vineri, 5 iulie 2013

Alegeti intre termenii:"INITIERE" si "INVATARE" la inot... 02

[la fel din cele cca 30 de pagini am ales introducerea, restul il puteti avea la ]



         TEORIA  EDUCAŢIEI  FIZICE  SI  SPORTULUI
          Cursul nr 1
          EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL CA DISCIPLINE ŞTIINŢIFICE
                         Cultura  fizică – parte a culturii universale. Cultura universală ca ansamblul de valori materiale şi spirituale acumulate de societate de-a lungul timpului cuprinde şi cultura fizică. Aceasta este considerată un domeniu foarte complex al vieţii sociale care cuprinde rezultatele gândirii concretizată în categoriile de bază, termenii specifici, cadrul normativ, instituţiile, baza materială, etc. Culturii fizice i se subordonează cunoştinţele teoretice şi achiziţiile practice, dar şi educaţia ca proces fundamental la nivelul societăţii. Educaţia fizică şi sportul completează aria culturii unui popor, favorizează lărgirea cunoaşterii omului şi face posibilă înscrierea de noi valori în ansamblul culturii universale. Valori certe constituie performanţele sportive, recordurile, elementele şi procedeele tehnice (ca modele ideale),
 
Prin complexitatea sa acest domeniu se pretează la o abordare multi-, pluri- şi interdisciplinară, fiind de fapt, expresia unei însumări de discipline ştiinţifice care abordează domeniul nostru, din puncte de vedere specifice pentru fiecare în parte.
                         Specialişti renumiţi ai domeniului consideră cultura fizică prima formă de cultură, generată din necesitatea primordială a omului de a se pregăti pentru lupte şi vânătoare, în vederea asigurării existenţei.
                         Obiectul de studiu   Un anumit domeniu al cunoaşterii poate dobândi statutul de ştiinţă numai dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
                         -să aibă obiect propriu de studiu;
                         -să aibă metode proprii de cercetare sau adaptate;
                         -să aibă noţiuni bine conturate (terminologia), unele la nivel de concepte;
                         -să stabilească legi, norme, cerinţe, principii specifice obiectului său de studiu, în urma verificării în practica avansată a unor ipoteze;
                         -să clasifice şi să cuantifice propriile categorii şi probleme.
                Orice domeniu de activitate are următoarele  subdiviziuni :
                     Istoria                       Teoria                       Metodica                Practica
          Acestea au o problematică distinctă, dar fiecare se bazează pe toate celelalte
                         Teoria activităţilor fizice şi sportului are ca obiect de studiu perfecţionarea dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a omului prin practicarea sistematică a  exerciţiilor fizice.Alte discipline studiază aceeaşi problematică, aprofundând-o pentru un domeniu mai restrâns(atletism, gimnastică,baschet,e.t.c.) Toate principiile, conceptele, normele Teoriei şi metodicii educaţiei fizice şi sportului (în general) sunt valabile şi pentru  toate Teoriile şi metodicile particulare.
                         Preocupările majore ale acestei discipline vizează educaţia fizică şi sportul în rândul tinerei generaţii, dar şi pentru alte categorii de populaţie ce constitiue subsisteme ale acestui domeniu.
                         Sarcinile teoriei educaţiei fizice derivă din cele trei funcţii importante ale sale:
                         -funcţia cognitivă,de analiză şi explicare a tuturor aspectelor domeniului, de prezentare a idealului, a obiectivelor în raport cu necesităţile sociale,de prezentare a celor mai eficiente forme de organizare.
                         -funcţia normativă, de stabilire a legilor, normelor, cerinţelor generale necesare în activitatea respectivă.
                         -funcţia tehnică, de a capacita pe cei ce conduc procesul instructiv-educativ cu tehnologii de predare,iar pe cei care sunt beneficiari, cu tehnici de învăţare.
                         Problematica teoriei educaţiei fizice şi sportului cuprinde următoarele aspecte mai generale(bazele teoretice fundamentale ale ed. fizice şi sportului):
                          
           -noţiunile fundamentale din domeniu
          -educaţia fizică şi sportul ca activităţi sociale
          -originea şi esenţa acestora
          -idealul, funcţiile şi obiectivele educaţiei fizice şi sportului
          -sistemul de educaţie fizică şi sport din ţara noastră
          -sistemul mijloacelor educaţiei fizice şi antrenamentului sportiv
          -exerciţiul fizic, mijloc de bază
          -caracteristici teoretice ale principalelor componente ale procesului de practicare a exerciţiului fizic: calităţile motrice, deprinderile şi priceperile motrice, cunoştinţele teoretice de specialitate, indicii morfo-funcţionali, e.t.c..
          Izvoarele teoriei educaţiei fizice şi sportului sunt:
          -Practica domeniului, care oferă în permanenţă date care, prin analiză şi generalizare de către teoreticieni duce din nou la îmbunătăţirea activităţii practice.Teoria constituie un factor stimulator, de progres pentru practică.
          -Datele existente(moştenirea), realizate prin valorificarea critică a ideilor, invenţiilor,(inclusiv exerciţii) şi adaptarea lor la condiţiile şi necesităţile actuale

Niciun comentariu: