Am pus intrebari - mi s-a raspuns ! 01

Am pus intrebari.... mi s-a raspuns !(01)

Wednesday, November 24, 2010 8:42 PM

From: "USA Swimming"

Add sender to Contacts

To: "mircea olaru" scanave@yahoo.com

------------------------------------------------------------------

Dezbaterea ds. ’copii-minune’ si ’pregatirea de perspectiva’/ ... pana la Seniorat, m-a determinat sa mai caut si la ’altii’ ceva raspunsuri. Asa cum le-am primit, in ordinea prezentarii lor, asa le postez si eu, pentru a fi folositoare noua.

COACHING ATHLETES

The foundational skill of coaching is working with athletes. You must have the technical knowledge as well as ability to educate a variety of athletes. We know that all swimmers are different so a coach must have a toolbox full of different approaches.

This section focuses on providing a rotating set of articles on coaching novice, age group, senior, open water and disabled athletes. Look for a new article every week.

Traducere din Engleză în Română

COACHING SPORTIVII . ANTRENAMENTUL SPORTIV (?)
Calificare fundamentala de coaching este de lucru cu sportivi. Trebuie să aveţi cunoştinţe tehnice(A), precum şi capacitatea de a educa o varietate de sportivi(B). Ştim că toţi înotătorii sunt diferiti, astfel încât un antrenor trebuie să aibă pregatit un set de raspunsuri complet fata de abordări diferite....

Această secţiune se concentrează pe furnizarea unui set de articole pt. ”novice coaching” / ”pregatirea incepatorilor”( grupe de vârstă, pregatire specifica de apă > seniori, sportivii cu handicap).

Uita-te pentru un articol nou în fiecare săptămână.

Lectia (01)

BUILDING A SET FOR EXPERIENCED SWIMMERS

Interval training is the most common form of training. Remember the acronym DIRT (Distance, Interval, Rest, Time). A practice is designed based on using a number of training sets that involve time intervals as send-offs for given distances. Set design is only limited by the imagination of the coach. Research has shown that intensity and work-to-rest ratio are the most important components in determining the physiological adaptation that takes place. Following is the process of designing a set.

1. Energy Zone. Decide what type of adaptation is desired as a result of the interval set. This adaptation will dictate the intensity category.
2. Duration. Decide the duration of the set from within the recommended range.
3. Repeat Distance. Pick an appropriate repeat distance within the recommended ranges.
4. Number of Repeats. Calculate the number of repeats that will give the desired total length of the set.
5. Rest Interval. Choose a rest interval within the recommended range (Fifth column on Energy Zone Chart.) The rest interval should be selected with consideration of both the length of each repeat and the intensity of each swim. Of these two factors, intensity should be given more weight in selecting the rest interval. For example, if the repeat distance is at the low end of the range but intensity is in the middle of the range, select a rest interval toward the middle of the recommended range. If an intensity at the upper end of the range is chosen, a longer rest interval towards the upper end of its range would allow the swimmer a better chance of being able to complete the set at the desired intensity.

With experience, a coach will be able to design sets quickly. Always remember to make technique and mechanics a priority. Insist on proper stroke mechanics throughout a set. If the swimmers repeatedly fail to maintain mechanics, the set may need to be redesigned with more rest or a slightly lower intensity. Stop the swimmer(s) or revise the set immediately rather than continue with incorrect mechanics. Otherwise what is occurring is mal-adaptation; the muscles being trained may not be the ones you want trained.

Use variety, but not to the point of chaos or confusion. Vary repeat distances, intensities and rest intervals to keep things fresh and challenging, but do not try to cover too much ground in one set. The result may be too little effective targeted training.

Traducere din Engleză în Română

Crearea unui set de antrenament

Antrenamentul cu Invervale (AI.) este cea mai comună formă de instruire. Amintiţi-vă de acronimul DIRT (Distanţa, Interval, Odihna/Repaus, Time). AI. Este conceput folosind un număr de seturi de repetari care implică valori de Timp(I) pentru Distanţele alese(D). Continutul AI. poate fi nelimitat si depinde doar de imaginatia antrenorului. Cercetările au arătat că Intensitatea efortului / raportul dintre muncă şi de odihnă, sunt cele mai importante componente în determinarea adaptarii fiziologice care vor avea loc.

Cel mai important este procesul de proiectare a unui set cu AI., el va putea depinde de:

1. Zona de energie. Decide ce tip de adaptare este de dorit ca urmare a intervalului stabilit. Această adaptare va dicta categoria intensitate urmarita intr-un antrenament.
2. Durată. Decide durata de stabilit din cadrul intervalul recomandat.

3. Distanta repetata. Alegeţi o distanţă corespunzătoare ce se va repeta în intervalele recomandate.
4. Numărul de Repetări. Calculul numărului de repetări, care va da lungimea totală a setului, aceasta ar trebui raportata la proba de concurs, indeosebi la probele cu efort aerob.
5. Intervalul/ Pauza. Alegeţi un interval de odihnă(sec., min.), intervalul recomandat ar trebui să fie selectat cu atenţie functie de lungimea fiecărei repetari(D) versus intensitatea fiecăreia(T).

Deci Distanta si Intensitatea(T) determina alegerea Intervalului / pauzei de odihna intre repetari si dece nu intre seturile de repetari. Un antrenor cu experienţă,va fi capabil să proiecteze rapid seturile de repetari. Întotdeauna amintiţi-vă de Tehnica si Mecanica care au prioritate. Insista pe acestea pe parcursul unui set de AI. În cazul în care în mod repetat, înotătorii nu reuşesc să menţină Tehnica corecta, setul poate fi necesar a fi reproiectat cu mai multa pauze de odihnă sau o intensitate puţin mai mica. Opreste antrenamentul sau revizuieste-l imediat decât să continue cu o Mecanica/ tehnica incorecte. În caz contrar, ceea ce se intampla este o slaba adaptare, efortul muschilor fiind diferit de cei pe care doriţi al exersa.

Utilizarea AI. Sa nu aduca efortul pana la punctul de Haos sau Durere. Variaza distantele repetate, la fel, variaza intensităţile (T) şi intervalele de odihnă (R) pentru a menţine prestatia în stare proaspătă şi provocatoare, dar nu încerca să folosesti volumul AI>(D) prea mare într-un singur set. Rezultatul poate fi prea putin eficient pentru formarea, conditionare specifica, pentru inotul sportiv.

Sursa de completare a subiectului:

„Despre inot... cu M.Olaru” - Anexa Nr. 13

Nomograma A Craig, Broomer,Gibbons (rev. Swimming , Univ. Parc Pres Baltimore, p 265-274)

Nomograma B N.J. Bulgakova (Plavanie – Fizkultura i Sport, 1986, Moskva, pag 196)

Cu ajutorul nomogramei A se pot estima valorile aproximative ale performanţei/timpului intermediar de înot pe o lungime de bazin (de regulă 50m), una din porţiunile intermediare ale unei distanţe de antrenament / probe de concurs etc.

Antrenorul interesat în stabilirea unui grafic de efort in antrenament sau de concurs trebuie să ştie, mai devreme, cam ce performanţă urmează a fi realizată de sportiv, performanţă la care au căzut amândoi de acord.

Pentru acest lucru antrenorul, înzestrat cu această nomogramă (într-o folie de plastic...)(1), va marca (metric, mental etc), la mijlocul bazinului un sector de cca 10,o m (reper punctul de la 25m)(2); la intrarea sportivului pe acest tronson (cu capul !) antrenorul va cronometra – durata a 5 cicluri de vâslire cu braţele (3) + durata parcurgerii întregului tronson de 10,o m (4). Cu aceste două valori (3 şi 4) va poziţiona pe coloana A – timpul de parcurgere a tronsonului (4) iar pe coloana E – durata celor 5 cicluri de văslire (3); cu o riglă va uni cele două valori şi la intersecţia celorlalte coloane va afla:

I. – coloana B : valoare în m/s a vitezei pe intermediarul de 50m controlat şi apoi , foarte uşor, timpul exprimat în min, sec, etc;

II. – coloana C : valoarea Lungimiii unităţii de vâslire (LUV)

III. – coloana D: valoarea tempoului/minut

Toate aceste valori intrî în compoziţia graficului de efort / de concurs;

antrenorul mai devreme informat despre prestaţia elevului său poate interveni pentru a-l dinamiza / temporiza aşa cum sunt stabilite condiţiile de antrenament sau de concurs

Cu ajutorul Nomogramei B antrenorul poate calcula cu exactitate valoarea încărcăturilor, îngreunărilor folosite în antrenamentul pe uscat (la simulatorul electronic etc.) în condiţiile cerute de pregătirea fizică specială.

Pe coloana verticală din dreapta se află scalata greutatea înotătorului (de la 30kg la 100 kg); pe linia orizontală se află scalată viteza în m/s (de la 1,1 la 2,o m/s) iar dedesubt se găsesc calculate valorile de tip redate în minute, secunde pe diferite distanţe de înot,1până la 1500m (atenţie - calculaţia poate servi şi la interpretarea Nomogramei A /col B !)

Curbele vor intersecta, pe rînd greutatea, viteza în m/s, si la intersecţia lor se va afla valoarea Forţei cu care sportivul vâsleşte [de ex.: un sportiv de 50 kg , la viteza de 1,3 m/s, va folosi o Forţă de 4 KGF, altul, mai greu, de 70 kg – la aceiaşi viteza de înot va folosi o Forţă de vâslire egală cu 6 kgf; aceste valori dacă sunt cunoscute de antrenor iar daca acesta ştie cîte cicluri de mişcare foloseşte sportivul în concursul de control etc. va alcătui o formula de antrenament la simulator aproximativ astfel: 10 serii a 50 de mişcări cu încărcătura de 5 kgf. cu pauza între serii de cca 45 sec.(5x50/5-45) sau daca doresşte o intensificare a efortului va solicita 3 serii a 45 mişcări cu 6 kgf la o pauză de 60 sec. etc.]