Mai este putina vreme si se implineste vremea de cand Horatiu a plecat dintre noi;
Horatiu a fost ca si baiatul meu si l-am iubit si ajutat la tot ce mi-a cerut. Am facut-o si in memoria lui Suri, cu care am copilarit si l-am iubit ca era basarabean ca mine, ca Tolea (D-zeu sa-l odihneasc). eram ca o familie in anii aceia care nu semanau cu cei de azi.....
Horatiu -Era bland, candid, plin de umor si rezistent la toate...., pacat ca D-zeu l-a luat atat de tanar la El........
Horatiu, viata sa, familia, si cei doi copilasi care au raams, crud, fara tata, asa de mici, trebuie ajutati si intelesi in tragedia lor.
Rog, pe aceasta cale, toti prietenii sai sa nu-i uite pe cei doi copii, sa-i aline cat pot, cand pot si sa-l inlocuim pe Horatiu de ziua lor, de alte Sfinte sarbatori.... oameni buni - ajutati ca si voi veti fi ajutati.
Dumnezeu sa-l odihneasca ! Amin...........
{iata lucrarea care l-a ajutat sa devina un profesionist apreciat si de nadejdie in cariera sa...}:
==========================================
MINISTERUL
ADMINISTRATIEI si INTERNELOR
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera
(I.G.P.F.)
E S E U
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR
de EDUCATIE FIZICA şi SPORT
în CADRUL UNITATILOR
MINISTERULUI ADMINISTRATIEI şi INTERNELOR
INTOCMIT,
INSPECTOR
PRINCIPAL de POLITIE
BADITA
HORATIU-NICUSOR,
Diplomat
în EFS / ANEFS – 2000
C U P R I N S U L
1. ORGANIZAREA
SISTEMULUI
de
EDUCATIE FIZICA SI SPORT.
2. SCOPUL
şi OBIECTIVELE
EDUCATIEI
FIZICE şi SPORTULUI.
3. FORME de REALIZARE
a
EDUCATIEI FIZICE şi SPORTULUI.
4. ASIGURAREA MEDICALA în ACTIVITATILE
de EDUCATIE FIZICA şi SPORT.
5. PRIMUL AJUTOR în CAZUL PRODUCERII ACCIDENTELOR
în LECTIA DE EDUCATIE FIZICA
sau în ANTRENAMENTUL SPORTIV.
6. DOCUMENTELE
de PLANIFICARE, EVIDENTA şi CONTROL
ale EDUCATIEI FIZICE şi
SPORTULUI.
7. Bibliografie.
1.
ORGANIZAREA SISTEMULUI de EDUCATIE FIZICA şi
SPORT.
(EFS)
Scurt
istoric:
Existenta
normelor (obiceiuri, traditii) si ulterior, a sistemelor EFS pot fi descrise
inca din antichitate. Grecii, în afara celebrelor Jocuri Olimpice antice (776
î.H – 394 d.H) închinate cultului lui Zeus si pragmatic – pentru dezvoltarea armonioasa
a corpului si a spiritului(‘kalogathea’), amintim de ‘legile lui Ligurg’ care
asigurau instruirea si educarea
tinerilor spartani predilect pentru calirea organismului la efort si conditii
neprielnice ale mediului (unde zicala ‘viata spartana’). Romanii, la randul lor
au educat şi instruit tineretul în spiritul unei vieti militare neiertatoare,
care le-a permis extinderea Imperiului in cele Patru Zari...; intre cele doua
culturi antice au existat si diferente sau si similitutini – astfel ca
specialistii, istoricii au formulat butada –‘daca Romani au cucerit Grecia pe
cale armelor…, Grecia a cucerit Roma pe calea culturii ( din care bineinteles
face parte si EFS); mai putem aminti de practica gladiatorilor, sclavi, care
erau instruiti sa lupte pana la moartea adversarului, in fata Cezarului.
Decaderea Imperiului Roman,
punctual, anul 394 d.H. (anul interzicerii desfasurarii J.O. de catre Imp.
Theodosius) au adus societatii umane un gol de mai mult de o mie de ani. Doar
cavalerii feudali mai aveau tangenta cu instruirea fizica organizata, restul
populatiei fiind lasata sa traiasca în conditii mizere. Spiritul renascentist
declansat de Leonardo da Vinci, J.J. Rousseau, s.a., au condus treptat la
aparitia ‘sistemelor nationale ale EFS’ – sec. XVIII, in Germania, Franta,
Suedia(vezi ‘gimnastica suedeza’). Ca o consecinta a emanciparii activitatilor
motrice (EFS) au aparut si primele forme ale sportului, in Anglia, apoi treptat
in USA, si celelalte tari europene. Sportul modern a avut un debut
‘profesionist’ (pariuri sportive), apoi, notiunea de ‘amatorism’ s-a impus in
fata ‘meseriei de a face sport pe bani’ ( în ultima perioada, apropiata noua,
‘profesionismul’ a renascut, mai ales din considerente politice,
propagandistice/perioada ‘Razboiului Rece’); opinia publica sportiva este, la
ora actuala, dezbinata: educatia fizica este aproape ignorata iar sportul de
performanta capata dimensiuni profesioniste (‘bani grei’) de neimaginat cu cativa zeci de ani în urma….
Viata si cerintele societatii viitoare îşi vor spune cuvantul, mai ales ca
sedentarismul si tehnologia avansata fac din fiecare dintre noi nişte fiinte
aproape handicapate… In acest context EFS capata o importanta deosebita pentru
noi toti..
Conform
Teoriei EFS se apreciaza ca:
Sistemul
EFS este organizat pe doua directii principale, complementare:
-
activitatea
de educatie fizica ( a copiilor, tinerilor dar nu numai…);
-
activitatea
sportiva de performanta (pe diferite discipline sportive, cu candidati
proveniti din elita celor care practica regulat EFS.).
Deci – putem vorbi despre - ‘sportul pentru toti’
– sportul de masse (fitness-ul, alergarile, practicare sub forma de
intretinere, agrement a diverselor discipline) şi ‘sportul de performanta’ (de
nivel national sau de nivel mondial).
Astfel,
EFS-ul cu
componenta ei principala ‘pregatirea fizica generala’ (PFG), alaturi de
obiectivele de baza ale EFS - poate cuprinde şi exercitii, mijloace si teme
speciale selectate din atletism, gimnastica, jocuri (baschet, handbal, tenis,
fotbal) sau discipline ca lupte, judo, înot, schi, patinaj s.a.).
Toate
aceste mijloace (de baza si speciale) ale EFS trebuiesc gandite si programate
pe toata durata unui an calendaristic ( sau mai multi ani), în functie de sezon
si conditiile tehnico-materiale existente în fiecare unitate în asa fel incat
nimeni sa nu ajunga în mrejele sedentarismului (chiar daca uneori sedintele
sunt prea lungi…), sa se renunte la
fumat sau al altor excese, pentru a oferi organismul acea ‘ratie zilnica
de miscare’ devenita obligatorie pentru ‘omul secolului 21’.
II. SCOPUL şi OBIECTIVELE EDUCATIEI FIZICE
In ceea ce priveste EFS-ul, ca activitatea temeinic organizata si sistematic desfasurata în scopul:
- dezvoltarii fizice generale armonioase a componentei bio-functionale,
-
a mentinerii şi
întaririi sanatatii,
-
a calirii
organismului fata de conditiile neprielnice ale mediului,
-
a formarii si
perfectionarii deprinderilor motrice de baza (de ex.- mers, alergare, sarituri,
catarari etc.) si a celor speciale (de ex. - mers cadentat, alegari de viteza
sau rezistenta, aruncari, sarituri peste obstacole naturale sau catarari în
conditii de lupta sau aparare – toate cu indici adecvati ale calitatilor
motrice de baza (VIRF=Viteza, Indemanare, Rezistenta, Forta),
-
a formarii,
dezvoltarii si perfectionarii calitatilor moral volitive ( cinstea,
corectitudinea, rezistenta la frustari, ambitia, tenacitatea, perseverenta),
trebuie sa retinem ca toate
aceste obiective sunt proprii si militarilor, salariatilor angajati M.A.I.,
regasiti in diferitele sectoare si compartimente ale organigramei , avand in
vedere ca in noile conditii de
activitate, capacitatile fizice si intelectuale vor fi din ce in ce mai mult
solicitate (activitatea anti-infractionala, operativa sau de strategie, de organizare
judicioasa a muncii etc.).
Obiectivele EFS sunt deci:
-
cele legate de
sfera biologica
Desvoltare
fizica armonioasa, intarirea sanatatii, calirea organismului.
-
cele legate de
sfera psiho-motrica
Formarea
corecta a deprinderilor de baza (mers, alergare etc), a deprinderilor speciale
(din sfera mijloacelor diferitelor sporturi), prevenirea instalarii unor
deficiente fizice (cifoze, lordoze), educarea calitarilor fizice (viteza,
rezistenta, forta) si motrice (indemanarea).
-
cele legate de
sfera intelectuala, moral-volitiva
- Largirea
fondului general de priceperi, aptitudini fizico-psihice legate de practicarea
sporturilor dar mai ales a celor legate de specificul profesiunii noastre
(darzenia, perseverenta, luciditatea, promptitudinea, reflexele).
- Dezvoltarea
unui manunchi de cunostiinte si priceperi necesare in suita activitatilor
independente de luare a deciziilor, conducere in specific politienesc
(prelucrarea informatiilor) si a deprinderii de autocontrol pentru formarea
obisnuitei de a exersa EFS – ‘miscarea = hrana zilnica a corpului si
sufletului’ (N. Kiritescu – ‘Palestrica’, Ed. Casei Scoalelor, 1942)
III. FORME de REALIZARE
a EDUCATIEI FIZICE şi SPORTULUI
Ca activitate de baza in formare
unui om normal si sanatos – EFS_ul este organizat si se desfasoara prin mai
multe forme de activitate:
1.
Lectia de
educatie fizica – proces instructiv-educativ obligatoriu mai ales la
categoriile de varsta aflate in plina crestere dar si la acele categorii care
trebuie asi desavarsi, perfectiona calitatile.
2.
Activitati cu
caracter complementar selectate din suita diverselor discipline sportive – fara
a se urmari intrecerea sau ‘recordul’.
3.
Programul unitar
al activitatilor sportive cunoscut ca ‘sportul pentru toti’ cu forme colective
sau individuale de realizare.
4.
‘Gimnastica de
inviorare’ – executata zilnic, dimineata, dupa ora de trezire in unitatile
militare cantonate, in institutiile de invatamant ale MAI si cu participantii
aflati la cursurile desfasurate prin scoaterea temporara de la locul de munca.
Antrenamentul
sportiv – presupune pregatirea pentru intrecere si ‘record’, la diferite
ramuri/discipline sportive; el se realizeaza conform unor ‘linii metodice’ care
si-au dovedit eficienta:
1.
Antrenamente de
tip standard (pregatire fizica generala) sau
2.
Antrenamente de
tip specializat ( perfectionarea tehnicii procedeelor de lupta etc.).
Fata
de EFS, ‘antrenamentul sportiv’ este apreciat ca un mod eficient de sustinere a
cerintelor generale, iar invers – EFS-ul pentru ‘antrenamentul sportiv’
reprezinta conditia principala care faciliteaza practicarea unui sport la
parametrii ceruti de intrecere, chiar daca ele sunt de nivel local sau de ‘mare
performanta’.
IV. ASISTENTA şi ASIGURAREA MEDICO-SPORTIVA
în ACTIVITATEA DE EDUCATIE FIZICA şi a SPORTULUI.
Este
o activitate ce urmeaza controlului medical general ce precede angajarea in
unitatile MAI a angajatilor si salariatilor ministerului nostru.
In
speta,
La
inceptul fiecarui an sau ciclu de pregatire al EFS, instructorii vor
prezenta grupei de pregatire sau a
intregului personal – masurile generale de siguranta si de prevenire a
accidentelor in toate formele de activitate EFS (aceasta este o masura legala,
care trebuie indeplinita ritmic contra semnaturii de luare la cunostinta
singura recunoscuta de instante etc.).
Accidentele
pot avea la origine o multitudine de cauze, cum ar fi:
-
nerespectarea
particularitatilor individuale, a nivelului/gradului de pregatire a
participantilor care sunt prezenti in lectie;
-
nerespectarea
particularitatilor organizarii si desfasurarii formelor EFS in functie de
specificul acestora (obligativitatea ‘incalzirii’, a respectarii principiilor
metodice ale pregatirii, adica principiul accesibilitatii, a lucrului unitar in grup si a lucrului
individualizat, a continuitatii prin repetare sistematica, principiul
sistematizarii, principiul gradarii efortului si complexitatii exercitiilor
etc.).
-
ignorarea
caracteristicilor tehnice a materialelor ajutatoare desfasurarii lectiei (
accesorii destinate lucrului individual, obiecte din seria aparatelor sportive
etc.).
