Monday, September 12, 2011

.... mai avem mult de lucru ....

018

Vineri, 21 August 2009 15:49 Mircea Olaru..........

.... mai avem mult de lucru ....

Din totdeauna, inotatorii de performanta, au reprezentat niste exceptii fata de oamenii obisnuiti.

Un performeur are, in primul rand, un biotip adecvat (trebuie sa fie inalt, suplu/mobilitate evidenta, usor / sa semene cu un saritor la inaltime + sa iabe o constitutie fizica ilustratata bine de expresia ‘oase de porumbel’;

performeurul trebuie sa aibe nativ biofunctiuni de exceptie (inima 'tare', vase cu diametru larg, plamani de 'otel', samd.;

‘omu’ ns. trebuie sa iabe abilitati motrice specifice evolutiilor in apa / indemanare, naturalete de a fi, de a sta in apa, talent si un simt al apei remarcabil / acest simt este un coktail a celor 5 simturi comune tuturora + un a 6-lea care ar putea insemna ceva din cel care stie sa cante la ghitara, sau sa picteze samd. = este simtul specializarii si nu numai pt a inainta sportiv la inot, luat la modul general ci si pentru a inota bine un singur procedeu sportiv/sau toate ..., sau pt. a putea plonja dezinvolt si eficient sau pentru a executa intoarcerile asa de parca nimic nu s-ar fi ivit in inaintarea, ritmul sau de concurs;

performerul ns. trebuie sa aibe o conduita si o educatie propice activitatilor creative in care munca, repetarea, ‘imunitatea’ la stress, la oboseala, sa fie atuuri certe in afirmarea sa, atribute care, de regula, sunt proprii (dpdv psihologic) – introvertitului dispus de a acumula experienta si forta lautrica pentru a reusi cert si sigur ‘depasirea obstacolului’ cu curaj + cu ‘costuri’ cat mai mici....

Gata – cam asta ar fi potretul robot al performerului...; langa el mai trebui sa existe inca multe , multe alte conditii care sa se intalneasca fericit [antrenor + specialisti in sport (savanti daca nu exagerez...), un sistem material si organizatoric fara ‘hibe’ care sa provina din hotarari superioare, din ratiuni strategico-sociale in care afirmare in sport isi are locul potrivit] si dece nu am accepta + ‘un dram de noroc’ (dar ‘asta’ si-l poate face, cel mai ades, ‘omu singur, cu mana lui...’ fara sa astepte ‘pomeni’ de la altii..,. infine ar fi mai multe ds vb.)

Inchei acest contur – amintind tuturora ca un performer, sa zicem de nivel national, asa, statistic vorbind, apare dintr-o multime de incepatori (cifrele luate din evolutiile naturale / din care este exclus ‘dresajul’ .., arata un volum de 5000 de candidati, cifra care arata o organizare pe care eu o numesc ‘industriala’ ..., viata din bazine arata ca exista si varianta minimala (vezi cazul inotatorilor maghiari) cf. cu expresia = a facut din ‘rahat – bici !’

Stau si ma gandesc la sistemul nostru, autohton, prin care unii copii ajung performeri....

Multi ani am pus si eu umarul la perfectarea lui (nu va ascund ca nici nu prea am reusit, nici chiar atunci cand aveam ‘putere’ s-o fac/ ca antrenor federal).

Oamenii lasati singuri, de capul lor si intre picioare un bat in chip de calut (bat numit, de unii, ‘democratie’) fie ca nu reusesc mare lucru fie ca devin adevarati ‘despoti’;

astora le ‘merge’ treaba, un timp, dupa care clacheaza... si nimeni nu vine sa-i ‘traga de maneca’: colega, vezi cum ai gresit...? acum ia-o de la capat si poate nu mai repeti orbeste cea-i stricat...;

si asta ‘dece’ – deoarece inca din start, din primele lectii sau primele competitii, totul a mers cu obisnuitul ns. comunist – ‘hei rup’, daca ai ambitie – trebuie sa iasa !

Bietii copii, inocenti si natural dispusi sa se ataseze de un ‘don profesor’ incep sa se lase angajati in ‘hei rup’, natura darnica ii ajuta/ ii ajuta un timp, o perioada.. si apoi incep ‘cautarile’ disperate (cel mai ades, alaturi de antrenor si parintele copilului participa la aceste ‘cautati’... ;

ele au un sediu precis si se numeste ‘farmacie’; ds. acest aspect nu mai trebuie sa vorbim, este arhi-arhi cunoscut, fatarnic condamnat si perfid folosit..., dar pe langa atatea alte ‘nenorociri’ pana la urma ‘farmacistul ad-hoc’ se va blaza si asa incepatorul, de voie/ de nevoi va intelege ca ‘asta-i punctul terminus’, la unii mai tarziu, la alti mult prea devreme, pacat.

Dece tot ‘bat eu campii’ cu aceste lucruri, de regula, bine stiute de dv. ...?

Deoarece, vreau sa pot introduce in relatia acestor ‘primi pasi’ o noua abordare.

Sa nu ne limitam doar la a organiza concursuri de copii, aidoma adultilor.... ci sa le dam astor mici o’ jucarie’ amuzanta: sa le cerem sa inoate cat mai bine dar... cu cat mai putine miscari.

Despre acest subiect (conceptul BEST a fost formulat inca din anii ’80) am tot vorbit si pledat.

Evident, nimeni nu a dorit sa lase ‘vechile practici’ pentru a introduce acest ‘nou concept’, pompos spus; dar, iata ca au fost unii, din pacate nu dintre ai nostri, care l-au adoptat; nici nu aveau incotro: ma angajasera antrenor si echipa lor era codasa... dar dupa cca 3 luni, la obisnuitele ‘municipale’ (care exista, iata, in fiecare oras sau tara...) echipa ‘mea’ ocupa locul 2 in clasamentul general de 16 echipe (pe primul loc fiind clasata echipa copiilor unor angajati ai unei ambasade importante / poate intuiti a carui stat ...

Atunci s-a intamplat ‘’sa-mi iau nasu’ la purtare’’ (si cine ma stie..: am 'nasul' destul de mare..., ha , ha,), antrenorii celorlalte echipe m-au purtat pe bratele lor pe cele 4 laturi ale bazinului (si nu m-au aruncat in apa / le era frica ca ma pot ineca... sic) si asa au inceput alte cautari – peste Ocean.

Americanii, fara sa ‘stie’ de ‘inventia’ mea.. au descoperit-o si ei .. am inceput sa corespondez si, credeti-ma, nu au fost cele mai ‘cuvioase’ replici ... cu toate ca si ei si eu foloseam acelasi rationament doar numele era schimbat – la ‘ei’ se numea ‘swimming golf’ (din cat mai putine lovituri sa bagi mingea in gaurica’), la mine se numea acronimul de la ‘the bioemechanical efficiency swimming test', adica BEST (suna ca o lovitura sub centura, sa dai cu cuvinte din alta limba ca sa te arati tu ‘mare’ ...)

La ora actuala – singurul element din ‘constructia mea’ este pe cale a fi rezolvat fericit: la insistentele mele, firma Speedo a promis ca va relua productia unui Speedo counter wach / vezi anexa – cu care numararea miscarilor ar putea deveni ceva strict obiectiv, fara greseli ‘omenesti’...

Intre timp firma Speedo a renuntat dar britanicii au creat, din 2009, la Swimnovate un ceas POOL-MATE care numara (cu greseli...!) Stroke rate..., iar mai nou, din 2010, a aparut si la firma FINIS, acelas produs, probabil superior primului luandu-ne dupa pret (200 USD); esentialul este ca tehnologia va intra in piscina si nu va fi mult pana cand la un antrenament sau concurs, se v-a 'sti totul' despre fiecare inotator aflat in apa la un moment dat, acest 'totul' va fi afisat pe ecrane mari : timp, tempo, indicele de eficienta (BEST ?), frecventa cardiaca FC, tensiunea arteriala TA, consumul caloric (Joulli/sec.), evidet mai pot exista si alte repere care sa contureze prestatia unui sportiv [ important este ca aceste repere se pot masura deja cu Polar F4, Pool-Mate, Finis, Tempo-trainer etc., asa ca a le 'arunca' pe un ecran, in cadrul unui program destept de calculator este o treaba usoara...].

pana atunci mai trece ceva timp iar eu voi fi in alta parte.... doar voi , ramane sa 'verificati' daca am batut campii 'au ba.... hihuhoha

Inchei

Iata proiectul unui asemenea concurs (BEST) destinat copiilor incepatori, pana la varsta de 10 ani; el este redat in lucrarea ‘Despre inot cu Mircea Olaru’ ed. SSE, 2007 si este adresat, in urma cu ceva vreme si federatiei noastre; recunosc ca trebuie sa-l adresez Comisiei Municipale de Natatie, comisie, recent am aflat, condusa de un fost inotator de-al meu (‘mademolaru’); poate ca de data asta...’ceva’ se va intampla, spun eu, spre binele tuturora.

Evident totul apare ca un proiect, el poate fi imbunatatit... dar nu negat.

Iata-l, dateaza din 2005

FRN- Regulament BEST

Comentariu introductiv:

Atât de complicata escaladare a top-ului, în supremaţia omului sportiv asupra apelor ’bine dresate’ într-un bazin olimpic de înot.., se rezumă, în fond, la două mari cerinţe:

1/. Foloseşte inteligent formulele BEST şi IPA, care se desprind sugestiv din expresia ’Festina lente’–Grăbeşte-te ...încet !

2/.Aplică fără excepţie indicaţia - ’cît aer inspiri... tot atât aer expiri...’, regula de aur a practicării înotului!

Cine înţelege repede răspunsul motric, bio-funcţional, la aceste două cerinţe primordiale – va dobândi succes...; cine nu reuşeşte – se va zbate, de cele mai multe ori, în zadar, şi nu va obţine decât OBOSEALA în toate formele şi fazele ei.

Numai un echilibru cât mai perfect al actului respirator (egalitatea cantitativă între aerul inspirat şi cel expirat, repetăm....) îi poate oferi o primă condiţie, principală, a repetării efortului, în fapt a condiţionării din ce în ce mai aspre a organismului său pe drumul performanţei

-----------------------------

De curând, la acest aspect, cel de verificare a echilibrului bio-funcţional în condiţii de efort, firma Polar-Nokia a produs un dispozitiv uluitor de simplu prin care sportivul are acces instantaneu la verificarea a pulsului, în apă, în condiţiile imediate terminării efortului. (vezi www..polar.fi)

---------------------------------

Definiţii BEST, BEST Definitions, BEST Definitions, BEST – Definitionen

!/. Tehnica corecta inseamna eficienta de miscare in apa… “testarea eficientei biomecanice la inot”(best)

se calculeaza astfel: adun ‘timpul’(‘t’) cu ‘vaslirile’(‘v’) suma lor o scad dintr-o valoare constanta (‘k’)(aleasa aleator = ‘100’) + indicele personal de alunecare (ipa). adica - { 100+ipa } – { timp + vasliri } = ...... p.best

1. La tehnique corecte de la nage implique l’efficience du mouvement dans l’eau.

’’Tester l’efficience / l’efficacite biomecanique dans l’eau’’ [ The Biomechanical Efficiency Swimming Test – B.E.S.T. ....] ce calcule comme suit:

- aditioner le temps (’T’) au les mouvement (par 50m) (’M’), la somme se deduit d’une valeur constante (’K’)[choisie aleatoire, par ex. = 100 point] + l’Indice Personel de Glisse (I.P.G.) c’este a dire, la formule:

[100 + IPG ] – [ ’T’ + ’M’] = ...

offre le meilleur resultat, (points BEST).

1/The corect swim-technique means the efficiency of the movements in the water; it can be calculated by this way: add the number of the seconds and the number of the stroke-cicles (by 50m) and this sume will be extracted from the other constant sume provided from adition of the one constant value (K) (100) plus the Index of the personal Gliding (IPG)

!/. *Die korrekte Technik setzt eine effiziente Fortbewegung im Wasser voraus...”Testen der biomechanischen Effizienz beim Schwimmen” (best)

Diese wird wie folgt berechnet: wir addieren die zwei Werte (Zeit und Züge); die Summe wird aus einer Konstante „k” abgezogen ( „k” wird per Zufall ausgewählt = „100”) + persönlicher Gleitindex (pgi).

D.h. – { 100+pgi } – { Zeit + Züge } =....... p.best

2/ Obiectivitatea conceptului si a formulei ‘b.e.s.t.’ rezida din urmatoarea logica: ‘adun doua marimi, (timpul / ’t’ + vaslirile / ’v’) care au sens descrescator, - dupa care, le scad din constanta {‘100’ + ‘ipa’} si obtin (facil + repede / mental way ...) valoarea prestatiei in apa’

2. La logique du BEST et son objectivite:

J’additionne deux valeurs, deux quantites , le temps T. et le mouvement M. (des cicles de bras – pour Libre et pour le Dos 2 bras alternative, pour Brasse et pour Papillon une cicle concomitente, seulmant), les valeur qui ont un sens (desirable...!) decroissants et apres je deduis de la valeur constante (anterieur calcule) [ ’100 + IPG’] et j’obtiens (tres facile et vite / by mental way...) la valeur de la prestation dans l’eau.

2/The objectivity of the ‘best formula’ results from this new exercise of logic: ‘we add two value (time+stroke), this values have their sense descendent (!)…, and, after we substrate this sum from one constant value (accidentally (k) = 100 + ipg points)’.

in this mod we can obtain (very easy, by mental way) the supreme value of the swimming efficiency.

2/ Die Objektivität des Konzeptes und der Formel „b.e.s.t.” baut auf die folgende Logik auf: „ wir addieren zwei Gröβen, (Zeit + Züge), die einen absteigenden Sinn verzeichnen. Diese werden nachher von der Konstante { „100” + „pgi”} abgezogen. Das Ergebnis (einfach + schnell / mental way...) stellt den Wert der Leistung im Wasser dar.

3/“indicele personal de alunecare” (i.p.a. / este ca un kard-annual) ‘L.’ + (k) – (kgr. + Q) ‘L.’ = lungimea maxima a corpului / pluta ‚(k)’= o constantă cu valoare 100 puncte ‘gr.’ = greutatea in kilograme / + ‘q.’ = diametrul/cm. subaxilar in expiratie profunda – the “index of personal gliding “ (i.p.g.)

3. L’indice de la Glisse dans l’eau (IPG) este une valeur constante, comme un card banquare, qui le calcule annuellement:

’L.’ + (encore une ’K’ de 100 points, aleatoire...!) la somme se deduit d’une autre somme resulte par addition de ’Kgr.’ + ’Q.’, c’est a dire:

[ L. + (K) ] – [ Kgr. + Q ] =

la valeur anuelle plus constante de IPG en points....

’L.’ – longuer maximale du corp entierre

(la possision fondamentale de nage - planche de flotation du corp sur le ventre ou sur le dos verrifie sur terrre);

(k) – une ciffre constante, aleatoire, d’une valeur de 100 points;

’Kgr.’ - Kilogrames du corp, sur terre;

’Q.’ – le diametre en cm. de la cage thoracique en expir profonde, et le resultat de cette formule que l’on nomme – Indice Personel de Glisse (IPG) dans l’eau, avec ses point et d’une valeur constante, annuelle.

3/The index personal of gliding (ipg) is lake a ‘credit card’ (the validity is minimum one year): with this ipg we can organize the series of the race in perfect ‘faire-play’ (indifferent of the sex or age) the competitors with same or appropriate values will be introduce in the same series …the periodical calcul of this ipg formula is found with regarding to the hydrodynamics principle (reynolds+froude),

so: ‘’from the value of the maximum longer of the body (ventral float position)(L.) / in additions with another accidentally value constant (k=100), we will substrate the sum of the nr. of kgr. (weight) with the Q. (nr. of cm. of the circumference of the upper thorax in deep expiration). ‘L.’+(k) – ( ‘kgr.’ + ‘q.’)

3/ „Der persönliche Gleitindex” (p.g.i./ ist wie eine Kreditkarte, die 1 Jahr gültig ist (kard-annual)). „L” = die maximale Körperlänge / ventral float position; „k” = eine Konstante mit dem Wert von 100 Punkten; „kgr” = das Gewicht in Kilogramm / + „Q” = Durchmesser/cm des oberen Brustkorbabschnittes bei tiefer Ausatmung

4/ aplicabilitatea ‘annual kard-(ului)’(ipg – index of personal gliding ), indiferent de sex si chiar de varsta subiectilor…, este data de faptul ca criteriile alese, pentru folosirea sa ca instrument de departajare / organizare a intrecerilor de inot sportiv , sunt cele induse in selectia naturala:

# cu cat un corp este mai lung (l.),

# cu cat un corp este mai usor, (gr.)

# cu cat un corp este mai ingust (q.)

cu atat mai eficient pluteste, aluneca sau inainteaza !

4. L’application (calculation) annuelle du kard IPG –non peliee du sex, genne, et de l’age du suject (!), sont donnes comme une unique critere pour departager / organiser les eventuellle competitions (des series avec une real ’fraire-play’) de concurs de ’excelence tehnique de nage’ par 50m, car ce sont les criteres induits par la selection naturelle:

- plus que le corp est long .....

- plus que le corp est leger....

- plus que le corp est etroit ....

cet corp peut glisse et avance plus bien, plus efficace !

4/The valability of the index personal of gliding (ipg) results from that – all criteria selected to make the series for the challenge was selected from the normal natural selection:

when the longer of the body is big…

when the weight of the body is light...

when the frontal section of the body is small

the float, the gliding and the swimming speed will be more efficiency to advance better with one correct technique !

4/ Die Gültigkeit des „kard-annual” (pgi – persönlicher Gleitindex), unabhängig von Geschlecht oder Alter der Angewiesenen..., ist darauf zurückzuführen: die Kriterien, die ausgewählt wurden, um zu bestimmen, inwiefern die „annual kard” als Instrument zur Unterscheidung von Leistungen oder Veranstaltung von Schwimm-Wettkämpfen verwendet werden kann, gehen auf die natürliche Auswahl zurück:

je länger ein Körper ist (l.),

je leichter ein Körper ist (kgr),

je schmaler ein Körper ist (q.),

desto effizienter wird er schwimmen, gleiten oder sich im Wasser fortbewegen.

Definiţii BEST

!/. *Testarea eficientei biomecanice la inot , în engleză - The Biomechanical Efficiency Swimming Test ( B.E.S.T.) are următoarea formulă =[‘100 + ‘IPA’] – [‘T’ + ‘M’] = .....pct. Constanta ‘100’, este aleasa aleator, egală pt. toţi concurenţii – ea ajută la echilibrarea calculului; IPA devine o constantă periodică, calculată anual – ea oferă caracteristica individuală a unui corp de înotător aflat în apă ... Tehnica corecta inseamna eficienta de miscare in apa verificabilă prin “testarea eficientei biomecanice la inot”(best) - se calculeaza astfel: adun ‘timpul’(‘T’) cu ‘vaslirile’(‘V’) suma lor o scad dintr-o altă sumă dată de adunarea valoarii constante (‘k’,aleasa aleator si este egala cu ‘100’ puncte) + indicele personal de alunecare (IPA)(ce se calculeaza periodic, anual) - adica – { 100+IPA } – { Timp + Vâsliri } = ...... punctaj BEST

2/ Obiectivitatea conceptului si a formulei ‘B.E.S.T.’ rezida din urmatoarea logica: ‘adun doua marimi, (timpul / ’T’ + vaslirile / ’V’) care au sens descrescator, - dupa care, suma obţinută o scad din suma dată de constanta ’K’ + ‘IPA’} si obtin (facil + repede / mental way ...) valoarea prestatiei in apa’

3/“indicele personal de alunecare” (IPA ce poate fi asemuit cu un kard-anual) este calculat prin formula: [‘L.’ + (k)] – [Kgr. + q] = ... pct. IPA; adică: ‘L.’=lungimea maxima a corpului / în poziţie întins ventral / pluta; ’(k)’= o constantă cu valoare 100 puncte ‘Kgr.’ = greutatea in kilograme ‘q.’ = diametrul în cm. măsurat sub-axilar in expiratie profunda

4/aplicabilitatea ‘anualkard-(ului)’IPA, este universal valabil si poate fi folosit indiferent de sex si chiar de varsta subiectilor…,acest lucru este dat de faptul ca criteriile alese, pentru folosirea sa ca instrument de departajare /organizare a intrecerilor de inot sportiv , sunt cele induse in selectia naturala:# cu cat un corp este mai lung (L.), # cu cat un corp este mai usor, (Kgr.) # cu cat un corp este mai ingust (q.)cu atat mai eficient pluteste, aluneca sau inainteaza !

Concluzii:

1/ performanta la inot, eficienţa biomecanică / hidromecanică …, este dată de Viteza si de Energia consumată (nr. de vâsliri) in unitate de timp sau distanţă (BEST);

2/ fiecare dintre noi avem o valoare individuala pentru manifestarea capacitatii de alunecare (IPA);

3/ BEST este calculat cronometrând si numarând vâslirile;

4/ IPA este măsurat anual si deci are valoare constantă;

5/ seriile vor fi alcătuite din înotători cu acelaşi (sau cu valori apropiate) ale IPA, posibil chiar indiferent de vârstă sau sex (!);

6/ concursurile / clasamentele vor fi desfăşurate / alcătuite pt. distanţa de 50m (de preferat în bazine lungi...) la probe individuale si de stafeta (4x50) , la cele 4 procedee (cf. reg. FINA) + probele de mixt-individual (100m, 200m) pentru cei mai evoluaţi înotători

7/ la fiecare probă un grup special de arbitri vor număra ciclurile de vâslire ( deja firma Polar-Nokia are un aparat care masoară numărul paşilor în alergări..., vine foarte curând momentul când aparatul va fi rezistent la apă..şamd), evident numărătoarea mişcărilor se poate organiza în condiţii perfecte (vezi placuţele de acordare a notei la săriturile în apă..) pentru a nu exista nici o suspiciune;

8/ Toate starturile vor fi executate din apa; cu interdictia de a inota pe sub apa mai mult de linia cu stegulete aflata la 5,o m (!)(variante);

9/ arbitrii numărători ai ciclurilor de vâslire vor fi amplasaţi în locuri diferite unii faţă de alţii (pentru a nu se ’consulta’ unii cu alţii..); ei vor indica numărul de vâsliri ridicând plăcuţele cu numărul de vâsliri doar la semnalul arbitrului general, evitându-se posibile greşeli..;

10/ calculul BEST este făcut la Secretariat după Fisa de concurs care va cuprinde, anterior notată - IPA (valoare constanta anuala), Timpul de Inot realizat pe distanţa de 50m, Numărul de Vâsliri numărate pe aceiaşi distanşă + numele inotatorului, clubului, antrenorului, vârsta, sex etc.

Obs.:

Intrecerile in sistem BEST nu pot inlocui întrecerile clasice, promovate de FINA încă din 1908. Ele pot fi folositoare in cazul pregatirii copiilor incepatori si chiar la adultii care prin natura lor biologica nu pot aspira la performante de elita, de valoare mondiala – competiţiile Masters etc.

DECI : Acest nou concept poate face parte, in viitor, din activitatea de inot sportiv a federaţiei asa cum rezulta ea din ‘FINA Handbook’ , part II - Constitution and Rules, and Part VIII ‘Masters Rules’, reguli adoptate si de FRN - Inot, avand ca titlu provizoriu,

YMBS –Young&Masters BEST Swimming

Iată cum ar trebui inţelese aceste reguli noi:

YMBS 1: concursurile ‘BEST Young&Masters’ sunt promovate si patronate de FRNPM in spiritul dat regulamentul FINA HANDBOOK,

YMBS 2: intrecerile sunt organizate, in principal, la nivel local, districtual. In functie de amploare, pot fi organizate,eventual, si la nivel national, international - cu probe Individuale sau probe de ştafetă, avand ca unic criteriu de departajare a celor inscrisi pentru a participa la intreceri, valoarea egala sau sensibil apropiata a punctelor rezultate din calculul anual al ‘Indicelui Personal de Alenecare’ (IPA), până la 31 Dec. a.c.

YMBS 3: Tehnic - regulile BESTSwimming – vor rezulta din prevederile generale cuprinse in Swimming Rules, part III (pag.127) si cele curpinse la MSW 3 (pag. 353) evident adaptate, prelucrate (variante), cu urmatoarele excepţii:

YMBS.3.1. - punctajul IPA (indiferent de varsta si sex !!!), apreciat la valori egale sau sensibil apropiate, va permite alcatuirea omogena a seriilor, a repartizarii pe fiecare culoar, in intrecerea respectiva; sunt admise evolutii avand chiar si un singur participant / probă concurs.

YMBS.3.2. – inceperea intrecerii se face numai din apa; pornirea intrecerii cu start din apa este valabila si in cazul efectuarii schimburilor la stafete ** ** excluderea startului de sus se explica prin nevoia de a oferi fiecarui concurent posibilitatea de a inota cat mai mult fara a beneficia de ajutorul startului de sus (variante).

YMBS.3.3. – in cazul existentei mai multor serii la aceiasi valoare IPA vor fi organizate semi-finale sau intreceri finale cf. deciziei arbitrului general.

YMBS.3.4. – la intrecerile de stafete este permisa aflarea in apa, pe acelasi culoar, pe durata de timp strict necesar efectuarii schimbului de stafeta, a doi concurenti (cel care preda schimbul/cel care primeste schimbul), fara ca acest lucru sa reprezinte o interventie ‘unfaire-play’.

YMBS.3.5. – intrecerile vor fi predilect incepute cu concurenti (serii) care au IPA mai mic ca valoare, programand serii cu valoare din ce in ce mai mare.

YMBS.3.6. – Secretariatul concursului va permite, in cazuri speciale (numar mare de concurenti) ca fiecare culoar sa fie folosit de maximum 2 concurenti care au egalitate sensibil egala cu valoarea IPA a seriei/finalei. In aceste situatii numarul arbitrilor va fi sporit in mod corespunzator (variante).

YMBS.4. - Intrecerea propriu-zisa.

YMBS.4.1. – Intrecerile vor fi organizate doar pe distanta de 50m şi proba de mixt-individual (de preferat numai in bazine omologate cu dimensiuni olimpice /acoperite, decoperite). Nu sunt excluse si intrecerile in bazine de alte dimensiuni

YMBS.4.2. – Intrecerile se desfasoara doar pe distanta de 50 m. - in probe individuale la procedeele: liber, bras, spate, fluture/delfin si la probele de mixt-individual (a se ţine cont de dimensiunile bazinului şi de vârsta, valoare concurenţilor !). Stafetele - 4 x 50 liber, 4x50 bras, 4x50 delfin si 4 x 50 mixt in serii organizate conform criteriului IPA. 0 stafeta va fi alcatuita din minimum 3 inotatori cu aceiasi valoare/valori apropiate IPA(variante).

YMBS.4.3. – Intrecerea individuala, in cadrul unei serii sau finale etc., se va desfasura conform regulamentului oficial al FRNPM cu urmatoarele modificari:

YMBS.4.3.1. – Alaturi de cronometrarea timpului de inot pe distanta de 50m (cu start din apa) vor fi numarate si ciclurile de vaslire cu bratele. Aceste 2 valori vor fi introduse la secretariat in calculul formulei BEST astfel: BEST = din valoarea [ K +IPA ] (valoare constanta minimum pentru un an calendaristic) se va scadea suma numarului de Secunde realizat pe distanta de 50m plus numarul Ciclurilor de vaslire cu bratele, punctajul realizat va sta la baza alcatuirii clasamentului – primul loc - concurentul cu cel mai mare punctaj…, ultimul loc concurentul cu cel mai mic punctaj. ...

Repetăm

Formula BEST poate fi exprimata astfel:

BEST = [ K. +IPA ] – [ Timp+Visliri] = ……puncte. ***** ‘K’. – este o valoare aleasă aleator, adugata in calcule pentru a pozitiva calculul matematic al fiecarei formule. La probele de stafete vor fi cumulate de 4 ori aceste trei valori (IPA, Timp/sec.,Cicluri/50m); punctajul final obţinut de cei 4 înotători va fi împărţit la 4 (variante).

YMBS.4.3.2. – Ciclurile de vaslire vor fi numarate astfel : la probele de inot liber si inot spate un ciclu va insemna vaslirea a doua miscari de brate alternative; la probele de inot bras si fluture/delfin un ciclu va fi reprezentat de vaslirea concomitenta ale ambelor brate.

YMBS.4.3.3. – Numararea ciclurilor de vaslire este responsabilitatea unui nou grup de arbitri (1-2 pentru fiecare culoar), asezati separat unul faţă de altul şi fata de arbitrii cronometrori; arbitrii numaratori vor fi amplasati deci in locuri diferite unii de ceilalti, iar fisele lor fi fi adunate, pentru fiecare culoar, la secretariat unde se va face calcularea punctajului BEST impreuna cu valoarea timpului cronometrat.****** Numararea ciclurilor de vaslire se poate face in mod liber (vizual) sau cu un ‘counter’ mecanic/electronic (?) care sa simplifice contabilizarea mentala si deci a unor eventuale erori (variante).

YMBS.4.3.4. - In toate cazurile (de cronometrare a timpului sau de numarare a ciclurilor de vaslire) fractiunile de secunda care se afla sub valoare de 0,5 sec. vor fi scazute din timpul cronometrat iar cele care depasesc valoare de 0,5 sec. vor fi intregite la unitatea imediat superioara; aceiasi indicatie va fi aplicata in cazurile numararii ciclurilor de vaslire, in sensul ca fiecare jumatate de ciclu (la inot-liber sau inot-spate vaslirea ultima cu un singur brat va fi adaugata la valoarea finala, idem, pentru inot-bras si inot-fluture, acolo unde se efectueaza o jumatate de vaslire etc.).

YMBS.5. – La intrecerile BEST nu se omologheaza recorduri. Punctajul, locul in clasament (in serie, in finala) reprezinta o valoare momentana si simbolica pentru reusita fiecarui participant in parte (sau a echipei de stafeta din care face parte). Rezultatele pot fi supuse analizei în cazul acţiunilor de selecţie !

YMBS.6. – organizatorii unor intreceri BEST pot stabili baremuri de participare privind punctajul IPA; aceste baremuri sunt informative / orientative si nu pot exclude dorinta personala a unui concurent de a participa la intrecere, indiferent de valoarea IPA, la un moment dat.

YMBS.6.1. – Fiecare participant este recomandat sa aibe un document oficial din care sa rezulte, ca o ligitimatie sportiva, numele, adresa, avizul medical si, mai ales - punctajul IPA (eventual si o lista de reusite la alte competitii).

DECI:I. Anterior intrecerii In scopul alcatuirii seriilor de concurs in mod egal si echitabil, element important in cazul intrecerilor preconizate de acest nou concept – fiecarui inotator i se va calcula, anual (until 31 Dec.), - ‘Indicele Personal de Alunecare’ (IPA) dupa o formula ce are la baza interpretarea unor principii ale hidrodinamicii, respectiv valoarea Numarul Froude-Reynolds; seriile vor fi alcatuite din concurenti care au valori egale sau apropiate ale acestui indice (actiune in sarcina secretariatului de concurs).

[MODEL: Program tehnic pe 4 reuniuni / 2 zile de concurs; concurs municipal].

Denumirea competiţiei .....................

Sponsor .........................................

Data .....................................................

Locul, bazinul .......................................

Termene de înscriere ...........................

Şedinţa tehnica ....................................

Accesul la încălzire ..............................

Secretariat + brigada de arbitrii =

Ziua 1-a; reuniunea 1-a

Ora de terminare a încălzirii.................

Ora primului ştart..................................

a-50 m delfin (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

b-O proba de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

c-O proba de ştafeta 4+50 delfin (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

Ziua 1-a, reuniunea 2-a

Ora de terminare a încălzirii.................

Ora primului ştart..................................

a-50 m spate (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

b-Repetare a probei de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)c-

O proba de ştafeta 4+50 spate (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

Ziua 2-a, reuniunea 3-a

Ora de terminare a încălzirii.................

Ora primului ştart..................................

a-50 m bras (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

b-O altă probă de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

c-O proba de ştafeta 4+50 bras (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

Ziua 2-a, reuniunea 4-a

Ora de terminare a încălzirii.................

Ora primului ştart..................................

a-50 m liber (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

b-Repetare a probei de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

c-O proba de ştafeta 4+50 liber (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

---------------------------

Punctaj, clasamente:

*In fiecare serie, la fiecare sportiv - se vor cronometra Timpul individual de înot şi se vor numara Ciclurile de vâslire.

Aceste date, impreuna cu punctajul IPA (dacă se decide aplicarea acestuia...) se vor introduce in formula de calcul a punctajului BEST =

[100+IPA] – [Timp+Cicluri vâslire] =

( în caz că nu se foloseşte constanta IPA – punctajul se va calcula doar din konstanta K)

*Clasamentul fiecarei probe (pe sexe, pe grupe de vârstă) vor fi alcatuite cf. celui mai mare punctaj realizat de un înotător sau de o ştafetă

*Punctajul la ştafete va fi realizat prin cumularea punctajelor individuale realizate de cei 4 sportivi – totalul urmând a fi împărţit la 4

*In funcţie de preferinţele secretariatului şi a arbitrului general se pot alcătui clasamente cumulate pe nume de sportivi, de antrenori, pe cluburi, grupe de vârstă etc.

------------------------

PREMII

*Fiecare proba va fi premiata cf. clasamentului realizat de secretariat

*Calculul material-financiar a premiilor alocate are la baza urmatorul sistem:

din valoare alocata probei (100%) :

- 40% primeşte antrenorul sportivului care a ocupat locul I;

- 30% sportivul ocupant al locului I;

- 20% sportivul ocupant al locului 2;

- 10% sportivul ocupant al locului 3;

clasamentul va fi calculat pana la valoarea primilor 10 clasaţi; pentru restul participanţilor nu se intocmesc clasamente dar numele lor se afiseaza la protocolul final al competitie(nume, prenume, vârstă, club, antrenor)

------------------------------

Organizatorul:

1. Asigura condiţiile generale de desfăşurare a competiţiilor (buget);

2. Activează permanent pentru atragerea de sponsori, publicitate;

3. Poate institui o taxa modica de participare a fiecarui sportiv inscris in competitie.

4. Toate aceste date vor fi inscrise in protocolul final al concursului

5. Asigura inregistrarea in memoria calculatorului a fiecarei evoluţii şi a rezultatelor fiecarui curs.

Observaţii:

....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Semnatura....................data

Comentariu:

Acest regulament a fost experimentat practic cu rezultate semnificative (a); a fost agreeat de Comisia metodica a Federatie Romane de Natatie (B) si a fost aceptat formal de Colectivul tehnic de pregatire a lotului ns. olimpic (C)

Performantele actuale la inot, in fata oamenilor obisnuiti, a începătorilor şi mai ales a celor în vârstă sunt prea inalte, greu de atins; recordurile, in ultimul timp, sunt corectate din ce in ce mai rar (!) si multi dintre simpatizanti, debutanti abandoneaza, in principal pentru aceste doua motive:

Primul – dificultatea de a se supune rigorilor pregatirii in mediul schimbat (apa) care presupune minimum 4-5 ore pe zi de pregatire generala si speciala de inalt nivel; oamenii nu mai au atat timp de a practica inotul asa cum a fost el conceput acum 100 de ani si, tot asa, oamenii, tinerii nu mai au, din pacate, interesul de a ‘jertfi’ energie si timp stiind ca, in final, performantele lor vor fi mediocre….

Second – se remarca , pe plan personal, individual ca exista o dificultate reala de a invata absolut corect+controlabil tehnica celor 4 procedee (sau poate a doar unuia…) in compania efortului maximal (!), in timp util (!!) si in maniera ceruta de perfectiunea ‘elitei’(!!!) Limitele de efort si abilitate biomotrica a noilor recorduri presupun o prestatie extrem de elevata; incepatorii invata sa inoate dar nu reusesc, decat cu greu, sa atinga ceea ce numim cu totii, tehnica corecta, perfectiunea, maiestria, de miscare. Toate cele cca. 30 de probe de inot sportiv cu performantele lor (mondiale, olimpice, nationale sa) sunt accesibile doar unui grup mic de semenii nostri, o ‘elita’ cu care toti ne mandrim, fara discutii (!) dar, ca orice ‘elita’ si statistica ne-o arata - ea provine dintr-o masa enorma de abandonuri si refulari…….

Ori acest lucru ar trebui sa-l evitam ( sa nu avem ‘eroi nefericiti’…) si nu suntem siguri ca organizarea clasica, intr-un viitor apropiat, va putea remedia, singura, acest neajuns ?! Tehnic vorbind noul concept are cateva instrumente cu care poate fi pus in practica, iata-le:

Pentru a reusi introducerea acestui nou sistem de intreceri si chiar de antrenament ar fi necesara o enumerare de argumente care in finalul va da adevarata dimensiune a acestui proiect: ( 1)

O egalizare obiectiva intre concurenti ( astfel se vor evita intrecerile intre paticipanti cu gabarite somatice diferite; la lupte, box, judo exista asemenea interes – categoriile, de ex…); ori pentru acest aspect, important, noul concept solicita ca fiecare inotator sa fie testat anual pentru a I se calcula ‘Indicele Personal de Alunecare’ (IPA), a carui valoare constanta ne va permite sa organizam seriile de concurs in termeni de egalitate aproape perfecta intre concurenti ( este chiar posibil, in viitor, ca seriile sa fie alcatuite fara a tine cont de criteriul de varsta sau chiar de diferentele dintre sexe daca exista egalitatea valorii acestui indice) IPA, are corespondent si la alte discipline sportive si este intalnit in forme specifice, in care abordarea stiintifica face parte din conceptul uzual de pregatire de mare performanta (canotaj, ciclism, bob alpin sa).Repetăm – Iata cum poate fi calculata aceasta valoare, asemanatoare unui ‘card bancar’, personal, obisnuit: - din lungimea corpului intins-culcat in pozitie ventrala avand bratele si picioarele perfect intinse /vezi termenul de ‘pluta pe piept’ (* cu umerii adusi cat mai aproape de urechi+cu labele in flexie plantara pronuntata) se obtine o valoare stabila, constanta, cel putin pe durata unui an calendaristic, valoare exprimata in centrimetri (L), la aceasta valoare se va aduga contanta K. (100 puncte); din aceasta valoare (L+K) se va scadea Numarul de Centimetri masurati la circumferinta subaxilara, in expiratie profunda (C). adunat cu Numarul de Kilograme corporale (G)Conform legilor hidronamicei (vezi Numarul Froude, Reynolds, constructorii de nave au o expresie sugestiva - ‘lungimea fuge…’), rezistenta frontala opusa de apa, este data, in principal, de marimea scufundarii corpului (aici sunt responsabile Kilogramele/Kgr.) si de micimea planului frontal pe care l-ar avea apa de intampinat la inaintarea corpului (rezistenta frontala poate fi data de valoarea circumferintei subaxilare care a fost aleasa in mod intentionat la o forma minima care reprezinta, in felul ei, o limita care poate fi luata in consideratie/C).Este clar ca daca aceste doua repere (G si C) au valori mici – restul ramas dupa extragerea sumei lor din L+K (stabil) va avea o valoare mai mare si deci va exprima o capacitatea mai buna de a pluti si inainta prin apa; Iata expresia matematica a acestei formule‘IPA = [L.+K.] – [G +C] = …. Puncte’, valabile pe o durata de minimum (1) un an.( 2)

O intrecere clasica doar pe distanta de 50m, este o distanta scurta dar pretioasa dpdv al tehnicii corecte si a vitezei maxime. Ea permite multora sa se concentreze optim pt. a inota cat mai repede, corect si fara greseli. O particularitate a acestor concursuri cu probe pe distanta de 50m pentru fiecare procedeu tehnic din cele 4 cunoscute - startul se va da din apa /pt. a le permite cat mai multe executii de vaslire cu bratele (variante).( 3)

Intrecerea propriu-zisa:odata seria, seriile alcatuite cf. valorii IPA, concurentii vor lua startul in conditiile cerute de protocolul FINA, dar pe langa arbitrii cu care ne-am obisnuit, va mai aparea un grup nou de arbitri; ei vor avea misiunea de a numara ciclurile de vaslire efectuate cu bratele, evident la fiecare culuar, pt. fiecare concurent (*lor le va fi ideal-necesar un aparat, un ‘counter’ care sa inregistreze numarul de vasliri fie manual-mecanic, fie, dece nu – electronic). La terminarea probei (50m) vor exista deci 3 valori obiective care vor fi introduse intr-o formula simpla de calcul (chiar mental), dupa care fişa de concurs poate fi prelucrata de secretariat.

Repetăm - La fiecare culoar, cei care intocmesc fişa cu rezultate din concurs sau secretariatul competitiei, vor aplica calculul formulei BEST, adica: - din constanta ‘IPA’ se va scadea suma Numarului de secunde cronometrate in mod obisnuit adunat cu Numarul ciclurilor de vaslire; Iata fromula - BEST: [ K. + IPA ] – [Secunde + Cicluri / 50m] = …. Puncte;aceasta suma, adunare de valori diferite poate fi totusi matematic acceptata (adunam ‘mere’ cu ‘pere’ = fructe !) deoarece atat numarul de secunde cat si cel al vaslirilor au sens descrescator, daca cel care evolueaza se incadreaza in maniera de inot amintita, adica [ ‘cea mai mare viteza cu cele mai putine miscari !!!’] regim care nu poate fi performat, este usor de sesizat, doar in compania celei mai corecte tehnici de inot si de aici satisfactia participarii la asemenea intreceri.

Deci: cu cat suma rezultata din adunarea secundelor cu cea a numarului de cicluri este mai mica cu atat restul ramas prin extragere din constanta IPA este mai mare si deci valoarea obtinuta poate face obiectul alcatuirii clasamentului unei serii, apoi unei finale a probei, samd. Punctajul realizat nu poate fi omologat ca ‘record’, el reprezinta o valoare momentana, personala, care, in fond, indica randamentul inotatorului si deci abilitatea acestuia de a inota ‘cat mai repede cu cat mai putine miscari’ – vezi corespondentul la inot a aforismului antic ‘festina lente’. (* la procedeele ‘liber’ si ‘spate’ - un ciclu va reprezenta 2 miscari de vaslire alternative, la ‘bras’ si ‘delfin’ - un ciclu va reprezenta o singura vaslire concomitenta).( 4)

Nefiind vorba de obiective de nivel mondial, olimpic, ci de ordin personal sau local (fara a exclude si organizari, in viitor, la nivel national sau international …) – se poate estompa tendinta multora de a apela la droguri (dopping/faire-play) nefiind vorba de eforturi maximale mari ca intensitate sau volum, cu mare impact la public si mass-media. ( 5)

Consideratii economico-materiale:

A/ in acest sistem nou apar arbitrii ‘numaratori’ (min. unul/culuar), de preferat, fiecare dotat cu un ‘counter’. Pentru ei se vor face calcule de buget si accesorii.‘Counter’-ul - devine un accesoriu nou la inot si deci exista posibilitatea ca un intreprinzator sa-l fabrice si sa-l puna la dispozitia inotului (bineinteles cu profitul financiar respectiv).

B/ probabil ca afluxul marit de simpatizanti a acestor noi intreceri vor duce la necesitatea dorită de noi toţi pt. construirea de noi bazine de inot si, iarasi, exista posibilitatea ca mai multi intreprinzatori sa initieze programe optime evident cu profitul respectiv.

C/ fiind vorba de mai multi inotatori se poate sconta pe o cerere mai mare de accesorii si materiale personale legate de practicarea inotului.

xxxXXXxxx

Bibliografie selectiva:

1/M. Sgrumala, I. Bidoaie –‘Proiectarea navelor mici, Ed. Tehnica, Buc. 1978, p.17, 2/M.Olaru – INOT – manual metodic, Ed. Sport-Turism, 1982, p.184,

3/M.Olaru – Rev E.F.S. nr 3/1983 p.49 "Testarea eficientei biomecanice la inot'.

4/M.Olaru – Rev E.F.S. nr. 2/1987, p.27 'Ierarhizarea numerica a prestatiilor inotatorilor'. 5/M.Olaru – 'Să nu ne temen de apă', Ed. Sport-Turism, 1988, p.90, sport-book

6/M.Olaru – Note de curs-inot, Univ. Ecologica Buc., Ed. Universitara, 1991, p. 123

7/M.Olaru – Afise editate de FRN & Canada Swimming Natation,1995, color, 4000 ex. 8/E.Hines –'Fitness Swimming', Human Kinetics, p.27, ('Swimming Golf'), 1995.

9/D. Hannula-“ Coaching Swimming succesfully’’, p.78 ( Minimum-Nr-.swims),1995

10 / M.Olaru – Rev.'Stiinta Sportului', ed CCPS, nov 1999, Referat - ‘Un nou concept in pregatirea inotatoriilor'. Concept implementat de Prof. Mircea Olaru, Bucharest August 2005 < scanave@rnc.ro Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza >

Speedo EnquiryWednesday,

April 22, 2009 11:21 AM

From: HWebber@speedo.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

View contact detailsTo: scanave@yahoo.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Dear Sir,

Thank you for your email and proposal through to www.speedo.com.

We currently have plans to launch timing equipment, including a stopwatch this year.

Kind Regards, SpeedoSpeedo International Limited

www.speedo.comwww.twitter.com/speedo_globalPlease consider the environment before printing this e-mail

I believe that this accessory (Counter Speedo Watch) is very necessary for all Swimmers, coaches and even those who are swimming in pleasure.Please return the measure to withdraw the product from the market. I am convinced that you will make a good sale ... good luck.I suggested counting swimming movements since 1983, but then there is a counter that allows counting without fault. Do not miss this good opportunity.Prof. Mircea Olaru, Bucharest, Romania, 16 04 09 **********************************************************************

All orders are made subject to our standard Terms and Conditions, which are available on request.

**********************************************************************This email and any files transmitted with it are confidential and intended solely for the use of the individual or entity to whom they are addressed. If you have received this email in error please notify us immediately and then permanently delete it.Although we make every effort to keep our network free from viruses, you should check this e-mail and any attachments to it for viruses as we cannot accept any liability for viruses inadvertently transmitted by us. If you would rather receive the attachments by another medium, please let us know.

**********************************************************************

Speedo International LimitedRegistration number: 00227323Registered Office : 8 Manchester Square, London, W1U 3PHRegistered in England

**********************************************************************

Adulti temaciosi... care dupa cca 8 lectii.......

....... au invatat sa se imprieteneasca cu apa [scufundarile voluntare la verticala], apoi, au invatat bine Bras, Spate-craul, ondulatii delfin... si in aceasta lectie = plonjonul si startul de sus ... si astea numai in 4 weekend-uri. Esentialul este decizia ca s-au respectat acestea: 'vreau sa invat'.....si 'execut totul fara cracnire'.....; si iat-o pe d.na doctor, la 30 de anisori, ca se simte bine in apa si chiar poate face ceva neobisnuit si mereu amanat - sa sara in apa cea adanca.. brrrrrrr.

Aceste videoclipuri sunt postate si pe facebook/perete=Mircea Potter Olaru....., asta fiind in engleza 'potter' = 'olar'... am noroc cat are si Harry.


















iata ca dupa o saptamana ne-am hotarat sa invatam miscarile, coodonarea Craul..., la inceput - fara respiratie.






Sunday, September 11, 2011

In ‘echipa ns. de ingineri’ avem unul ‘nepoftit’....



014 Adrian Bejan

From Wikipedia, the free encyclopedia

Adrian Bejan (24 September 1948, Galaţi, Romania) is an American professor and proponent of the constructal theory of design and evolution in nature. He is J. A. Jones Distinguished Professor of Mechanical Engineering at Duke University.[1]
In ‘echipa ns. de ingineri’ avem unul ‘nepoftit’....
De mare actualitate in lumea stiintifica mondiala a aparut Teoria Constructala, formulata de Adrian Bejan / Duke Univ. USA (nascut la Galati...!).
Biografia sa este la indemana tuturora, fiind in topul primilor ingineri savanti ai ultimilor ani [vezi Google].
Domnia sa mi-a acordat privilegiul de a coresponda cu mine, in cautatrile mele de a sti cat mai multe ds. activitatea ns. legata de ‘apa’ si celebra sa noua teorie – in esenta o noua interpreatre a Teoriei lui Darwin – dar explicata din prisma acelui ‘inginer nepoftit’, care este Maria Sa Doamna Natura , cel mai autentic inginer al tuturor timpurilor !
Iata ultimile emailuri + linkuri trimise de dl. Prof. Adrian Bejan... iar cel ds. Inot este urmarea a staruintelor de a gasi implicatia stiintifica adevarata in locomotia fiintelor vii in apa.
================================---
On Sun, 7/19/09, Adrian Bejan wrote:
From: Adrian Bejan Subject: Re: 'nu se poate'...
To: "Mircea Olaru" Date: Sunday, July 19, 2009, 8:03 AM
Draga Domnule Olaru,
Cum am promis, atasez articolul meu care prezice evolutia sportului de viteza, sprint si crawl. Ieri s-a produs o explozie de ziare despre noi, de exemplu in Londra:
Ar fi bine sa aduceti acest pas stiintific la cunostinta Ministerului Sporturilor si Comitetului Olimpic Roman.
Adrian
====================================
2009/7/24 Mircea Olaru
Stimate Dle Profesor,
deschideti attashul asta si cititi un scurt rezumat; este f.semnificativ si este authentic, semnat de unul din oamenii de meserie din breasla, de la noi apoi mai vb.
cu simpatie
m.o.
[este atashul ‘dece Usain Bolt’ / 2008 rezumatul lucrarii D.lui Prof. Univ. Toma Petrescu – articol care este deja in suita de reluari in ‘despre inot.uuuq.com’] Bucuresti, Romania ++40722476223 http://despre-inot.uuuq.com/ www.gunselgunsel.com/mircea.olaru.htm
======================
Tuesday, July 28, 2009 3:51 AM
From: "Adrian Bejan" View contact details
To: "Mircea Olaru" scanave@yahoo.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Message contains attachments - American Scientist.pdf (468KB)
Draga Mircea,
Merci pentru acest raport.
Suna OK, dar opinia mea este mai predictiva, nu descriptiva, adica nu este bazata pe masuratori de corp.
Eu pornesc de la un principiu (legea constructala) si eu deduc ca masuratorile (pe podium) vor creste.
De ce eu deduc?
Pentru ca am descoperit ca ideea prezice bine cum vor merge toate animalele (in apa, aer si pe teren solid), vezi articolul atasat.
A propos de articolul cu Charles, eu l-am scris in 2008 si l-am trimis spre publicare cu doua luni inainte de olimpiada din Pekin, adica inainte de a fi aflat lumea de Phelps si Usain Bolt.
Au durat 12 luni pentru ca articolul meu cu Charles sa fie publicat. Deci, din nou : cu legea constructala eu prezic, eu nu descriu ce vad.
Asta este puterea teoriei.
Numai bine,
Adrian
Imi fac datoria de onoare de a va informa despre activitatea d.lui Adrian Bejan, un roman ajuns pe culmile profesiei sale; din pacate prea putin cunoscut in tara sa si, culmea ironiei, recunoscut in mai toate tarile lumii ....
Teoria Constructala este ‘o revolutie in gandirea stiintifica’ actuala si este bine s-o cunoastem, mai ales de cei care au la baza, cat de cat, studii de inginerie in constructii / ma refer la prietenul ns. Sandu Popescu aus Munich, Deutschland (nu te las mai Sandulea, nu te las...! Sanatate ! Mai scrie si tu din cand in cand..)
Din rev. 'Stiinta si Tehnica', autor - Cristian Roman
Teoria constructala
Trebuie sa va marturisesc ca, de aceasta data, am ales un subiect dificil. Va voi povesti (dupa stiinta mea) pentru prima oara, în România, despre o teorie noua, care explica, printre altele si formele naturii. Aceasta este Teoria constructala, elaborata de catre un român stabilit în America, domnul Adrian Bejan. Pe scurt, domnul Bejan demonstreaza în formule matematice simple ca în natura formele geometrice sunt generate prin „distributia optima a imperfectiunilor, sistemul ca atare ramânând imperfect”.
Cu teoria constructala am luat contact pentru prima data la sfârsitul anului trecut, când acesteia îi erau dedicate mai bine de 20 de pagini din revista „Science et vie“. Se spuneau acolo foarte multe lucruri interesante, dar, trebuie sa spun, cel mai important lucru mi s-a parut a fi faptul ca autorul noului concept era un american de origine româna. Asta îmi dadea speranta ca voi putea stabili un contact direct cu cel ce a avut îndrazneala (o spun de pe acum) sa simplifice conceptiile noastre privitoare la formele naturii. Am cautat pe Internet site-ul domnului Bejan, am gasit adresa de e-mail, am trimis repede un scurt mesaj si din acest moment am început o calatorie de-a dreptul fascinanta. Domnul Bejan mi-a raspuns imediat (asta mi se întâmpla întotdeauna când contactez români care cerceteaza în strainatate, din pacate nu acelasi lucru îl pot spune despre românii ramasi acasa). Apoi a urmat un schimb rapid de mesaje care a avut ca rezultat faptul ca Domnia sa mi-a expediat o întreaga documentatie privitoare la Teoria constructala. Si, lucrul cel mai important, am primit cartea domnului Bejan, „Shape and structure, from engineering to nature“. De câteva luni încoace, cum am putin timp liber, ma afund în studierea capitolelor acestei carti. Nu are cum sa nu te încânte simplitatea ce transpare dincolo de formulele complicate. Asa cum spunea si Einstein: „natura este simpla în esenta”, iar teoria constructala este o demonstratie a acestei ipoteze. Sper ca îmi va fi iertata aceasta lunga introducere, dar doream sa enunt cumva punctul din care plec catre o prima prezentare a Teoriei constructale. Cu siguranta, în numerele viitoare ale revistei vom reveni cu detalii suplimentare, deoarece credem ca Teoria constructala va avea multe cuvinte de spus în viitor.
Înainte de a intra în subiect doresc sa-i dau cuvântul domnului Mencinincopschi, care în numarul trecut al revistei noastre facea, fara sa stie, o avanpremiera a articolului de fata. „Conform teoriei constructale, forma globala a unui biosistem este determinata «a priori ca directiva genetica», fiind supusa, în acelasi timp, în decursul cresterii si evolutiei lui unor multiple interactii locale-autoorganizatoare - de optimizare a distributiei imperfectiunilor. Spre exemplu, forma globala a unui os rezulta din optimizarile locale determinate de biosenzorii ce masoara în permanenta presiunea exercitata asupra osului, obligând osteoblastele sa depuna compusii de calciu în zonele în care presiunea este mai ridicata. Spre deosebire de interpretarea fractala - descriptiva -, perspectiva constructala este predictiva - sugerând ca natura nu este fractala, ci constructala, evoluând antientropic prin autoorganizare.” Pentru ca eu sunt inginer, voi prefera o altfel de abordare a subiectului. Atunci când privim catre obiectele din lumea vie, nu putem sa nu remarcam o lupta continua pentru optimizare. Sa luam de exemplu un pai de grâu. Forma tubulara a acestuia nu face altceva decât sa-i asigure un consum minimum de masa, pentru a asigura o rezistenta maxima. Asta demonstreaza si calculul privind rezistenta materialelor, la tipul de solicitare pe care îl suporta paiul de grâu forma tubulara este cea mai eficienta.
Altfel spus, confruntat cu necesitatea de a sustine spicul, grâul a ales solutia optima. Acelasi lucru se întâmpla si în cazul fagurelui construit de albine. Acestea folosesc cantitatea minima de ceara pentru a-l construi si de aceea au fost nevoite sa aleaga forma hexagonala pentru celulele din care este construit. Sunt albinele inteligente? Cu siguranta nu, în sensul pe care îl acceptam noi astazi. Ele nu fac decât sa asculte de un principiu optimizator, scris în codul lor genetic, fapt ce le asigura viata prin minimizarea efortului pe care îl depun în vederea supravietuirii. Acestea sunt exemple clasice, binecunoscute de toata lumea. Dar domnul Bejan merge mult mai departe. Dânsul pleaca de la aplicatii ingineresti, care întotdeauna impun optimizari de tot felul, optimizari care trebuie realizate tinând seama de constrângerile lumii fizice reale. Dupa un timp constata ca acelasi lucru face si natura, care astfel devine cu adevarat un inginer, un inginer genial, dar care, spre deosebire de cel uman, as adauga eu, are la dispozitie foarte mult timp. Natura a avut la dispozitie câteva miliarde de ani pentru a da nastere unei pasari, omul numai câteva sute. „Structura fiintelor vii este o enigma, spune domnul Bejan.
De la soarece la salamandra, de la crocodil la balena, structura lor este corelata, cu o surprinzatoare acuratete, cu marimea corpului si parametrii de performanta. O cale de a construi o cale pur teoretica a structurii fiintelor vii este aceea de a le aborda ca pe niste sisteme energetice, cu curgeri, constrângeri si, în primul rând, cu obiective globale”. Altfel spus, ni se propune sa abordam natura conform principiilor ingineresti de optimizare. Astfel am putea renunta la „biomimetica”, adica la imitarea naturii atunci când construim obiectele ingineresti. Si, în acest sens, voi da eu exemplul avionului. La începuturi se cauta imitarea pasarilor, în speranta ca vom putea construi aparate mai grele decât aerul, care sa zboare. Acestia au fost doar primii pasi, dupa care pe masura ce teoria zborului a evoluat, am putut construi aparate cu performante ridicate, renuntând la orice imitare a naturii, avioanele noastre nu dau din aripi. Teoria constructala tocmai aste ne propune, sa elaboram procedee prin care sa stabilim principiile care guverneaza „functionarea” obiectelor de natura, în loc de a le imita. Si întreaga carte a domnului Bejan este o fascinanta demonstratie a acestui principiu.
Voi încerca sa dau numai câteva exemple. Sa luam un arbore. S
a ne imaginam ca ne întâlnim cu un extraterestru, care nu a vazut în viata lui cum arata aceasta minune a naturii, care se cheama copac. Îi vom spune ce face copacul, cum ia apa din sol, pentru a o duce catre frunze, care, la rândul lor, expuse la Soare, prin fotosinteza, vor produce substantele de care are nevoie pentru a trai. Iar extraterestrul, înarmat cu teoria constructala, se pune pe calculat. Va întelege foarte repede ca va avea nevoie de o retea de „conducte”, care sa duca apa catre frunze. Va întelege ca apa va fi luata din sol, si deci o parte a arborelui se va afla îngropata în pamânt. Conductele vor avea sectiuni diferite, cu diferite regimuri de curgere, prin care apa va trebui sa urce catre frunze. Apoi va asterne pe hârtie un sir de formule din care, aproape ca prin minune, va ajunge la forma unui arbore. Sa dam, ca exemplu numeric, numai cazul radacinilor. Astfel, extraterestrul nostru va constata ca suprafata radacinii este proportionala cu M^0,7 (M este masa arborului), iar suprafata interna totala a sectiunii radacinii este proportionala cu M1,03. Iar, daca formulele nu va spun nimic, voi spune eu ca masuratorile asupra copacilor reali tocmai la aceste relatii au ajuns, numai ca, în cazul teoriei constructale, relatiile au fost obtinute pe cale strict teoretica. Un alt exemplu. Masuratorile au aratat ca suprafata respiratorie de contact (suprafata prin care se transfera oxigenul catre sânge) este aproximativ egala cu 3,31M^0,98 (M este masa corpului). Relatia obtinuta, pe cale teoretica, este 10/l M, unde l este un parametru de optimizare care are valoarea aproximativa 3. Concordanta dintre teorie si rezultatul empiric este surprinzatoare, la o prima vedere.
De fapt, trebuie sa o repetam, domnul Bejan nu face nimic altceva decât sa constate ca natura se supune principiilor ingineresti. El pleaca de la diferitele regimuri de curgere prin vasele sangvine, cauta o cale de optimizare si constata ca pulsul mamiferelor este invers proportional cu M^1/4, o valoare care concorda cu relatiile stabilite pe cale empirica! Si sa va mai dau un ultim exemplu, foarte drag mie, caci se leaga de cele ce zboara. Exista o legatura între viteza optima de zbor si masa vehiculului (fie el gâza, pasare sau avion). Aceasta este proportionala cu 30M^1/6. Datele empirice confirma stralucit aceasta concluzie teoretica. Este clar, cu ajutorul metodelor teoriei constructale putem explica foarte bine structura fiintelor vii.
Si lucrurile nu se opresc aici.
Teoria constructala ne explica de ce delta fluviilor arata asa cum arata. Este suficient sa luam în calcul constrângerile si necesitatea optimizarii pentru a ajunge la formule care descriu foarte bine structura acestora. Acelasi lucru este valabil si pentru forma râurilor. Putem, de asemenea, prezice ce forma va avea un fulg de nea sau cum arata structura unui teren uscat de seceta.
Totul depinde de masura în care suntem capabili sa tinem cont de factorii fizici care intra în joc. Trebuie, înainte de orice, sa întelegem foarte bine ce se întâmpla cu obiectul studiat. Iar teoria constructala nu ne ajuta numai în întelegea formelor naturii. Ea va deveni un instrument puternic în mâna inginerului pentru a crea forme noi. Ea nu este numai o teorie, ci si o metoda pentru a le gasi.
Si, de fapt, în timp veti constata ca reteaua de apa a unui oras, atunci când este optima, seamana surprinzator de bine cu sistemul circulator. Veti vedea ca, de cele mai multe ori, atunci când inginerul realizeaza o forma optima, aceasta exista mai înainte în natura.
Dupa ce am vorbit mai degraba despre aspectele ingineresti ale teoriei constructale, trebuie sa precizez ca domeniul ei de aplicare poate fi mult extins, asa cum se aminteste în capitolul 11 al cartii „Shape and structure, from engineering to nature“, teoria constructala îsi poate gasi o puternica aplicare în zona economica. Acolo trebuie saoptimizam fluxuri de marfuri, de capital, de materii prime etc. Apar constrângeri si imperfectiuni similare celor cu care se confrunta natura si inginerul, iar teoria constructala poate oferi solutii.
În încheiere nu pot sa nu citez din cartea domnului Bejan, ce va aparea la începutul anului viitor si în limba româna: „Distributia optima a imperfectiunilor este principiul ce genereaza forma.
Sistemul, inevitabil, ramâne imperfect. Sistemul functioneaza mai bine când imperfectiunea este distribuita astfel încât din ce în ce mai multe puncte ale sistemului se supun cerintei constructale: obiectivul este îndeplinit mai bine cât timp se supun constrângerilor globale si locale.”
Ing. Cristian Roman

Saturday, September 10, 2011

un amanunt: de unde incepe 'elanul' la startul de sus.....?

USA Swimming Conventions:
http://www.usaswimming.org/DesktopDefault.aspx?TabId=1528

Cred ca pentru o lansare cat mai lunga si paralela cu apa, elanul la startul de sus incepe din pozitia asta:











sursa: Album:Fotografii ale lui USA Swimming în FINA World Junior Championships 2011

Din pozitia aproape dezechilibrata, in spate, actiunea bratelor este mai energica si astfel se poate imprima un zbor lung si paralel cu apa, care sa conduca corpul si departe prin aer iar intrarea in apa sa nu fie prea adanca.

=======foto adunate de la ei.... inspirate pentru noi ======

O foto care ne mai arata viitorul....


Rebeco, cum ai ajuns tu 'acolo'....?
[ Soni was born in Freehold Borough, New Jersey in 1987, the daughter of Péter and Kinga Sőni.[2] Soni's parents are of Hungarian descent; they emigrated from Cluj-Napoca, Romania in the 1980s. Her father works in real estate and her mother is a nurse.[3] Besides English, Soni also speaks Hungarian.[4] Soni has one older sister, Rita, who is also a swimmer.[5] Originally a gymnast, Soni began swimming at the age of ten.[6] Soni is a 2005 graduate of West Windsor-Plainsboro High School North in Plainsboro Township, New Jersey.[7] Soni attended the University of Southern California and graduated in 2009. She majored in Communication at the Annenberg School for Communication. At USC, Soni was a six-time NCAA Champion, having won the 200-yard breaststroke in 2006 through 2009 and the 100-yard breastroke in 2008 and 2009.[8][9] Soni currently swims for the Trojan Swim Club in Los Angeles with coach Dave Salo, who also coaches breaststroke world-record holder Jessica Hardy. In July 2010, in an interview, Soni admitted that she was having a relationship with fellow 2008 Olympian, Ricky Berens. In August 2010, Soni became a spokeswoman for the United Nations Foundation's Girl Up campaign. The organization focuses on improving the lives of the world’s adolescent girls.]



pana la urma, ultimul care poate sta de vb. cu sportivul, inaintea probei, este un biet maseur....

deci un bazin olimpic cu latimea de 25 poate si folosit si pe latimea sa, apropos de diversificare [da cate batae de cap sa schimbi culoarele....]

supletea, mobiliattea, inaite de toate..



M.Phepls si Bowman
........ cat de mult se misca capul la spatistii de renume.....
tehnica si iar tehnica, adica simetria care poate fi pericilitata de intoarcere capului la craul, deci apelam si la acecsorii 'scuba'





cateva sugestii de exercitii pe uscat....., mereu astea...???!!!

si la 'ei' se poate inota cu valuri......

..... oglinda mondialelor 2011


. furnizorul consacrat 'Myrtha pools'
la o asa petrecere... asa lautari......
...........sursa...........