuneţi jocuri de imitare a mimicii, de redare a dispoziţiei şi caracterului personajelor din poveşti şi

.lme, din imagini, poze.

Executaţi împreună cu copiii mişcări însoţite de numărători, pronunţări de sunete, cânt.

DEZVOLTAREA FIZICĂ; SĂNĂTATEA ŞI IGIENA 35

C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea

C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea .zică

C.1.3. Aspect speci.c: Dezvoltarea senzo-motorie

Standard 7: Copilul ar trebui să .e capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul, gustul) în interacţiunea cu

mediul.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

140. Demonstrează conştientizarea simţurilor

în acţiuni (recunoaşte obiectele ascunse prin

atingerea lor, fă f ră să le vadă, execută mişcări la

auzul unor comenzi, recunoaşte mirosuri etc.).

Organizaţi jocuri de recunoaştere a formelor, materialelor, sunetelor prin implicarea simţurilor (auz,

pipăit, miros): Ce-i ascuns în s î ăculeţ?

141. Schimbă ritmul, direcţia, viteza mişcărilor

la semnale de natură diferită (culoare, sunet,

simboluri gra.ce).

Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start”.

Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal, la schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu

schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare.

C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea

C.2. Subdomeniul: Sănătatea, igiena şi securitatea

C.2.1. Aspect speci.c: Sănătatea şi igiena

Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a sănătăţii şi de respectare a igienei personale.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

142. Demonstrează independenţă în exersarea

deprinderilor de igienă personală (se spală şi

se şterge singur pe mâini, îşi acoperă gura cu

mâna când strănută, când tuşeşte, foloseşte

independent toaleta, foloseşte batista).

Oferiţi zilnic copiilor posibilitatea de a-şi exersa deprinderile de igienă personală. Încurajaţi copiii care

le respectă şi amintiţi constant de importanţa respectării lor.

143. Demonstrează interes pentru participarea

în activităţi .zice zilnice.

Oferiţi zilnic copiilor su.cient timp pentru activităţi în aer liber şi mişcare.

STANDARDE DE ÎNVĂŢ NVĂŢ NV ARE ĂŢARE ĂŢ ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE 5-7 ANI 36

144. Respectă reguli ale alimentaţiei sănătoase. Organizaţi activităţi de preparare a unor salate şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. Discutaţi despre

.ecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii sănătoase.

145. Demonstrează abilităţi elementare de

prevenire a bolilor.

Jocuri cu păpuşile „De-a medicul”, „De-a cabinetul”. Transpunerea ”. ” într-o posibilă situaţie-problemă de

îmbolnăvire a unei persoane imaginate şi discuţii despre măsurile de prevenire a bolilor.

146. Respectă igiena vestimentaţiei. Observarea vestimentaţiei celor din jur şi a anotimpului în care este purtată. Propuneţi jocuri cu

imagini de corelare a vestimentaţiei cu starea timpului.

147. Respectă regulile igienei colective. Evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor între igiena locuinţei şi igiena sălii de grupă. Exersarea prin

joc şi încurajarea aplicării deprinderilor de igienă colectivă.

C. Domeniul: Dezvoltarea .zică şi sănătatea

C.2. Subdomeniul: Sănătatea, igiena şi securitatea

C.2.2. Aspect speci.c: Securitatea personală personal

Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate personală.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

148. Identi.că situaţiile periculoase. Utilizaţi imagini pentru a ilustra situaţii de risc (consum de lichide din sticle necunoscute, apropierea

de un .er de călcat în priză, de .acără etc. ) şi propuneţi-le copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar

a.a într-o astfel de situaţie.

Citiţi poveşti, povestiri ce prezintă situaţii periculoase şi discutaţi despre posibilitatea evitării lor sau a

riscurilor pe care le presupun.

149. Relatează unde şi când trebuie să se

adreseze după ajutor.

Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici, pompieri,

poliţisti etc.).

Elaboraţi împreună cu copiii scheme, desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor.

150. Respectă regulile de comportare pe stradă,

în transportul public şi în alte locuri publice,

pentru a evita accidentele, situaţiile periculoase.

Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semni.caţiei culorilor semaforului, a semnelor rutiere. Discuţii şi

jocuri de orientare într-un mediu nou.

Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu, la magazin, la

medic, la piaţă şi exersaţi regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.

Invitaţi lucrători ai poliţiei, medici, pompieri etc.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 37

D. Atitudine în învăţare

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

.

STANDARDE

PROFESIONALE NAŢ NA IONALE

PENTRU

CADRELE DIDACTICE

DIN INSTITUŢIILE

DE EDUCAŢ EDUCA IE TIMPURIE

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42

1. INTRODUCERE

Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării

plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia.

În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional

au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de

educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în

privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor, în special al copiilor provenind

din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett, 1995; Frede, 1995). Investiţia

în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justi.că inclusiv prin dovezile

aduse de analizele de tip economic (Cuhna, 2005; Heckman, 2000, 2006).

Unele studii au indicat că:

- pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie

timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară;

- prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie

se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei, la punerea bazelor

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să

stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală.

C.2.2. Cadrul didactic creează un mediu .zic

personalizat şşi prietenos ce confer i conferă identitate

grupului de copii.

48. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de

învăţare.

49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de

apartenenţă.

50. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de

comunitate.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 52

C.2.3. Cadrul didactic creează un climat social

care promovează învăţarea.

51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi

siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să .e auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii

adecvate de soluţionare şi prevenire a con.ictelor dintre copii.

D. Evaluarea învăţării

În calitatea mea de cadru didactic trebuie s calitatea mea de cadru didactic trebuie s Î ă ajut .ecare copil să aibă încredere ă î în sine, l sine, l î ă n lă udâ ud ndu-l când reuşeşte, sprijinindu-l la nevoie şi căutând

soluţii pentru problemele pe care le ţii pentru problemele pe care le ţ înt î âmpină.

Standard Indicatori

D.1. Cadrul didactic utilizează permanent

observarea, pentru a înregistra date privind

dezvoltarea copilului în toate domeniile

dezvoltării.

55. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.

56. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii

în toate domeniile de dezvoltare.

57. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.

D.2. Cadrul didactic foloseşşte evaluarea, pentru

a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.

58. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja

învăţarea.

59. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora, având ca unic reper

progresele anterioare ale copilului.

D.3. Cadrul didactic foloseşte metode şşi

instrumente de evaluare care sunt relevante

pentru activităţile de învăţare realizate de copii

şi adecvate vârstei acestora.

60. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor, obiectivelor de referinţă ale

activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul.

61. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine

anumite cunoştinţe, manifestă anumite atitudini, deprinderi şi abilităţi, în strânsă corelaţie cu

domeniile de dezvoltare ale acestuia.

62. Cadrul didactic deţine un portofoliu al .ecărui copil care conţine date privind progresele

copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (.zic,

socioemoţional, cognitiv, atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 53

D.3. Cadrul didactic utilizează evaluarea, pentru

a plani.ca mai riguros activităţile şi a organiza

mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi

intereselor copiilor.

63. În baza rezultatelor evaluării, cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor

individuale ale .ecărui copil, stimulând progresul copiilor.

64. Utilizează rezultatele evaluării, pentru a organiza, modi.ca şi adapta mediul educaţional astfel

încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor.

D.4. Cadrul didactic solicită ş ă şi utilizează informaţţii

despre experienţele anterioare ale copiilor,

despre sănătate, nutriţie, igienă, despre nevoile

lor, despre comportamentele lor de învăţare şi

progresele lor din discuţţiile cu familia, copilul

însuşi, pentru a evalua progresul copilului.

65. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe

anterioare de învăţare, sănătate, nutriţie, igienă, interese, nevoi).

66. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în

creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai .delă şi validă a progresului înregistrat de acesta.

E. Dezvoltare profesională

În meseria de educator, niciodat meseria de educator, niciodat Î ă nu poţi crede c ţi crede c ţ ă ştii totul. Fiecare zi este o provocare, este o întrebare c c î ăreia trebuie să-i găsesc ră sesc r spunsul...

Standard Indicatori

E.1. Cadrul didactic consultă periodic materiale

de specialitate în scopul îmbunătăţirii

competenţelor sale profesionale.

67. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică, privind

educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.

68. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate, cu scopul de a oferi

copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi e.ciente.

E.2. Cadrul didactic participă periodic la cursuri

de formare continuă.

69. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale speci.ce educaţiei

timpurii.

70. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a

competenţelor sale profesionale.

71. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare

şi perfecţionare.

E.3. Cadrul didactic re.ectează permanent

asupra activit activităţ ăţii sale profesionale ii profesionale,

demonstrând capacitatea de a-şi motiva

deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi

practica zilnică în urma analizei rezultatelor

profesionale obţinute.

72. Re.ectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice, cu scopul de a o îmbunătăţi.

73. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale

profesionale ca urmare a re.ecţiei asupra propriei practici.

74. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza re.ecţiei asupra activităţii sale zilnice şi

a rezultatelor obţinute.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 54

E.4. Cadrul didactic utilizează lucrul în echip n echipă cu

alţţi colegi i şşi speciali i specialişşti, pentru a-şi îmbunătăţi

propriile practici educaţionale şi practicile

familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.

75. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti, pentru a culege cât mai multe informaţii privind

dezvoltarea copilului.

76. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor

optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale .ecărui copil.

F. Parteneriatul cu familia

Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. Am nevoie de ajutorul

părinţilor, precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate.

Standard Indicatori

F.1. Cadrul didactic recunoaşte importan importanţţa

cunoaşşterii mediului familial în care copilul

creşte şi se dezvoltă.

77. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut, prin discuţii cu

părinţii acestuia, în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea

acestuia.

78. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic, etnic, cultural, religios a familiilor,

pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare e.cientă cu familiile acestora.

79. Valori.că experienţele familiale ale copiilor, pentru a re.ecta în activităţile curente şi în mediul

educaţional diversitatea culturală a familiilor.

F.2. Cadrul didactic respectă calitatea p părinţţilor

de primi educatori ai copilului copilului, considerând

importante aspiraţiile, interesele şi dorinţele

acestora în privinţa propriului copil.

80. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările, dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi

educaţia copiilor.

81. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii, dezvoltării şi educaţiei

copilului, asigurându-se de bunăstarea acestuia.

F.3. Cadrul didactic consideră fundamentală

comunicarea permanentă cu părinţii pentru

dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea

acestuia.

82. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii, pentru a culege cât mai

multe informaţii despre copil, despre starea lui de sănătate, despre interesele şi dorinţele lui, dar şi

despre problemele acestuia.

83. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile

dezvoltării, precum şi despre di.cultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii.

84. Furnizează părinţilor informaţii, exemple de bune practici, sugestii privind dezvoltarea şi

educaţia copilului, pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale.

85. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii, reuşind să evite con.ictele sau să le

soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 55

F.4. Cadrul didactic implică permanent familia în

luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea

copilului.

86. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului, în special în

privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni speci.ce.

87. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme

de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi

specialişti).

F.5. Cadrul didactic încurajează prin forme

variate participarea p părinţţilor la programul

ilor educaţţional al creşşei/gr ei/grădiniţţei.

88. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăş ile desf urate în grupa de creşă/

grădiniţă, pentru a observa copiii, a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.

89. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei, valori.când disponibilitatea şi experienţa acestora,

în plani.carea şi organizarea unor studii tematice, a unor evenimente speciale sau a unor sărbători

etc.

90. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi

dezvoltarea copilului, să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor

realizate în creşă/grădiniţă.

91. Organizează periodic întâlniri cu părinţii, pentru a organiza, a dezbate şi a lua decizii în comun

privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă.

INSTRUMENT

DE EVALUARE

A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

ALE CADRELOR DIDACTICE

DIN EDUCAŢIA TIMPURIE

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 58

A. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie

Educaţia copilului ţia copilului ţ începe de la na de la na î ştere. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Mai presus de toate, să nu uit că

în orice moment el orice moment el î înva î ţă un lucru nou.

Standard A.1.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale .ecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca

toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial.

1. Recunoaşte unicitatea .ecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa, interac ăţi ăţ ţion ţ ând frecvent cu

.ecare, manifestând afecţiune, interes ţiune, ţ şi respect.

• Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii .ecărui copil.

• Comunică cu familia pentru a a.a despre contextul în care creşte copilul, relaţiile lui sociale, interesele şi

deprinderile.

• Interacţionează cald şi cu respect cu .ecare copil, rostindu-i numele.

• Găseşte modalităţi de a încuraja, sprijini şi aprecia activitatea .ecărui copil.

D U R

2. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă i ofer oportunităţi pentru exprimarea lor. ăţi ăţ

• Facilitează integrarea copiilor noi, uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu, permite ca

membrul familiei să se a.e alături de copil, face adaptări la program, permite copilului să vină cu jucăria

preferată etc.).

Standard C.1.1.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă, la construirea de către copii a

propriilor cunoştinţe, la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor.

Standard: C.1.4. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării, cu sarcinile de învăţare, cu

formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare.

35. Corelează obiectivele de referinţă ţă din diferite arii curriculare, pentru a realiza integrarea lor î n activit în ăţile/ ăţ

studiile tematice.

D U R