Monday, January 23, 2012

Iata la ce-i bun FB-ul / ne scriem scrisori.....


INVATAMANTUL IN FINLANDA - EXEMPLAR !!

Pe la anul 1600 s-a legiferat ca:
" persoana care nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii."
Nu este de mirare ca sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai bun din lume.

Finlanda este, in acelasi timp si una din tarile cu cele mai ridicate nivele de trai din lume.
In urma perioadei de grava recesiune economica din anii '90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei.
Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie.

Exemplul Nokia. La inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc. Apoi, o fabrica de televizoare. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara. Astazi sunt lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor Unite.

De ce este atat de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamana?

07:45 - Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nici o hirtie pe jos, nici un grafitti pe ziduri.

09:15 - Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si bineinteles, gratuita dar cu instalatii demne de un colegiu "scump" din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cate un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de tamplarie, schiuri... O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mancarea e gratuita.
12:00 - Mancare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru pranz la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pana dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05 - Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cand se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intarzie la serviciu.

18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.

20:15 - Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, dar Saili le termina rapid intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
- "Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca".
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. "Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre".

- Studentii platesc doar cartile si mancarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dandu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.

- Elevii au un respect total fata de profesori si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.

- Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii ci atingerea unui nivel general mediu cat mai inalt.

- Temele sunt sfinte. Si este foarte rau vazut un elev care copiaza, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o fituica la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de catre restul de elevi. "De ce sa risti, cand poti sa studiezi?" Pe aceeasi linie, ca adulti nu-si vor imagina ce este evaziunea fiscala. Nu e de mirare ca Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea mai scazuta coruptie publica.

- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: "Cand îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor".

- Nu exista repetenti, desi nu exista decat o singura oportunitate de a lua un examen, "pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decat o singura data". Se studiaza pana cand se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.

- "Ziua de lucru"a lui Saili este intensa, de la 8 pana la 15. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii canta la vioara, ghitara electrica sau la ce prefera. Si inca o data, se incurajeaza gandirea critica si se discuta.

"Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde ca da."
Da, dar secretul este altul:

pe la 1600 s-a legiferat ca persoana care nu stie sa scrie si sa citeasca, nu are voie sa faca copii.

See Translation
· · · · 11 hours ago ·

  • 4 people like this.
    • Mircea Potter Olaru fiica-mea nu stie ca acesti 'japonezi ai europei', ma refer la cei de la firma Polar, in urma cu cativa ani, mi-au facut cadou un duplex training sistem [ceas si senzori] doar pentru ca le-am relatat ds. o corespondenta de-a mea cu o firma concurenta din japonia....; asa am devenit pretin cu ei si am cautat sa fac public acest ceas care are functii de calculator...; scula este minunata si, culmea, avea si dealeri in Buc., dar ei, saracii, nici nu stiau mai nimc ds. performantele lui Polar F4&comp.; in schimb, ulterior am aflat ca Polar F4 se ansambleaza si in Ungaria.... no comment.
      a few seconds ago ·

cand mergi cu privirea'n pamant.....


....... terminasem plimbarea in Parc si am luat-o printre blocuri, cand
pe jos mi atras privirea acest 'fluturas' - campanie publicitara a unui coleg de-al vostru [de-al meu nu pot spune ca suntem din generatii diferite].

Fiind vb. ds. INOT am cules cu interes fluturasul dar la alti cativa pasi, ma astepta inca unul..., l-am ridicat si pe asta si ajuns acasa l-am postat pe Facebook; apoi mi-am dat seama ca nu am fost corect fatza de blogul meu si iata-l:



Deci dl. prof. Andrei Nicolescu lucreaza la un bazin din vecinatatea Complexului sportiv din Satul Francez (?) si chiar la un hotel Persepolis si urmarind firul povestii, ca'n 1001 nopti..., am cautat sa stiu mai mult ds. acest nume [in Wikipedia:

Persepolis (Old Persian �������� Pārsa, Takht-e Jamshid or Chehel Minar) was the ceremonial capital of the Achaemenid Empire (ca. 550-330 BCE). Persepolis is situated 70 km northeast of the modern city of Shiraz in the Fars Province of modern Iran. In contemporary Persian, the site is known as Takht-e Jamshid (Throne of Jamshid). The earliest remains of Persepolis date from around 515 BCE. To the ancient Persians, the city was known as Pārsa, which means "The City of Persians". Persepolis is a transliteration of the Greek Πέρσης πόλις (Persēs polis: "Persian city").

UNESCO declared the citadel of Perspolis a World Heritage Site in 1979.[1]]

........ iar eu, ca un bun detectiv, trag concluzia ca patronul este de sorginte iraniana, vorbitor de limba farsi, care stabilit in Romania isi onoreaza originea cu astfel de nume - nimic mai firesc.

Ma bucur ca apar tot mai multe bazine si profesori/ antrenori de inot.. Important ar fi ca acestia si dece nu si patronii bazinelor sa dezvolte afacerea si cu continut sportiv de performanta...

Am prins pe o televiziune straina un videoclip-promotional pt un grup de copii sportivi olandezi care practica un show muzical-sportiv [gimnastica de toate culorile...] si care fac furori in lume.

Asa ii abatem pe astia micii de la emisiunile tv deochate si ii determinam sa faca sport prin cele mai diverse mijloace; este o cerinta care trebuie sa ne preocupe pe noi toti....




Friday, January 20, 2012

'Ali baba si cei 40 de hoti' , Ed. Princeps....

[foto 'aluzie'... mitingul din19.o1.2012, la Istanbul...]
'Alibaba si cei 40 de hoti' ....

am 2 proiecte pt dl. carol malinescu, vezi rraonline[a]radioromania.ro;

1. in viitoare sa carte avand inspiratie in serialul pastila 'punctul pe zi'... il rog sa tina minte pastila de azi, vineri 20.ian., pt a evidentia faptul ca limitarea spagii catre medici parsivi se poate face cu o masura simpla de croitorie - halatele celor din spital sa nu aiba buzunare....!!

2. tot d.lui c.malinescu, pt o viitoare pastila ii spun cea mai copilareasca poveste a lui 'ali baba si cei 40 de hoti'/, evident, 'ali baba' este cel mai viclean hot....

povestea mea incepe asa, urmand ca pe parcurs sa sugerez personajele reale cu mentiunea prezumtiei de nevinovatie..:

"ali baba a aflat ca imparatul a adus in palat o comoara mare de cca. 40 miliarde de euro.... pe care, imparatul precaut, i-a pus la seif {BNR]... ali baba ce-a gandit... - eu singur nu pot sa car toti acesti bani dar conf. provb. 'unde-i unul nu-i putere...' a soptit 'unora' ca 'acolo' este o comoara si daca il matrasesc pe imparat, comoara e a lor...;

si asa am incaleacat pe o ... Piata Universitatii si v-am spus povestea mea [cer copy right]; ghici cine-i ali baba ca pe cei 40 de hoti ii stim....."




fit mai destepti, voi, toti romanii de pretudinteni .....

MO

=================================
Aforisme


1. Cu dragostea omori timpul, cu timpul omori dragostea.
2. Răzbunarea e dulce şi nu are calorii.
3. Dacă n-ai ce face, fă-o în altă parte.
4. Când bărbatul are o situaţie proastă, caută o femeie. Când situaţia se îmbunătăţeşte, mai caută una.
5. În dictatură, cineva te foloseşte cum vrea. În democraţie, ai dreptul să-l alegi pe cel care o să te folosească aşa cum vrea el.
6. Dacă soţia nu vorbeşte dimineaţa cu tine, înseamnă că beţia de aseară ţi-a reuşit.
7. Mai rău decât un prost leneş e un prost cu iniţiativă.
8. Mau urmărit multe gânduri profunde, dar am fost întotdeauna mai iute decât ele.
9. Întâmplarea e inevitabilul apărut din senin.
10. Dacă şeful e idiot, lasă-l s-o afle de la altul.
11. În orice căsnicie, cineva are întotdeauna dreptate, iar bărbatul niciodată.
12. Nu-i greu să te laşi de băut, greu e să înţelegi de ce trebuie să te laşi de băut.
13. Oamenii cu bani sunt de două feluri: apăraţi de poliţie ori căutaţi de poliţie.
14. Şi în casa de nebuni există vecini.
15. Oricât te-ai strădui, cineva va munci mai puţin decât tine şi va câştiga mai mult.
17. Nu salariles mici, lunile sunt prea lungi.
18. Când iubeşti cu adevărat, nici măcar bigudiurile nu te mai sperie.
19. Principala problemă a omului e că el singur îşi creează probleme.
20. Dacă nu ai griji şi duşmani, e posibil să nu te fi născut.
21. Cine munceşte toată ziua nu mai are timp să câştige.
22. Viaţa e liniuţa dintre data naşterii şi data morţii.
23. Sărăcia nu se vindecă. A dovedit-o medicina fără plată.
24. Dacă într-un cuvânt de cinci litere ai comis şase greşeli, una e de prisos.
25. Un adult e omul care nu mai creşte în înălţime şi începe să crească în lăţime şi grosime.
26. Prietenii pot fi şi falşi, duşmanii sunt întotdeauna autentici.
27. Nu-ţi băga în cap toate fleacurile, fiindcă nu-ţi mai rămâne loc pentru prostie.
28. Un optimist este un om insuficient informat.
29. Femeile fac din nimic trei lucruri: Salate, coafuri şi drame.
30. Uneori, când începi să frânezi, nu te mai poţi opri din frânat.
31. Dacă la o întrebare îţi răspunde un filozof, nu mai înţelegi ce-ai întrebat.
32. A doua căsnicie e victoria speranţei asupra experienţei.
33. Nu-i deloc greu să combini neplăcutul cu inutilul. E doar o chestiune de tradiţie.
34. Logica este ştiinţa care îi permite bărbatului să nu înţeleagă femeia.
36. Pe oaspete, oricât de bine l-ai hrăni, tot se îmbată.
37. Votca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.


Tuesday, January 17, 2012

ANTRENAMENTUL INOTATORILOR DE PERFORMANTA LA ALTITUDINE


.....iata un subiect foarte interesant, pregatirea la altitudini medii [2000m] reprezinta o 'cheie' abordata in pregatirea sportivilor [ la unii doar...] in legatura cu JO Mexico-City/ 1968. Spre cinstea noastra, Dr. Ioan Dragan (+), a aprofundat tema si a devenit un 'referent tehnic' al stafului FINA in acest domeniu,tratat ca disciplima medico-sportiva...
Atunci cei care au stiut ds. acest 'secret' au reusit sa evolueze bine la cei 2200m la care este pozitionat acest oras minunat; unul care a evoluat sub asteptari a fost viitorul 'number one' a lumii la inot - Marck Spitz [ dupa aceasta ratare el s-a pus temeinic pe treaba in vederea intrecerilor de la Munchen in '72, unde a reusit sa castige 7 medalii de aur, record depasit deabea in 2008, la JO Beijing de celebrul Michael Phelps = 8 medalii !]
Dar, rusii-sovietici, care 'statea mereu la panda'... au prins repede secretul si au construit, in Armenia, la Tahkadzor, o baza de pregatire la altitudiena de 2000m unde bazinul era in aer liber, in schimb, sala de pregatire pe uscat era mai mare decat sala Floreasca ....; in '83 am avut un cantonament comun acolo si asa l-am cunoscut si pe Volodea Salnikov - omul care a inotat de 15 ori distanta de 100m in proba de 1500 cu o medie
de sub 60" [celebrul Johnny Weissmuller/ tarzanul de mai tarziu - nascut la Timisoara..., reusise in 1922 sa inoate pt prima data 100m sub 60" / 58,6, Almeda, USA].
Tot acolo l-am cunoscut pe antrenorul lui Vladimir... Igor Koshkin, un antrenor modest si plin de iubire de oameni, care m-a considerat pretinul lui si, printre altele, mi-a 'vandut' secretul lor: reteta pregatirii la altitudine pentru obtinerea formei sportive maximale in concurs era sitetizata astfel:
4x10 zile desfasurate astfel =
10 zile de antrenament sfasietor la ses/ nivelul marii...,
10 zile de antrenament usor de acomodare la altitudine,
10 zile de antrenament sfasietor la altitudine... si
10 zile coborare la altitudinea unde se desafsura concursul, estimand ca dupa 48 de ore de la coborare apare prima unda de surpacompebsare cu durata de inca 48 ore... sau revenirea undei amintite dupa 7 zile, este adevarat la un nivel ceva mai scazut, dar totusi de forma maxima.


Koshkin a perfectionat pregatirea pe aceste 40 zile = un mezociclu, de mai multe ori pe an, astfel obtinand rezultate si reactii din ce ince mai precise si in atare conditii a reusit sa-l faca pe Volodea sa inoate 14.56,00 / 1500m imediat dupa JO Moskva, 1980.
Dupa destramare URSS mai toti antrenorii renumiti ai lor s-au raspandit in lume, asa se face ca uluitorul Turetzki, l-a 'emigrat' pe starul Alex. Popov in Australia, unde acesta din urma si-a continuat suita de succese, devenind model de perfectiune vs. Matt Biondi.USA

Inchei spech-ul meu pledand pentru ideia de a construi, la noi, in M.tii Parangului..., un asemenea complex pentru toate disciplinele sportului romanesc [ chiar pt altii...]; altitudinea de cca 2000m este propice, natura binevoitoare si noi suntem, in cautare de solutii pentru resusciatrea noastra in lumea sportiva a sec. XXI.

ANTRENAMENTUL INOTATORILOR DE PERFORMANTA LA ALTITUDINE

Narcis NEAGU
Asistent Univ. U.P.B. Bucuresti
Aceasta cercetare analizeaza relatia existenta intre antrenamentul la altitudine si performanta sportiva la nivelul marii in antrenarea inotatorilor de elita. Incercam sa definim anumite concepte importante ale temei si sa stabilim un punct de vedere al acesteia.
Opiniile despre eficacitatea antrenamentului la altitudine asupra performantelor la nivelul marii ale sportivilor foarte bine antrenati sunt impartite. Autoritati celebre in domeniul fiziologiei au acceptat ca dovezile relevate pana in prezent sunt insuficiente pentru a sustine un efect benefic categoric asupra acestei teme ( Broojs & Fahey, 1984; McArdle, Katch & Katch,1991; Noble, 1986; Rushall & Pyke, 1990; Sutton, 1994). Wilmore si Costill (1994) au pus sub semnul intrebarii eficienta antrenamentului la altitudine pentru inotatori.
Mai multi antrenori si specialisti in natatie sustin valoarea antrenamentului la altitudine in ciuda lipsei unor argumente evidente. Sustinatorii sunt neclintiti in privinta opiniilor lor. La Sports Science Committe of Australian Swimming Inc. (2001) a fost evaluat efectul procesului de antrenament din tabara de pregatire situata la altitudine asupra performantelor echipei de inotatori ai Australiei la Campionatele Pan Pacifice. Analiza rezultatelor nu a relevat nici un avantaj de performanta la campionatele amintite determinata de pregatirea la altitudine.
Investigatiile stiintifice relateaza doua principale nivele ale reactiilor organismului sportivilor de adaptare la altitudine:
  • 1-2 acrcase de vagon CFR, ridicate la altitudine (Paring de ex.) amenajate, pot revolva ieftin un  'bazin' ad-hoc, la altitudine....
    mecanisme fiziologice (VO2 max., concentratia de hemoglobina);
  • nivelul performantei (timpul necesar parcurgerii unei anumite distante intr-un anumit procedeu.
Desi modificari fiziologice cu ecou in performanta se manifesta in timpul exercitiilor de stimulare, trebuie evitata inducerea modificarilor fiziologice printr-un stimul neexperimentat. suficient la inot (altitudinea), care sa promoveze modificari de performanta intr-un mediu diferit (nivelul marii), (Wolski, McKenzie & Wenger 1996). Acest ultim concept de transferare a efectelor naste multe puncte de vedere antagonice.
Exista o puternica relatie intre antrenamentul la altitudine si performanta sportiva a aruncatorilor, saritorilor si sprinterilor ( Karvonen, Petola & Saarela 1996 ). Rezistenta diminuata si gravitatia permit practicarea marii performante ce nu ar putea fii posibila la nivelul marii, rezultand castiguri mecanice, care probabil ca depasesc performanta sportivului analizat. Cu toate acestea, mediul inconjurator mecanic al inotului este practic constant. Consideratiile acestei cercetari sunt diferite pentru probele de sprint si cele de semifond si fond. Includerea unor rezultate din cercetarile efectuate asupra probelor de alergare de fond si ciclism ne permit sa compensam intr-o mica masura literatura slab reprezentata referitoare la antrenamentul inotatorilor la altitudine.
Aclimatizarea umana la stresul pasiv serveste ca baza pentru intelegerea reactiilor fiziologice privind expunerea la altitudine.
Un punct de vedere este ca antrenamentul la altitudine nu faciliteaza imbunatatirea performantei sportive la inot, dar trebuie sa analizam si sa departajam ramurile de probe, tipurile de efort si calitatile motrice implicate in procente diferite. Alt punct de vedere sustine ca daca s-a realizat aclimatizarea completa la altitudine, nu va fi posibila antrenarea cu suficient volum si intensitate pentru a mentine un nivel ridicat de performanta la nivelul marii.
Bibliografie:
Astrand P. O., Shepard R. Endurance in sport, Blackwell Scientific Publication Oxford 1992
Colwin C. Swimming in 21 century, Human Kinetics Publiushers Champaign, Illinois, 1992
Bota C. Fiziologie 2, Ed. Globus, Bucuresti 2000
Cirla L. Inot aptitudinile psihomotrice si pregatirea tehnica, Ed. Printech, Bucuresti 1999.
Jivan I. Inot tratat metodic, Ed. Printech, Bucuresti, 1999
Phillips, J Cross ventilation of upper body powerpredictionin age group swimmers, official journal of the american college of sports, 1997
Stray-Gundersen Unethical alterations of oxigen-carrying capacity in endurance athlets, News Physiology 1988.
Rushall B, Buono M, Sucec A, Roberts A. Altitude training, San Diego State University, 2000; Cambera University, 2001
Abstract
Our research analyzes the proposal that altitude training benefits sea level performances in trained elite swimmers. It expains some important concepts, evaluates research weaknesses in field, and attempts to establish a definitive position on the topic.
The status of opinions about the effectiveness of altitude training on the sea level performances of highlytrained is one of division. Noted authorities in applied exercise physiology currently accept that there is insufficient evidence to support any beneficial effect (Brooks & Fahey, 1984; McArdle, Katck A. 1991; Rushall & Pyke, 1990; Sutton 1994). Well formed studies have not found such an effect.
There is a strong possibility that altitude training can assist throwers, jumpers and sprinters (Karvonen, Petola, 1996). The diminished air resistance and gravitational pull allows performance magnitudes to be practiced that are not possible at the sea level, resulting in mechanical gains which possibly exceed the body´s performance decrements. However, the mechanical environment of swimming is practically constant.
Human acclimatization to passive stresses serves as the basis for understanding spysiological responses to altitude exposure. Published research pertaining to swimming and endurance training is reviewed. It is argued that altitude training does not facilitate improved performances at sea level because of the specificity of the acclimatization response. It is argued that if complete altitude acclimatization was to occur, it would not be possible to train with sufficient volume and intensity to maintain high levels of performance.
conf2003_38_1
Adăugați o legendă



conf2003_38_2

Monday, January 16, 2012

Incep sa apara roadele noii vieti 'capitaliste'...

Iata un reportaj cules de pe Facebook si care arata ca si in tara ns. a inceput sa apara roadele unor initiative,


altele decat cel

e de la bugetul, omniprezent, al Statului....,
felicitari T.Muresenilor - un centru vechi al inotului de performanta din Romania: evoc nume - Carol Meder, Toth Pall Iosif, Marika Both, Atilla Peteley si cei vechi din poloul ns. unul are deja functia de ministru...., altii mai tineri, care trebuie sa confirme; ii asteptam 'cu sufletul al gura'.... succes !


============
Data: 11 ianuarie 2012
Ioan Cîrcu: „Avem cel mai modern bazin olimpic din ţară”

De: Mihai VEREŞ
Zi de zi

O realizare de marcă a Primăriei Târgu-Mureş este acoperirea bazinului olimpic din cadrul Complexului de Agrement şi Sport Mureşul (Weekend).
Balonul construit deasupra bazinului construit în urmă cu trei ani este considerat o mare realizare. Balonul cu dimensiuni de 60x37,5 m, cu un bazin olimpic de 50x25 m şi o adâncime a apei de 1,85, are toate dotările necesare, cu şezlonguri, vestiare şi duşuri.
Aceasta readuce Târgu-Mureşul după trei decenii în circuitul nataţiei româneşti. Pe lângă închirierea de către cluburi, care este asigurată din bugetele acestora, intrarea publicului este eşalonată, pentru două ore tariful este de 6 lei pentru copii şi 9 lei pentru adulţi.
Inaugurarea a fost una pe măsură.
Am aflat mai multe amănunte de la Ioan Cîrcu, directorul complexului Mureşul.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre această realizare?

Ioan Cîrcu: Este o lucrare care era pe lista de priorităţi ale primarului, o alternativă pentru a putea desfăşura activităţile sportive în apă şi în perioada anotimpului rece.
În ceea ce privesc datele tehnice, se poate spune că lucrarea se ridică la cele mai înalte standarde. Temperatura apei este de 28 grade, iar ambientul, sub balonul presostatic, la aceiaşi parametri, pentru a preîntâmpina condensul.
Aceasta este realizată cu ajutorul a două turbosuflante, care face aportul aerului proaspăt cu cel cald, care funcţionează cu gaz şi patru centrale care asigură temperatura şi calitatea apei, din punct de vedere bacteriologic şi a normelor igienico sanitare.
Cred că nu greşesc dacă spun că este cel mai modern bazin olimpic din ţară. Aici mă refer la bazinele acoperite, exceptându-l pe cel de la Oradea, care este de fapt o sală.

Rep.: Cum consideraţi impactul la deschidere?

I.C.: A fost o adevărată explozie de bucurie, atât din partea sportivilor, cât şi al publicului. Adevărat, şi deschiderea a fost una pe măsură, cu participarea a două echipe de divizia A de polo, o premieră după 30 de ani pentru Târgu-Mureş, aşa cum afirma şi primarul, Dorin Florea.
După meciul dintre divizionarele A au susţinut meciuri şi echipele de copii din oraş, cu echipe invitate din Ungaria. Din partea publicului, se poate spune de asemenea că impactul a fost unul pozitiv. Publicul, împreună cu sportivii au făcut ca de la început să avem programări şi acoperire de la deschidere până la închidere.