-
necunoasterea sau
lipsa de prevedere in acordarea primului ajutor in caz de accident (atenta
solicitare a pozitiei corpului, membrelor, imobilizare prompta in cazul unor
luxatii, fracturi, chemarea urgenta a cadrelor medicale competente s.a.).
Pentru
prevenirea accidentelor de orice natura este necesar ca cel ce conduce
activitatea sa respecte aceste conditii:
-
sa fie calificat,
minimum, ca ‘instructor efs’ (categoria fostilor sportivi) sau absolvent al
ANEFS sau alte institutii de invatamant superior.
-
sa aibe un plan
conspect ale lectiei care se reflecte cunostiintele de specialitate (teoretice/
practice)-.
-
Sa fie un bun demonstrant
care participa direct si nemijlocit la efectuarea suitei mijloacelor selectate
in lectie.
-
Sa stie a manui
aparatura de specialitate, mai ales a celor care ar putea produce accidente (aruncarea
greutatii, haltere, discul, grenade
s.a.)
Tot
pentru prevenirea accidentelor trebuie:
-
sa inspecteze
atent locul de desfasurare (sala, teren in aer liber etc) a lectiei,
-
integritatea
aparatelor si a instalatiilor destinate desfasurarii lectiei,
-
sa informeze de
la inceptul activitatii despre eventualele pericole care pot insoti
indeplinirea sarcinilor lectiei respective,
-
sa fie prompt si
clar in comezi astfel ca participantii sa nu fie derutati sau sa aibe ezitari
in efectuarea temei,
Pe
parcursul desfasurarii lectiei:
-
executa intocmai
planul conspect al lectiei, conspect ce decurge din programa agreata de
superiori,
-
demonstreaza si
acorda ajutor la executarea diferitelor exercitii,
-
conduce lectia in
sensul prevenirii oricaror forme de accident ( asigura dozarea optima a
efortului, intrerupe lectia in cazuri fortuite (furtuna, deteriorare
materialului, schimbari brusce ale conditilor de mediu etc.),
-
elimina sursele
de accidentare prin folosirea nejudicioasa a unor obiecte nepermise in lectie,
-
este exclusa
folosirea alcoolului si a fumatului, a alimentelor care ar putea produce
disconfort ulterior (guma de mestecat, medicamente etc.),
-
nu permite
prezenta in lectie a celor suspectati a fi bolnavi (febra, dureri), evident a
celor aflati sub influenta alcoolului si, mai ales, a persoanelor straine de
activitate (spectatori ocazionaşli, rude etc).
-
toti
participantii la lectia EFS trebuie sa aibe efectuat controlul medical.
Toate
aceste cerinte, atent urmarite, vor asigura reusita lectiei si satisfactiile
emotionale
asteptate de la participarea la activitatea EFS propriu-zisa.
V. PRIMUL AJUTOR în CAZUL
PRODUCERII ACCIDENTELOR în LECTIA de EDUCATIE
FIZICA.
In momentul producerii de accidente pe timpul
lectiilor de educatie fizica sau a
sedintelor de pregatire, conducatorul acestora trebuie sa ia masuri adecvate
acordarii complexului de masuri numit ‘primul ajutor’.
Instructorul care conduce lectia poate acorda
‘primul ajutor’ in masura ce a absolvit, cu atestat, un curs de paramedic, curs
organizat de institutiile abilitate prin lege.
Demersul de a acorda ‘primul ajutor’ comporta
respectarea unor etape logice, derivate din practica medicala, cum ar fi:
-
culegerea rapida
de informatii asupra cauzei care a generat accidentul in sinea lui;
-
manevrarea
corpului celui accidentat in cele mai prielnice pozitii care sa usureze
acordarea ‘primului ajutor’;
-
sumara verificare
a starii generale a accidentatului, mai ales a marilor functiuni (puls,
respiratie) si inceperea manevrelor care se impun in cazul dat;
-
in cazul unor
raniri cu pierderi de sange si plagi deschise de va cauta oprirea sangerarii in
cel mai scurt timp, apoi se va trece la dezinfectarea plagii si aplicarea
temporara a unui bandaj asigurator;
-
in cazul unui
accident colectiv se va opta rapid spre cei cu starea cea mai precara;
-
cat mai repede
posibil se va apela la ‘salvare’ si la serviciile calificate de urgenta sub
conducerea unui medic.
Se
va evita actiuni care starnesc panica si manevrarea accidentatului la
intamplare, masurile pripite si mai ales cele brusce; se va evita ridicarea, la
pozitia normal-verticala a celui accidentat iar daca exista o stare de pierdere
temporara a cunostiintei – stropirea cu apa trebuie sa fie facuta foarte atent.
VI. DOCUMENTE
de PLANIFICARE, EVIDENTA şi CONTROL
în ACTIVITATEA DE EDUCATIE FIZICA şi SPORT.
Planificarea reprezinta operatia de
proiectare-programare in perfecta cunostiinta de cauza a cunostintelor
dobandite in studiile anterioare si experienta dobandita ca instructor in EFS.
Prin ea se urmareste aplicarea stiintifica a
principiilor instruirii si educatiei pentru folosirea eficienta a mijloacelor
EFS in scopul asigurarii, in timp si spatiu, a cresterii generale a
posibilitatilor de miscare, pornind de la baza catre motricitatea de exceptie
care o cere fie sportul de performanta fie
activitatea
practica-utilitara specifica muncii in structurile MAI( politie, brigazi
anti-tero, unitati speciale de interventie, paza si protectie etc.).
Pentru elaborarea adecvata a
documentelor de planificare, respectand cerintele si obiectivele de baza si
speciale ale EFS, este necesara:
-
o concordanta
fireasca intre cerintele deduse din programa de instruire elaborata la nivel de
conducere, strategie s.a., cu continutul real al documentelor de planificare
(planul anual, de etapa, ciclu de lectii, lectia in sine).
-
Concordanta
dintre alegerea temelor si sarcinilor lectiei si continutul de mijloace a
acestei in functie de experienta motrica anterioara, varsta, sex, stare optima
de sanatate.
-
Idem, concordanta
intre temele selectate si conditiile mediului de desfasurare a activitailor EFS
(clima, relief, conditii particulare etc.).
Evidenta
cuprinsa in documente se refera la partea proprie instructorului si partea in
care se noteaza (colectiv, individual) evolutiile cursantilor.
Instructorul
trebuie sa fie bine informat si ‘la zi’ cu noutatile in specialitate,
preferabil sa aibe o mica colectie de lucrari si, dece nu, sa se straduie sa
creeze personal lucrari din specialitate, sa participe la conferinte
profesionale si congrese, atunci cand este cazul.
Planul
de pregatire trebuie sa cuprinda:
-
elemente de
constructie referitoare la organizarea si desfasurarea EFS intr-o modalitatea
care sa permita perceptia clara de orientarii;
-
Catalogul exact
al fiecarei grupe organizate didactic;
-
Indicatori
cantitativi care sa prefigureze continul pregatirii (numar de ore, de km., de
repetari etc).
-
Obiectivele
generale si speciale a pregatirii (eventual cantificarea lor);
-
Calendarul,
orarul desfasurarii lectilor, a verificarilor, a intrecerilor;
-
Evidenta
participarii personalului la activitatile EFS;
-
Fise individuale
ale fiecarui cursant cu observatiile de rigoare;
-
Rubrici care sa
evidentieze indeplinirea sarcinilor sau a obiectivelor de perfromanta
(sportiva, profesionala);
-
Date de analiza
rezultate din prelucrarea statistica a rezultatelor
Controlul
– este faza prin care se verifica evolutia activitatii; el permite o analiza
obiectiva a muncii desfasurate si, deasemenea, o anticipare a desfasurarii
activitatilor EFS in viitor.
In
insittutiile de invatamant ale MAI, controlul se poate sprijini pe urmatoarele
documente:
-
programa
analitica;
-
planul
calendaristic anual si semestrial;
-
propuneri despre
proiecte de tehnologie didactica modernizata;
-
orarul, programul
ciclic de activitate;
-
registrul
comisiei metodice, la catedrele cu mai multi profesori.
Intreaga
activitate EFS trebuie sa se desfasoare in baza urmatoarelor documente de
organizare, planificare, evidenta si control:
-
calendarul
principalelor activitati interne si internationale (pe ramura);
-
regulamentele de
organizare si desfasurare a intrecerilor, clasamente;
-
evidentierea stimulativa a participarii
personalului la activitatea EFS si a competitiilor, precum si mentionarea,
premierea celor cu retzultate.
VII.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.
LEGEA EDUCATIEI
FIZICE şi SPORTULUI Nr. 69/28.04.2000
2.
ORDINUL
MINISTRULUI ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Nr.
154 / 03.03 2004
===================
Dumnezeule cel bun si mereu alaturea noua - nu-l uita pe Horatiu......, Amin !
scanave
