To:
scanave@yahoo.com
A Semi-Monthly Wrap-up of News from Around the World by Sports Publications Intl.
August 14, 2012 | |||||
 | |||||
|
| ||||
Sports Publications InternationalP.O. Box 20337
Sedona, AZ 86341
USA
Tuesday, August 14, 2012
Nici n-au ajuns cu bine acasa......
Sports Publications InternationalP.O. Box 20337
Sedona, AZ 86341
USA
Monday, August 13, 2012
Din partea unde oamenii stau cu picioarele in sus ....
....... din Australia, unde inca unadept al tehnicii corecte in regim de viteza optima dar cu miscari 'mai lente'.... se straduie sa se impuna, bravo Brenton Ford, felicitari
12A 76 Haines Street, North Melbourne, North Melbourne, Vic 3051, AUSTRALIA
To:
scanave@yahoo.com
|
12A 76 Haines Street, North Melbourne, North Melbourne, Vic 3051, AUSTRALIA
Sunday, August 12, 2012
Un suflu nou in EFS si nu numai ...
reluare
-------------------
‘Pentasalt’
educaţional.
’’Ultimii 5 paşi restanţi’’ ai sec. XX …
pentru „săritura” în Educaţia
sec. XXI
….
Autor
prof. Mircea Olaru, ph.ed /
nataţie, 73
ani
Monday, January 12, 2009
Cuvinte
cheie:
educaţie,
degradare morală/etică, eficienţă/deficienţă, lucrul individual/lucrul în grup,
clubul şcolii, reorganizarea sistemului CSS, „mens sana in corpore sano”, „export
de capital cultural”.
Abstract
Între a fi „bun” sau „rău” există
şi a existat întotdeauna situarea acestora la extremele unei activităţi, a unui
produs ş.a.m.d.
Mai ales acum, cu referire la noţiunea
de „educaţie”
şi la „depozitarea” ei în membrii societăţii noastre (mai ales în masa
tinerilor), este nevoie de o abordare sigură,
simplă, pragmatică, economică şi eficientă pentru a separa decisiv binele
de rău.
Ţara noastră şi neamul românesc
sunt în mare pericol, aproape ireversibil, de degradare etică şi morală, cu
repercusiuni din ce în ce mai greu de prefigurat. Acest fapt îl simţim chiar fără
a fi mereu predispuşi la a vedea doar
jumatatea goala a paharului cu apă….
Metodele
tradiţionale ale educaţiei, folosite de mulţi ani, unele cu minusuri evidente,
trebuiesc „recondiţionate” – simplu
şi economic.
În
situaţia în care visteria ţării ar avea bani, poate altfel s-ar putea proiecta
un program eduaţional, să-i zicem „elitist”…,
dar cum „banii” nu-i avem nicioadată, şi pentru mulţi s-au dovedit a fi „ochiul diavolului”, acum este absolut
nevoie de inovaţii simple, ieftine dar
absolut eficiente, iar aceste „noi-metode” trebuie să nu fie personalizate,
individualizate ci, dimpotrivă, trebuie supuse activităţii în grup, grupuri care de fapt există (şcoli, clase), şi
care oferă posibilitatea ca elemente de întrecere emoţională, de
autosupraveghere şi „corectare din mers”
să conducă acţiunile de educare pozitivă prin manifestări rapide, dese, zilnice, dezirabile….; vom vedea cum – [de fapt,
pentru mine, antrenor de înot de-o viaţă..., „educaţia”, edificarea ei, îmi este reprezentată ca un antrenament,
cu exerciţii bine alese şi mult repetate până la automatizare ... ?!!]
Primul „pas”:
„Exploatarea inteligentă a condiţiei de a lucra în
grup”
Acţiune
primară concretă:
La „iniţiativa” personala a unor
diriginţi… în clasele conduse de aceştia va exista preocuparea certă ca toţi
elevii clasei să:
1.
înveţe versurile Imnului naţional, toate versurile, nu
doar prima sau şi a doua strofă... !
2.
să recite aceste versuri atât în mod individual dar mai
ales în grup (întreaga clasa, în „cor”, cu acelaşi glas şi intonaţie emoţională)
„Exploatare
inteligentă”:
La iniţiativa unor directori de şcoli
se vor organiza concursuri „inter-clase” având ca subiect – recitarea în cor a
versurilor Imnului naţional.
** întrecerea să fie organizată sub controlul cadrelor
didactice + a unor grupuri de părinţi
** după primul an de aplicare a acestui exerciţiu se vor
putea apela şi alte texte din lirica naţională şi nu numai, dar tot în grup şi
cu carcater de întrecere şcolară.
Argumentare :
Întreb retoric –
Cum este mai bine să
înveţi, să dezvolţi cel de-al doilea
sistem de comunicare, semnalizare -
începând cu scrisul sau cu cititul ... ?
Eu optez
pentru citit prioritar înaintea scrisului; evident aceste două mari
laturi ale educării se completează una pe cealalta, dar, cel puţin în primele
clase elementare (mai ales clasa I), gradual, propun ca cititul să fie
prioritar faţă de scris.
A
citi este mai simplu decat a scrie... şi asta dacă se face în grup (în cor) pot apărea situaţii
psiho-moral-volitive care favorizeaza învătarea perfectă.
În
grup elevii pot să se orienteze mai uşor asupra unor greşeli spre a nu le mai
repeta în altă ocazie, tot aşa componenţii grupului învaţa să se autocorecteze şi
să devină receptivi la unele valori specifice vieţii în colectiv, activitatea
socializată etc.
Despre
învăţarea, pe „nerăsuflate”, a
Imnului…. nu mai este cazul de a pleda: aproape nimeni din tara asta nu ştie
TOATE strofele şi asta este o mare ruşine pentru întreg neamul nostru; această
deficienţă trebuie ameliorată cât mai grabnic posibil…!!!
Al doilea „pas”:
În şcolile în care această activitate (minimum) se arată a fi reuşită,
realizabilă, se va „testa” efectul educaţional practic prin – începerea organizărilor
cerute de acţiunea de înfiinţare a unor „cluburi
şcolare” cu personalitate juridică şi în paralel cu activitatea şcolii de
bază, fiecare ajutându-se una pe cealaltă.
„Clubul şcolii”
trebuie să fie locul în care opţiunile extraşcolare, talentele, aspiraţiile
unor elevi să-şi găsească locul în cel mai firesc mod, adică:
–
dacă unii profesori au o atracţie spre o activitate
educativă, creatoare de valori morale şi chiar materiale, acel profesor va fi
atras firesc de existenţa acestui club;
–
dacă unii elevi sau colegi, prieteni ai acestora din alte
medii şcolare, au înclinaţii extraşcolare deosebite şi care le face plăcere să
le practice în mod organizat, sub supraveghere didactică, pentru aceştia,
clubul şcolii poate deveni chiar o „a
2-a casa” în care ei se vor simţi bine şi, poate, vor fi feriţi de unele
influenţe nocive.
„Testarea”
are loc prin:
1.
organizarea (cu personalitate juridică) a clubului şcolii
(statut, regulament etc.)
2.
cu atragerea liber consimţită a cadrelor sensibile la
activitatea clubului, aderare ce poate fi motivată şi material (există căi
legale!)
3.
cu atragerea elevilor în activitatea clubului pe două
mari paliere: unul artistic şi unul sportiv, în limitele statului
şi regulamentului de funcţionare a clubului etc.
** personalitatea juridică a clubului şcolii permite activităţi financiare
legale: sponsorizări, atribuire de fonduri din surse extraşcolare, până la
alocarea de fonduri de la Stat sau chiar din exterior;
** unele
acţiuni pot beneficia de fondurile Statului în sensul angrenării clubului în acţiuni
specifice unor ministere sau autorităţi: plantare de arbori, participări la
campanii de curăţenie a mediului ş.a.m.d.
Al treilea „pas”:
Este de competenţa Statului, a Guvernului şi a Ministerelor direct vizate
de acest demers; în esenţă şi până a
intra în argumentări mai ample – este vorba despre reorganizarea subsistemului de sport şcolar, adică a Cluburilor
sportive şcolare.
Această acţiune trebuie să conducă înapoi în „şcoală”, forţa şi experienţa
profesorilor-antrenori care, fie în cadrul orelor din programa EFS, fie în
cadrul clubului şcolii, vor avea sarcina de a stimula participarea
elevilor la diferite forme ale exerciţiului fizic iar pe elevii cei mai talentaţi
să-i pregătească, să-i orienteze către practicarea în cadrul sportului de performanţă (grupuri de copii, juniori + alte forme şi
alte grupe de vârstă); evident aceiaşi atmosferă va fi susţinută şi în partea
dedicată activităţilor artistice. Consider că „viaţa” CSS-urilor trebuie să ia
sfărşit; acest sistem a servit scopurilor propagandei de tip comunist, a avut
şi laturi bune dar, în esenţă s-a fondat pe subminarea EFS-ului şcolar şi a dus
la creerea artificială a unor forme superioare care nu aparţineau bazei ci unei
elite de multe ori întâmplător apărute....
CSS-urile au generat antrenori de elită mondială
(Belu, Bitang s.a.) dar a oferit „culcuş” nemeritat şi multor altor neaveniţi. CSS
versus EFS-ul şcolar nu trebuie să mai dăinuie!
** acest lucru poate părea greu de realizat dar nu este aşa – profesorii-antrenori
/ secţii din CSS, vor fi legaţi
intrinsec de baza naturală, firească de selecţie;
** o serie de posturi TESA din schema de funcţionare a
CSS-urilor pot fi redirijate pentru o mai bună organizare a învăţămentului etc.
Al patrulea „pas”:
Se referă
la organizarea piramidală, pe plan naţional a unei alte forme ale vechii „Daciade” – sub denumirea generoasă, provenită
din antichitate
„MENS SANA IN CORPORE SANO”
La acest capitol avem destulă
experienţă organizatorică, se ştiu şi se pot sprijini multe activităţi, pot
participa multe Ministere şi alte autorităţi ale Statului.
Principalul rost al acestei întreceri
naţionale este să adune toate energiile tinerilor din şcoli şi din cluburile
acestora, pornind chiar de la „acel concurs de recitare în cor a Imnului nostru”
şi la campionate, întreceri, festivaluri în toate sferele de activitate artistică şi sportivă a tineretului
nostru, acţiuni care trebuie remunerate consistent din Bugetul de Stat.
Al cincilea „pas”:
Având în
vedere buna reprezentare şi imaginea bună
a culturii româneşti peste hotare şi mai ales rezultatele la diferite forme de întrecere
internaţională (olimpiade sportive, întreceri la diferite discipline şcolare,
inventică ş.a.).
Statul
nostru trebuie să promoveze un „export” de „capital cultural” prin deschiderea
de şcoli satelit (bursiere) a bunelor noastre unităţi şcolare recunoscute (amănunte într-un materil
special dedicat acestui subiect).
În acelaşi spirit – se vor face demersurile necesare
ca din alte ţări, şcoli reprezentative, să-şi deschida porţile la noi în ţară;
poate că ideea de reciprocitate ar fi foarte bine venită.
Efecte:
Se va
creea o emulaţie atât pentru obţinerea burselor de către elevi şi profesori…,
emulaţiea va avea ca suport ocazia mult apreciată de a învăţa, trăi în alte
condiţii binefăcătoare din toate punctele de vedere.
Conducerile
şcolilor, cadrele didactice şi, mai ales părinţii vor fi motivaţi pentru a
lucra în acest sens; eforturile lor vor face ca fiecare acţiune a şcolii
să capete valoare şi astfel se va ridica potenţialul educativ, cultural în masa
celor vizaţi de aceste activităţi
FINAL:
Cei cinci
„paşi” restanţi se pot recupera… este nevoie de bune intenţii
de ordin intelectual, fără nici un amestec politic sau de altă natură – totul
trebuie făcut având în minte şi suflet cuvintele „a fi bine educat” cu referire
la cât mai mulţi copii ai neamului nostru atât de amărât şi oropsit….
Messi, Barsa si conceptul BEST ...
reluare...
Messi, Barsa si conceptul BEST .... + in Google translate....
Ieri seara tarziu...,[29 Nov.2010] s-a disputat celebra partida de fotbal FC Barcelona <> Real Madrid, partida castigata categoric de cei care au fost mai buni [Barsa] cu... 5 -0 (!!!); Realul a fost parca vrajit si se misca ca hipnotizati dejocul, eu l-as adejctiva –” naprasnic” a celor din Catalunya.....
Toti au jucat bine dar de excelat a fost acest miraculos Messi.
Mesii seamana un pic cu Hagi al nostru; Hagi stia sa ‘tina’ balonul, de te inebunea si apoi facea ce trebuie.... ; Mesii are aceleasi calitati [“egoismul” de a tine balonul ...] + o miraculoasa dexteritate de a se sincroniza cu miscarile adversarului, de parca ar dansa tango cu acesta..., pastrand, pentru el , mingea, in mod neverosimil , deh...
Eu ca antrenor, las la o parte jucatorii, ca indivizi si ma uit la echipa.
Nici nu stiu cum il cheama pe antrenorul Barsei/la fotbal sunt ‘neama’..., numele il voi invata si chiar altii il vor tine mult timp minte..../ gata il stiu - Pep Guardiola; important este ca acesta, a intuit un lucru elementar si simplu, care suna asa: daca joci... ’ joaca’ !
Adica mingea aceea trebuie sa circule permanent cu o unica si singura conditiie – ea sa stea cat mai scurt timp la jucator. Pai asta stim cu totii ..... si de cand incepem sa ne dorim a fi fotbalisti, ‘miutza’ a fost prima schema practica si la locul ei; probabil ca filozofia jocului a evoluat si s-au conceput nemeroase alte scheme iar treptat s-a uitat de ‘miutza’.
Ei bine, Barsa a jucat o ‘miutza’ de 90 de minute care i-a zapacit pe adversarii, mai ales pe inganfatul de Ronaldo, care parea un jalnic debutant cu mascariile lui..., pacat el.
Dar ce are Mesii, Barsa si BEST-ul meu...?
Pai, in termenii cei mai simpli, conceptul BEST, mizeaza pe cerinta de “a realiza miscari eficiente in timp cat mai scurt....”; luat, per uitate de jucator [de ex. Mesii] acesta “paseaza" cu cea mai mare viteza, deci actiunea tine pentru cat mai scurt timp -mingea ...., folosind pentru acest scop cele mai putine miscari – pasa !
Acest mod de a gandi ‘miutza’, parca vrea sa se suprapuna aforismului ‘ grabeste-te incet’[festina lente], aforism care m-a condus, din anii ’80, la formula BEST si apoi la IPA.
Iata ca asa cum, timid, afirmam, la debutul BEST-ului, ca el este aplicabil la orice forma de miscare, mai ales cele sportive, care pretind ‘eficienta’ [tehnica corecta], deci nu numai la inot.... aseara mi-am dat seama ca antrenorul Barsei, cu stiinta/ fara ea... a aplicat cerinta majora a conceptului BEST, care , pare, cu toata modestia ce mi-am propus-o, pare cam... universal valabila.
Este cazul ca si antrenorii de inot sa imite, in gandire, antrenorul de la Barsa [> spre notiunile elementare ale inotului....] si, treptat, vor gasi solutiile, exercitiile, cerintele si regulile de aplicare a conceptului BEST.
“Carpe diem” / Horatiu, in Ode - I., 65-8 aC /
transled by Google ..:
Traducere din Română în Engleză
Messi, Barsa and the BEST concept / by m. olaru, 30 nov. 2010Yesterday evening [29 Nov.2010] famous football game was played at FC Barcelona <> Real Madrid won the match outright by those who were better [Barsa] with ... Real - 5=0 was like magic and the game moves that hypnotized, I would adejctivate it - "cruel" to those in CatalunyaAll have played well but was this miraculous Messi excelled. Messi looks a bit like our Hagi. He knew how to 'hold' the ball, the crazy and then do what you need .... ; Messi same qualities ["selfishness" to keep the ball ...] + a miraculous dexterity to synchronize with the movements of the opponent, as if dancing the Tango with it ..., it keeps for him the ball, in an unlikely, deh ...I as a coach, I leave a side the players as individuals and watch the team.I do not know his name Barsa coach / football are 'nating for me'..., this name I will learn even more while others will keep it ready ..../ mind I know - Pep Guardiola, it is important, sensed an elementary and simple, which reads: - if you play ... please do it :'Play'!That is why we need to move the ball continuously with one and the same conditions - it was the star player as quickly as possible.Well we all know that ..... and when we begin to want to be footballers, 'miutza' practice and was the first scheme in place, perhaps the game has evolved and philosophy were other schemes designed undeserved and gradually forget the 'miutza'.Well, Barsa played a 'miutza' takes 90 minutes to confuse the opponents, especially most Ronaldo, who looked like a rookie with the masking of ... pathetic, pity him.But what is the Messi, Barsa and my BEST ...?Well, in simplest terms, the concept of BEST, relies on the requirement of "effective moves made in the shortest time taken ....";, per player forgotten [ie. Messi] that "pass' with highest speed, how you ball less, for this purpose using the fewest moves - care!This way of thinking 'miutza', as if he wants to overlap aphorism 'hurry slowly' [Festina lente] aphorism that led me, the 80s, the BEST formula and then IPA.Here like, shy, say, in the BEST's formul debut, as he applies to every form of motion, especially sports, which claimed 'efficiency' [correct technique], so not only to swim ....
I realized last night that the coach at Barsa, the science / without it ... requirement applied major BEST concept which, apparently, with all humility that I planned it, seems a bit ... universal.It is as if to mimic and thinking, the coach of Barsa by the all swimming coaches, [> swimming to elementary notions and gradually will find solutions, exercise, requirements and rules for applying the concept BEST]."Carpe diem" / Horace in Ode - I, 65-8 AC /
I realized last night that the coach at Barsa, the science / without it ... requirement applied major BEST concept which, apparently, with all humility that I planned it, seems a bit ... universal.It is as if to mimic and thinking, the coach of Barsa by the all swimming coaches, [> swimming to elementary notions and gradually will find solutions, exercise, requirements and rules for applying the concept BEST]."Carpe diem" / Horace in Ode - I, 65-8 AC /
Recensamantul bazei materiale ....
reluare .....
Fie ca anul ce a venit sa faca posibil multe reusite ale noastre, ale sportivilor si, dece nu, a poporului nostru drag, bland si iubitor.
Am trait multi ani gandindu-ma la aceaste clipe, cand multe din neajunsurile vietii de atunci, neajunsurile intalnite in sport [de ex. lipsa bazinelor, etc.] se vor termina.
Iata ca timpul trece si ceea ce visam demult nu vrea sa vina, la comanda sau la dorinta noastra.
Putem sa stim dece ? Pai, va spun eu: nu este deajuns sa doresti, sa visezi - este absolut necesar sa faci; sa lasi visele si sa treci la fapte, iar un asemenea moment ar putea fi, de fapt, trebuie sa inceapa cu acest recensamant.
Baza materiala a sportului, a EFS-ului este, a ajuns deja, o notiune abstracta; nimeni nu se mai gandeste sa evalueze potentialul si plusurile estimative in caz de stapanire corecta a subiectului.
In domeniul la care ma pricep, la inot [...?], apreciez ca, totusi, au aparut multe bazine de inot; avem acum, culmea, mai multe bazine decat multi dintre vecinii nostri..., vecini care 'ne bat mar' cand este vb. la urcatul pe podium; aceste unitati sunt conduse de oameni, de colegi de-ai nostri si care ar putea face mai mult si , mai ales, mai bine... treaba pentru care s-au angajat [vb.aia 'omul sfiinteste locul '!].
Dar la acest capitol eu atrag atentia ca noi , in Capitala tarii, deci locul unde se concentreaza intreaga forta a reprezentarii noastre, pe toate planurile etc., deci, in capitala noi avem urgenta nevoie de un 'stadion nautic'; acest obiectiv, vecinii din sud, l-au realizat.. se numeste, culmea'Cerveno znamie' si este la Sofia.
Eu cred ca noi, care avem nume inscrise in suita medaliilor de aur la JO sau CM [Tamara Costache, Diana Mocanu, Camelia Potec, s.a], trebuie sa beneficiem de un asemenea stadion nautic, dotat cu tot ce are nevoie dezvoltarea, dar mai ales afirmarea internationala a natatiei noastre.
Nu mai insist; este un vis de pe 'vremea cealalta' si el trebuie implinit !
Inchei cu un subiect penibil de simplu; in metodica pregatirii pentru intrarea in forma sportiva maxima este cunoscut principiul organizarii pregatirii la altitudine de cca. 2000 m; pregatirea la altitudine este, pe limba tuturora..., este metoda prin care 'amagesti' organismul sa produca mai multe globule rosii in sange, globule care fiind aprovizionate cu mai mult oxigen prin numarul lor crescut, aduc organismului combustibilul ideal pentru efort maximal....
Pentru a ne pregati sportivii la altitudine noi cheltuim multi euro mergand in strainatate. Intreb ? Dece nu am avea o baza sportiva, olimpica, complexa care, in Paring [ sau in alte parti avand aceasta inaltime...] sa poata permite construirea unui asemenea complex ?
A investi bani intr-un asemenea proiect nu este o fantezie... dece; deoarece la un asemenea complex vor veni, precis, alti sportivi, alte loturi, din strainatate, asa cum ne ducem noi prin Franta, etc.
click aici
Deci investitia s-ar justifica si din acest punct de vedere. Dar pentru a ajunge acolo, mai ales in aceasta perioada de criza..., trebuie sa incepem cu RECENSAMANTUL BAZEI SPORTIVE care iata inca nu s-a facut sau poate nici nu se va face.....
Profitati de inceputul de an si inrolati-va la proiecte cat mai grandioase. Se pare ca principiul stabilirii de OP-uri[Obiectivele de performanta] cat mai ridicate nu este valabil numai in pregatirea sportiva propriu-zisa ci si in administratie, chiar si in politica.... !!!
La multi ani 2012 !
Saturday, August 11, 2012
Friday, August 10, 2012
Incep analizele ....
Si englezii isi fac analiza
participarii la intrecerile de inot de la JO...:
poate ca un asemenea material
reprezinta un model demn de urmat si de altii.....
Thursday, August 9, 2012
Am primit acest news letter de la 'stiintificii lumii sportive', iar subjectul m-o trimis cu gandul la prof. Victor Mociani si confratii sai (Coca Florescu +, Dany Popper, inimoasele D.ne Arety si Emilia de la Edc. Sport-Turism, C. Vlase, Dinamo s.a.); ei sunt primii care au descifrat+formulat tainele efortului ciclic propriu canotajului academic si apoi, acest val de stiinta sportiva, s-a raspandit, intai la cei de la Caiak/Canoe, apoi la noi la Inot si in mod ciudat - la rusi [ in 1983, la un cantnament comun la altitudine (Tzahkadzor, Armenia, 2000m) 'nacialnicii' au fost intrebati, evident de cine... de mine, 'care este zonarea efortului' etc.; dupa clipa de surprindere, rusii s-au consultat si au promis ca a 2-a zi voi avea intreaga documentatie - asa a si fost, doar ca la cap. explicatii, ei au relatat ca conceptul zonarii efortului il au de la canotorii lor ...., si adaugand, 'aia' l-au luat de la canotorii vostri ... m-am gandit 'adanc'..."ce mica-i lumea" !]
Si iata ca subiectul apare din nou, pe 'tapet', in sarcina specialistilor occidentali, deja in mare fierbere cu tot ce se leaga de JO 2012, Londra.
Dar spre deosebire de graficul oferit de 'stiintificii lumii'....., glumesc..., 'N' la 'noi' este un 'U' asa cum este conceput de scormonitorii efortului ciclic (Mociani, Florescu, Popper) si chiar de subsemnatul, independent de ei.. dar cu ajutorul Dr. Mircea Razush /'pe unde o mai umbla acest fanatic cercetatoor...'?
Deh, asa se scrie istoria si acum multi vitezi se arata.... ; pacat de noi, romanii, modesti si lipsiti de sprijin autentic - le-am prescris natura efortului inca de acum 30-40 de ani..... Of Doamne...?!
--- On Sat, 8/21/10, Mircea Olaru
From: Mircea Olaru
Subject: Fw: Delays and canoe sprint world champs from Poland
To: "victor mociani"
Date: Saturday, August 21, 2010, 6:10 AM
Si iata ca subiectul apare din nou, pe 'tapet', in sarcina specialistilor occidentali, deja in mare fierbere cu tot ce se leaga de JO 2012, Londra.
Dar spre deosebire de graficul oferit de 'stiintificii lumii'....., glumesc..., 'N' la 'noi' este un 'U' asa cum este conceput de scormonitorii efortului ciclic (Mociani, Florescu, Popper) si chiar de subsemnatul, independent de ei.. dar cu ajutorul Dr. Mircea Razush /'pe unde o mai umbla acest fanatic cercetatoor...'?
Deh, asa se scrie istoria si acum multi vitezi se arata.... ; pacat de noi, romanii, modesti si lipsiti de sprijin autentic - le-am prescris natura efortului inca de acum 30-40 de ani..... Of Doamne...?!
--- On Sat, 8/21/10, Mircea Olaru
From: Mircea Olaru
Subject: Fw: Delays and canoe sprint world champs from Poland
To: "victor mociani"
Date: Saturday, August 21, 2010, 6:10 AM
Victoras,
iata ceva care te-ar putea interesa .....
stiu ca ai 'fobia' canoistilor ....
dar se merita, asa ai sa fii la curent cu noi info....
hai pa
ti-a placut ds. 'Helicopterul din Bucegi'..?
M.O.
Bucuresti, Romania ++40722476223
www.gunselgunsel.com/mircea.olaru.htm
iata ceva care te-ar putea interesa .....
stiu ca ai 'fobia' canoistilor ....
dar se merita, asa ai sa fii la curent cu noi info....
hai pa
ti-a placut ds. 'Helicopterul din Bucegi'..?
M.O.
www.gunselgunsel.com/mircea.olaru.htm
----- Forwarded Message ----
From: The Science of Sport
To: scanave@yahoo.com
Sent: Sat, August 21, 2010 4:07:31 PM
Subject: Delays and canoe sprint world champs from Poland
The Science of Sport
From: The Science of Sport
To: scanave@yahoo.com
Sent: Sat, August 21, 2010 4:07:31 PM
Subject: Delays and canoe sprint world champs from Poland
The Science of Sport
Delays and canoe sprint world champs from Poland
| |
|
Posted: 21 Aug 2010 03:11 AM PDT
The Sprint Canoe World Championships in Poland - poor pacing costs golds
Well, it's been a long time between posts, please accept my apologies. I will blame: a) burn-out (leading to writer's block!) after the Tour de France and FIFA World Cup, b) A backlog of work after the Tour de France and FIFA World Cup, c) a relatively quiet period for global sport, at least in terms of insights and analysis and not necessarily in that order... Canoe Sprint World Championships Then most recently, and as I type this, I am in Poland, specifically a town called Poznan, where I am attending the International Canoe Federation (ICF) Canoe Sprint World Championships. I've been fortunate enough to be assisting a small group of our SA sprinters, first to help set up at high performance system, then helping where I can with physiological preparation and overall high performance strategy, and I've come over here to get a feel for the regatta in the lead-up to the main goal, the London Olympic Games of 2012. So far, so good - an A final in the K2 500m tomorrow, and the heats and semi-finals in the K2 200m later today. For those interested in reading more, the coach, Marcus Melck's site can be found here, and our two top sprinters, Shaun Rubenstein and Mike Arthur, have their own websites, which you can read here (Shaun) and here (Mike), respectively. A great deal has been done for these guys in the last 12 months, from the laboratory, onto the water, back into the labs, and much still has to be done between now and the Games. Perhaps when it is over (with a medal the result, I hope!), it will make a great case study for high performance sporting systems in an environment (South Africa) where support and HP expertise from the top is minimal, and in a sport where resources are scarce. Also, sprint kayaking offers plenty of fascinating sports science applications, ranging from hydrodynamics to technique, biomechanics, pacing strategies, strength and conditioning and performance analysis, so it has been a very stimulating year, culminating here in Poznan on route to London!
Insights from Poznan - kayaking off the pace as a commercial entity
I've gained some really important insights over the last week, and have a number of thoughts on topics ranging from marketing and commercialization of the sport of kayaking, all the way to physiological preparation. Sprint kayaking has a personality crisis, because it has never succeeded at making its stars accessible to sports followers outside of a small circle of enthusiasts. For example, if you are reading this in South Africa, you either now Shaun and Mike as Olympic medal hopefuls, or you've never heard their names. The only factor that determines which camp you fall into is whether you yourself are a paddler - those who paddle, know, those who do not have probably stopped reading! And this is a failure of marketing. Now, having experienced a regatta, and one which is supposedly at the very highest level (it is the World Championships, after all), it's clear that the problems are related to a myopic approach from within the sport. There are barriers, certainly - 80% of a 1000m race is virtually impossible to watch as a spectator, so the competition doesn't come alive nearly enough. The distances between fans and athletes makes identification and interaction with paddlers difficult. However, I've been very fortunate to have attended other big events, and experienced them from both 'inside the ropes' and 'outside the ropes', and the ICF would do well to learn from events like the Tour de France, and most notably in my experience, Sevens Rugby, in terms of how the competition provides a platform for a bigger entertainment event and for its athletes. The TV coverage is narrow and poor, and resembles what other sports were doing in the late 1980s, and this restricts media coverage, sponsorship potential, and spectator interest. But enough of that, that is a topic for marketing discussions some day. Pacing strategy - how good pacing wins gold medals Of more interest scientifically is an observation on the pacing strategy adopted by the very best paddlers in the world. This is a topic "straight out of the oven", because I've just watched the final of the Men's K1 1000m event, one of the premier events at the regatta. Take a look at the graph below, and then we'll chat about the very, very different strategies employed by the eventual gold medalist, Max Hoff (the blue line), and the silver medalist, Tim Brabants, of the UK, shown in red. Bronze medalist Aleh Yurenia is shown in green.  So the race was won by Max Hoff of Germany, in a time of 3:29.544, only 0.5s ahead of Tim Brabants. But the real story was Hoff's comeback over the final quarter of the race. I was standing more or less 100m from the finish line, and I can assure you that Brabants was still in the lead at that point. The light blue text boxes show the gap between Brabants and Hoff for each 250m interval. Brabants led at 250m, a full 0.88 seconds ahead of Hoff. The fast start is typical of the event, and recent research backs this strategy as optimal for events lasting about 3 minutes. The Belarussian was in 9th at that point, over 2 seconds down. Then, Brabants' lead grew by 0.32s up to halfway, which he hit in 1:42.19, compared to 1:43.39 for Hoff (1.2 seconds down). From 500m to 750m, Brabants continued to pull away, adding a further 0.78s to his lead. By now, with 250m left to race, he is 2 seconds clear of Hoff, more than a boat length (see video later).
Hoff's finish, Brabants is finished - pacing pays at the end
All the while, paddlers I'm standing with are saying that this is typical of Brabants, who always goes out very hard and then hangs on. In terms of pacing, however, it is foolish. The problem is not necessarily a fast start. In fact, a recent study by Andrew Jones found that in events lasting 3 minutes, a fast start optimizes performance, possibly through its effects on oxidative energy contributions, which spares glycolytic energy supplies for the end-spurt. Rather, the problem is the interval from 250m to 750m, where Brabants pushed on, opening a lead over all the rivals - watch the video below and you'll see this. Now, we know that in virtually every single type of sport, as soon as the event lasts between 3 and 5 minutes, the optimal pacing strategy is a fast start, then a slowing in the middle and an increase at the end, so that the two halves are close to even, but there is an "inverted U-shape" (which you see Hoff and Yurenia achieve in this race above, whereas Brabants gets slower and slower. You may not think it's much, but he loses by just 0.5 seconds - it's plenty). This is why the first and final laps of mile and 1500m world records are significantly faster than the middle two laps. When races are short, like a men's 400m or 800m run, or the men's 200m or 500m kayaking event, then it's different - the best strategy then is to go out hard and accept some kind of deterioration at the end of a race. Longer races, like men's 5000m and 10000m running events, the marathon, the Tour, all benefit from even pace, or even a slower start, with an 'endspurt' in the final kilometer. It's not co-incidence, for example, that in 24 of 25 World Records over 10,000m, the fastest kilometer has come at the very end of the race! But for an event lasting 3 to 4 minutes, like the 4000m cycling pursuit, a 1500m run, or this K1 1000m kayak event, the optimal way to race is to hold reserve over the first half and then finish almost as fast as you begin. Brabants did not - his first 250m was 4 seconds faster than he was able to achieve at the end of the race. The eventual result was a first half that took 1:42, a second half that took 1:48 (six seconds positive). Hoff, meanwhile, cut the race into a 1:43 and a 1:46 (3 second positive split). These are tiny margins for error, of course - 1 second over 500m, but I have little doubt that had Brabants conserved even 1 second on the second or third 250m split, he would have greater reserve capacity that would have allowed him to hold on over a fast finishing Hoff. The strategy above is simply not the way that physiology says one should race. Why then would it happen? Because individuals have preferences for how they race for psychological reasons, they like to "front-run", or they prefer to chase. But at this level, errors in pacing are so costly that this has to almost be trained out of the athlete. Brabants did not need a boat-and-a-half lead over Hoff with 250m to go. He perhaps needed (or wanted) one boat length, and the energy conserved by that second might have made the difference to the colour of the medal he received only 30 minutes ago. Hoff, meanwhile, did it exactly right. And here's the thing - the Germans are all racing this way. Every single race featuring a German paddler sees them move through the field, while seemingly everyone else is producing enormous positive splits. Are they the only ones who have figured out how to pace a race? From what I've seen here, it would seem so...And we are not so different that each individual has an optimal pacing strategy. Yes, some are better at sustaining faster starts than others, some are better at kicking later in races. Much of this is psychological, I feel, but there are likely physiological reasons too. But these physiological differences are not so large that anyone can get away with vastly different strategies. For some reason, Germany have figured this out and are winning races that physiologically, they might otherwise have lost. The video of the race is below - apologies for the language, I can't find an english one. But note the gaps that Brabants builds from 250m to 750m, and then at about 3:00 into the race, watch how the stroke rates change, as Hoff builds and kicks, Brabants begins a slow decline that almost sees the Belarussian take silver. Pacing pays...ask Max Hoff. More to come in the next few days! Ross
The Science of Sport Dr. Ross Tucker Dr. Jonathan Dugas
      |
| You are subscribed to email updates from The Science of Sport To stop receiving these emails, you may unsubscribe now. | Email delivery powered by Google |
| Google Inc., 20 West Kinzie, Chicago IL USA 60610 | |
----- Forwarded Message ----
From: Victor Mociani
To: scanave@yahoo.com
Sent: Sat, August 21, 2010 5:34:42 PM
Subject: Fw: Delays and canoe sprint world champs from Poland
"Mirciulica"...,
| Multumesc pentru"noutatile stiintifice" .....ce le-am elaborat la inceputul anilor '70 si datorita acestei "gaselnite romanesti" - FISA a introdus cronometrajul intermediar pe distanta de concurs. Noi, canotajul academic, am abordat un mod logic de parcurgere distantei de concurs rezultat din determinarea resurselor energetice care asigura deplasarea pe distanta de concurs. De aici si modelul "cele cinci degete"pe care le-ai scris si in cartea ta. Modelul determinat pentru canotaj am facut-o printr-o speculatie matematica "proiectia inversa acurbei logaritmice a lui Zatiorski"din punctul in care este situata proba de canotaj. De altfel aceasta este valabila la toate sporturile ce se deplaseaza in timp si spatiu, deci si la voi, la inot .... Curbele aratate corect ar fi sa arate ca un "U" si nu ca un "N", asa cum este prezentat in materialul pe care mi l-ai trimis. Pe axa verticala de jos ar trebui sa inceapa cu timpii cei mai slabi si spre varful ei timpii cei mai buni.......si atunci se poate vedea ca: - la primul 1/4 al cursei se inregistreaza timpul cel mai bun, - la 1/2 mai slab, - la 3/4 egal sau putin + ori - fata de 1/2, - iar la sosire din nou se apropie de valoarea primului 1/4. Inchipuieti un lighean de spalat taiat in doua marginea la taietura arata ca un "U" ceva mai desfacut. Acest lucru este determinat de intrarea in actiune a diferitelor resurse energetice de care dispune sportivul sau care pe parcursul distante se resintetizeaza... dar nu e cazul sa tin acum o expunere pe acesata tema. |
Subscribe to:
Posts (Atom)