Rep.: Ce influenţă credeţi că va avea asupra acestor ramuri sportive de la noi?

I.C.: Tocmai acest subiect a făcut ca lucrarea să aibă prioritate. Sunt ramuri care aşteptau demult această explozie.
Nataţia şi poloul au fost sporturi foarte populare cândva la noi şi sunt convins că în câţiva ani vor apărea şi rezultatele. Şi nu mă refer doar la nivel naţional.
Cred că nu greşesc dacă spun că este cel mai modern bazin olimpic din ţară. Aici mă refer la bazinele acoperite, exceptându-l pe cel de la Oradea, care este de fapt o sală.
· · · 16 hours ago ·

  • 5 people like this.
    • Mircea Potter Olaru frumos ... succes
      15 hours ago · · 2
    • Mircea Potter Olaru imi dati permisiunea de-al posta pe blogul meu +ceva foto de la voi...?
      15 hours ago · · 1
    • Andrea Szeghalmi bineinteles
      4 hours ago · · 1
    • ==============================
    • Se întâmplă la Tg. Mureş!

    • Mamă şi fiică în aceeaşi echipă de polo, feminin .....

      11 ianuarie 2012 18:14 Niciun comentariu

      Dă mai departe!

      Autor:

      Etichete:

      Polo-ul feminin face primii paşi şi în România. Cu toate că nu avem decât trei echipe, activitatea în cadrul acestora este una intensă. Un fapt foarte frumos, mai rar întâlnit, consemnăm la formaţia Torpi Tg. Mureş, care are în rândurile sale două jucătoare, mamă şi fiică, scrie inot.ro.

      Szeghalmi Andrea şi Szeghalmi Krisztina poartă aceeaşi cască, fiind componente ale lotului mureşean. “Totul a început în urmă cu câţiva ani, când mi-am adus fiica, pe Krisztina, la cursuri de înot. Ea a fost însă atrasă mai mult de polo şi astfel m-a corupt şi pe mine”, povesteşte Andrea, în vârstă de 37 de ani. Aceasta a practicat înotul de performanţă, fiind multiplă medaliată în competiţiile naţionale de juniori. A înotat la probele de 50, 100 şi 200 metri bras, iar acum a îmbrăţişat cariera de poloistă.

      Krisztina, în vârstă de aproape 13 ani, a făcut progrese rapide la polo, entuziasmul celor două molipsind şi alte fete din Tg. Mureş, care şi-au depăşit teama şi au intrat în bazin. Astfel s-a închegat echipa de polo Torpi Tg. Mureş, sub comanda antrenorului Răzvan Păltineanu, căruia i-a suras ideea de a infiinta echipa de fete. Antrenorul are, la rândul său, o fată, Andreea, care practică polo la Torpi Tg. Mureş. Echipa mureseana este condusă in prezent de Fulop Tamas, având în componenţă 15 poloiste, menţionează sursa citată.

      Andrea evoluează pe post de centru, în timp ce Krisztina este inter stanga. De altfel sportul nu este străin de polosite, tatăl Andrei, Fazakaş Arpad, fiind unul dintre cei mai buni fotbalişti din perioada de glorie a echipei ASA Tg. Mureş. Actualmente antrenor la Liceul cu Program Sportiv din Tg. Mureş, acesta le încurajează tot timpul pe fiica şi pe nepoata sa.

      În imaginea alăturată, casca numerotată cu 3 este purtată de fiică, iar mama are numărul 10.

      CS Torpi MS, CS Karma Bucuresti, si CS DEA Oradea urează succes echipei naţionale masculine la Campionatul European de la Eindhoven. “O calificare la Olimpiadă nu ar face decât bine polo-ului românesc”, conchide mama-poloist pentru inot.ro.

    • ==============================================