marți, 7 iunie 2011

'Talentul pedagogic' la parinti.....

Iata o tema prafuita care poate determina renuntarea la a mai citi acest material.

Eu cred ca toata problema educatiei, a aplicarii perceptelor sau a asteptarii roadelor este nemaipomenit de mult bazat de predispozitia exprimarii de catre parintii unor copii, in familie, a acestui asa numit har -'talent pedagogic'.

Despre ce ar putea fi vorba.....?

In relatiile zilnice si, ades, devenite plictisitoare, sacaitoare intre parintii si copii, primii aleg, cu usurinta, calea directa care trece prin forma 'rugamintii', apoi a 'tanguirii' sentimentale, a 'dictaturii' cand lucrurile nu se mai implinesc culminand cu a 'deznadejdii' si a 'renuntarii' in fata cerintelor copilului; asa se explica dece intalim, in jurul nostru copii care, parca, 'cer palme'.... si care evident fac ce vor ei si sunt scapati de sub control.

Dar mai exista si calea 'indirecta'; este calea in care parintele devine un bun actor, mai ades un bun improvizator, care reuseste sa-si faca cunoscute dorintele prin talent de povestitor a unor intamplari, scurte istorioare, in care 'pilda' joaca rolul de 'atac la baioneta' [de fapt intre cele doua cai ar trebui sa existe un echilibru, deci, fara a se exclude una pe cealalta...].

Aici intervine 'talentul pedagogic' ds. care doresc sa scriu; culmea - acest talent nu a re nevoie de o educatie spciala, talentul acesta este ceva intim si propriu unui ins care doreste sa obtina un rezultat de el ales - il regasim la oameni cu asa zisa 'educatie' dar si la oamenii simpli, care nu au habar de cele scrise de mine sau de atatia altii....

Sa nu uit : talentul pedagogic este sau trebuie sa fie un atribut al oricarui lider, conducator de oameni inregimentati deja intr-o activitate si as mai indrazni sa amintesc ca si chiar 'insitutiile' au nevoie, spre a functiona optim, eficient, pe langa legi, regulamente etc. si de acest 'talent pedagogic' [ aici tinta mea este insasi Statul, atotputerninul administrator al vietiilor noastre.]

Dar sa revenim la 'oile noastre'....

Eu incerc sa deschid o discutie in care fiecare sa-si poata exprima punctul sau de vedere: cum este mai bine sa educi ?

In cazul discutat, a avea talent, reprezinta dupa umila mea parere, abilitatea de a rezolva facil un conflict, o 'trecere fireasca a unui obstacol'. Cum....?

Prin povesti ad-hoc scornite, improvizare in care cu ajutorul unor pilde sau evocari sub forma povestilor [copiilor, chiar si celor mai mari le plac povestile inteligente, amuzante...] care insinuiaza in sufletul copilului - dorinta parintelui.

Este nevoie de o abilitate si de curaj, de spontaneitate si rigoare pentru a penetra sufletul unui copil dispus, uneori, sa nu mai asculte.

---voi continua---------

Vreau sa va conving ca parintii, care si ei sunt, uneori, foarte diferiti unul de celalalt..., in orice situatie ar ajunge, in care ar putea apare un mic sau mai mare conflict - TREBUIE sa fie ca niste actori, veseli si plini de voie buna; aparent tolerant si in final - decis [nu ca dictat ci ma argument].

Este o joaca, chiar interesanta, sa-l pacalesti 'pa-la micu...' cu o snova sau o gluma care indirect tinteste subjectul principal: dorinta copilului de a fi cum vrea el si nu cum vor parintii.... Important este ca cei mari sa stie a conduce bine 'ostilitatile' si mai ales sa nu lase impresia ca dorinta lor este ceva 'la limita'... dupa care ar putea aparea pedeapsa.

Este adevarat ca 'bataia e rupta din rai' ..., spune o zicala veche si ea chiar daca apare, spuneam, ea trebuie 'administrata' FARA URMA DE FURIE [furia = neputinta] si aplicata [cam o singura data in viata...] cu toata 'convingerea'; deci - cine isi pedepseste copilul in momente de furie... este viitor 'condamnat la moarte', va pierde partida si rolul de parinte atotputernic, bun si rabdator, si odata cu acest statut - chiar rolul de parinte......

----------- voi mai continua -------


"Talentul pedagogic' poate fi apreciat si ca o forma, atipica, a gandirii iar aceasta poate fi condusa, de multe ori pe directii gresite; 'abstractizarea' si 'generalizarea' pot provoca adevarate judecati pripite si astfel 'talentul' sa fie alterat chiar cand exista cele mai bune premize de a se manifesta. Cele doua conditii, mai sus enuntate sunt intime fiecarui proces de gandire, a fiecaruia dintre noi...., dar daca usurinta oferita de inteligenta nu este chiar atent controlata - te poti gasi in fata unor enormitati care aplicate unui copil, o fiinta inca neformata, poate duce la erori regretabile.

Este bine ca noi parintii sa nu ne grabim a generaliza pripit si astfel sa oferim gandirii si prin ea manifestarii 'talentului pedagogic' niste perspecteve ireale si in neconcordanta cu realitatea; de aici pot aparea conflicte si rupturi sufletesti care cu greu se mai pot repara - este foarte simplu sa generalizezi dar usurinta iti poate juca feste...., atentie stimati parinti, 'proprietari' a celui mai autentic gest al creatiei....


----------- voi mai continua -------
am gasit inca 'ceva' , click.........

Niciun comentariu: