miercuri, 30 martie 2011

Iata ca si cei mai mari specialisti.......

ignora influenta buna pe care ar avea-o SPORTUL asupra unor astfel de situatii, pacat !

30 martie 2011

Copil „rău” şi prost-crescut sau copil cu ADHD?




sursa .descopera.ro

Sunt acei „copii-problemă” din care orice şcoală are cîteva exemplare: slabi la învăţătură, incapabili să se concentreze, mereu agitaţi, adesea agresivi, sunt un coşmar pentru profesori, pentru colegi, chiar şi pentru propriii părinţi. Sunt categorisiţi, cel mai adesea, drept extrem de prost educaţi, „obraznici” şi iremediabil „răi”, iar familiile şi profesorii dau vina unii pe alţii şi aşteaptă unii de la ceilalţi rezolvarea situaţiei. Dar dacă lucrurile sunt altfel decât par? Dacă aceşti copii nu au, în realitate, o problemă de educaţie, ci o problemă medicală?


"Acceptă-mă, înţelege-mă, învaţă-mă" este numele unui proiect amplu şi ambiţios: un parteneriat pentru identificarea şi managementul cazurilor de ADHD, între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) şi Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA), cu sprijinul companiei Lilly. Odată acceptat faptul că problema există, şcoala şi medicii specialişti îşi dau mâna pentru integrarea în comunitatea şcolară a copiilor cu ADHD.

Parteneriatul va facilita profesorilor şi educatorilor accesul la informaţii despre ADHD, în scopul înţelegerii cauzelor, manifestărilor şi a modalităţilor de tratament ale acestei tulburări.

ADHD - sindromul de hiperactivitate cu deficit de atenţie, sau tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie - este o tulburare controversată; unii susţin că nu e vorba despre o problemă înnăscută, ci de una indusă de modul de viaţă modern, în care aditivii alimentari ar avea un mare rol; alţii cred sincer că e vorba despre o boală care trebuie tratată cu medicamente specifice; alţii se tem de o astfel de medicaţie, iar alţii, în fine, susţin că, de fapt, nu există nici o boală şi că e vorba despre greşeli de educaţie - cu alte cuvinte, revin la eticheta de "rău şi prost-crescut".

În tot acest amalgam de păreri contradictorii, iată cîteva opinii profesionale ale specialiştilor implicaţi în proiectul de parteneriat menţionat:

"Problemele legate de tulburarea ADHD sunt uneori subevaluate în cabinetele medicale şi de obicei ignorate în şcoli, de aceea copiii cu ADHD sunt de multe ori stigmatizaţi, tocmai pentru că nu există, la ora aceasta, un mod eficient de recunoaştere şi de integrare a lor în comunitatea de învăţământ. Majoritatea copiilor care prezintă această tulburare sunt etichetaţi greşit, mutaţi des dintr-o clasă în alta sau riscă să fie daţi afară din şcoală", declară dr. Ileana Botezat Antonescu, Directoarea CNSMLA, centru cu o bogată experienţă în proiecte de anvergură locală şi europeană privind sănătatea mintală a şcolarilor.

"Din fericire, ADHD este cea mai tratabilă dintre bolile din sfera psihiatriei copilului", declară prof. univ. dr. Iuliana Dobrescu, de la Spitalul Obregia din Bucureşti.

D-na prof. Dobrescu este unul dintre specialiştii recunoscuţi în România care susţin necesitatea acestui tip de parteneriat public-privat: "Problema este că tulburarea nu este recunoscută şi înţeleasă, aşa că un număr mic de diagnosticări înseamnă un procent mic de copii care, prin terapie comportamentală şi tratament, pot ajunge adulţi perfect normali".

Prof. Mircea Tiberiu, reputat specialist român în studiul acestei tulburări, a afirmat că, în ultimele decenii, incidenţa ADHD a crescut, ca urmare a unor factori favorizanţi (printre care unii aditivi prezenţi în alimente, dar şi insuficienţa exerciţiului fizic la copii).

În general, specialiştii sunt de părere că, dincolo de factorii favorizanţi, există o componentă congenitală a acestei afecţiuni, sistemul nervos central al copiilor cu ADHD având particularităţi - atât de structură, cât şi funcţionale - care îl diferenţiază de cel al copiilor ce nu prezintă această tulburare.

Proiectul - în teorie şi practică



Specialiştii afirmă că, în cazul copiilor diagnosticaţi cu ADHD, unul din domeniile majore ale vieţii afectat de această tulburare este performanţa şcolară. De aceea, un rol important îl are intervenţia psihoeducaţională la şcoală care, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor cadrelor didactice despre ADHD şi dezvoltarea unei bune colaborări ale acestora cu părinţii poate conduce la creşterea performaţelor şcolare şi sociale ale copiilor cu ADHD.

"Acceptă-mă, înţelege-mă, învaţă-mă" - este egida sub care sute de educatori, învăţători şi profesori din toată ţara vor afla de la specialiştii din domeniul psihiatriei copilului şi adolescentului cum să îi ajute pe copiii cu ADHD să se dezvolte normal şi să îşi găsească drumul în societate", informează Domnica Petrovai, psiholog de copii, unul dintre specialiştii CNSMLA care vor coordona parteneriatul cu cadrele didactice.

"Ca mecanism, parteneriatul va funcţiona sub forma unor întâlniri organizate la sediile instituţiilor locale subordonate ministerelor, în care specialişti psihiatri şi psihologi de la Centrele de Sănătate Mintală din fiecare judeţ vor oferi informaţii legate de ADHD cadrelor didactice şi consilierilor şcolari. Credem că înţelegerea acestei tulburări atât de frecvente este pasul cel mai important în tratarea ei cu succes, iar cheia se află la cadrele didactice şi la părinţi", declară prof. Liliana Preoteasa, de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Pentru învăţătorii şi consilierii şcolari, obiectivul parteneriatului este ca, după seria de întâlniri şi discuţii cu specialiştii din filialele din teritoriu ale Centrelor Judeţene de Sănătate Mintală, aceştia să poată să îşi îmbunătăţească cunoştinţele despre cauzele şi manifestările ADHD, despre comunicarea şi colaborarea cu familiile copiilor diagnosticaţi cu ADHD şi ale celorlalţi copii din clasă şi să-şi însuşească tehnici de lucru cu copilul cu ADHD.

Scopul întâlnirilor este ca, în final, să se creeze un set de proceduri de lucru, un mod unitar de a acţiona în cazul suspicionării prezenţei manifestărilor ADHD la copiii din clasă.

"O întâlnire la care au participat aproximativ 80-100 de persoane - adică inspectori şcolari generali, inspectori pentru învăţământul primar şi coordonatori ai consilierilor şcolari şi reprezentanţi din Centrele de Sănătate Mintală din judeţele ţării implicate în proiect - a marcat începutul acestui parteneriat. Am definit împreună obiectivul demersului nostru, dar şi rolul şi responsabilitatea fiecărei părţi; de aici încolo, depinde de noi toţi să participăm la întâlniri şi să aplicăm în practica de zi cu zi cele învăţate", a declarat prof. Liliana Preoteasa, de la MECTS.

"Avem mare nevoie de creşterea nivelului de cunoaştere în legătură cu afecţiunea ADHD pentru că există date care arată că, nediagnosticată şi fără o consiliere sau un tratament corespunzător, această afecţiune poartă riscul unor repercusiuni tardive asupra copilului, familiei şi societăţii. Compania Lilly susţine acest parteneriat, care pune în prim-plan nevoia profesorilor de a înţelege şi de a acţiona astfel încât copiii cu ADHD să aibă şansa de a-şi dezvolta maximul de potenţial ca adolescenţi şi adulţi", declară dr. Daniel Popescu, Director Relaţii Publice pentru Lilly România.

În afară de sectoarele din Bucureşti, judeţele în care se vor desfăşura întâlniri, pe tot parcursul anului, sunt: Constanţa, Galaţi, Iaşi, Mureş, Braşov, Cluj, Timiş, Arad, Alba, Prahova, Argeş, Bacău, Dolj.

Succesul proiectului pilot va putea fi extins şi la nivelul celorlalte zone acoperite de CNSMLA în perioada 2011-2012.

Copii şi oameni mari cu ADHD



Iată şi cîteva cifre care documentează impactul ADHD asupra educaţiei şi stilului de viaţă - în ansamblu, asupra evoluţiei individului, a devenirii lui ca om. Extrase din lucrări de specialitate ale unor experţi internaţionali în studiul acestei afecţiuni, cifrele te pun pe gânduri, căci arată că ADHD netratat corespunzător are efecte negative semnificative asupra copiilor şi familiilor acestora, iar atunci când tulburarea persistă şi la vârsta adultă, impactul pe termen lung asupra calităţii vieţii este îngrijorător de puternic.

Educaţia la copiii cu ADHD (în comparaţie cu copiii fără ADHD):

  • Mai puţini termină liceul (61,8% vs 98,7%)
  • Mai puţini termină o facultate (9,1% vs 68%)
  • Incidenţă mai mare a dificultăţilor de învăţare (45,5% vs 1,3%)
  • Primesc suspendări sau exmatriculări (70,9% vs 21,3%)


Riscurile şi impactul ADHD asupra stilului de viaţă:

  • Obiceiuri alimentare incorecte (89% vs 58%)
  • Tulburări de somn (52% vs 14%)
  • Mai mulţi fumători (57% vs 35%)
  • Consum crescut de substanţe/droguri (45% vs 24%)
  • Afectare emoţională mai mare (32% vs 3%)

Impactul ADHD netratat/subtratat, dincolo de simptomele principale:

  • Mai mult de 50% risca accidente cu bicicleta şi cu maşina
  • Mai mult de 33% vizite la camera de gardă
  • 46% exmatriculaţi
  • 35% părăsesc şcoala/locul de muncă
  • Şomaj crescut
  • Abuz de substanţe:

- risc de 2 ori mai mare
- debut timpuriu
- mai puţin probabil să poată renunţa în perioada adultă

  • Rata de 3-5 ori mai mare a divorţului sau sepărării părinţilor
  • De 2-4 ori mai multe certuri cu fraţii/surorile
  • Absenteism crescut al părinţilor de la serviciu
  • Scade productivitatea părinţilor la serviciu




În România există, conform estimărilor realizate de profesioniştii implicaţi, peste 200.000 de copii care sufera de ADHD, dar dintre aceştia numai 8.000 se regăsesc in evidenţele specialiştilor şi beneficiază, prin urmare, de tratament. Conform statisticilor, prevalenţa afecţiunii la noi în ţară oscilează între 3-7%.

"Ne lipsesc cifrele. Avem, ce-i drept, prevalenţe ale bolii, dar noi nu am realizat până acum o evaluare a propriei noastre sănătaţi. Un astfel de demers trebuie sa fie profesionist şi costă! Trebuie să înţelegem ca nu exista sănătate fără sănătate mintală", a explicat dr. Ileana Botezat Antonescu, directoarea CNSMLA.

Cu acest proiect, există mari şanse ca mulţi din cei cca. 200.000 de copii din România care suferă de ADHD să primească ajutorul de care au nevoie. Scăpaţi din capcana etichetelor simplificatoare care, adesea, reduc totul la greşeli de educaţie, dau vina pe nevinovaţi şi ascund adevărata gravitate a situaţiei, aceşti copii şi toţi cei care le stau în preajmă - familiii, colegi, profesori - nu vor mai lupta singuri cu o problemă neînţeleasă, ci o vor putea depăşi, cu ajutor din partea profesioniştilor.

Niciun comentariu: